INTERACȚIUNEA TEXTUL LITERAR – COPILUL PREȘCOLAR, ÎN

SITUAȚII DIDACTICE DE COMUNICARE ORALĂ

Prof. Robu Mihaela

Grădinița cu Program Prelungit ”Gulliver”, Suceava

Literatura are rolul de ridicare a nivelului de cultură al copiilor încă de la cele mai
fragede vârste, prin cunoașterea a tot ceea ce a creat mai valoros omenirea în domeniul vieții
spirituale. Adevăratele comori ale sufletului, lecturile literare mențin o adeziune afectivă față
de tot ce e mai frumos, mai curat, mai mirific și inedit în această fermecătoare lume a
copilăriei. Fantezia cunoașterii se conturează treptat, copilul dobândind noi experiențe de
învățare, pe care le transfigurează în comportamente. Se apreciază că studiul operelor literare
specifice vârstei rafinează gândirea și limbajul acestora, extinde capacitatea lor de a înțelege
situații interpersonale complexe și aduce o contribuție importantă la dezvoltarea capacităților
de evaluare.
Cititul pentru copii e la fel de important pentru dezvoltarea acestora ca jocul. Acesta
are un rol fundamental în dezvoltarea emoțională și intelectuală și în deprinderea abilităților
de comunicare și interacțiune ale copilului îmbogățind cunoștințele acestuia despre lumea
înconjurătoare și cu expresii/cuvinte care nu sunt folosite în limbajul de zi cu zi. Pe lângă
faptul că îi dezvăluie copilului lumea în care trăim și îl familiarizează cu noile cuvinte, cititul
încurajează creativitatea, imaginația și descoperirea unor soluții pentru rezolvarea diferitelor
situații.
Vârsta preșcolară este cea mai propice pentru a obișnui copilul cu cărțile, pentru a-i
deschide petitul pentru ele, pentru a forma un viitor cititor. Drumul spre cunoaștere și
dezvoltare trece prin lectură și cu cât mai greu este bagajul de cunoștințe adunat în rezultatul
lecturii, cu atât mai largi sunt orizonturile pe care o persoană le poate cuprinde.
Compexitatea vieții sociale, dezvoltarea rapidă a științei și tehnicii, explozia
informațională actuală, precum și circulația rapidă a informațiilor impun o perspectivă
interdisciplinară în toate domeniile activității umane, învățământul orientându-se spre o
formare interdisciplinară a
personalității umane, acesta fiind un model educațional flexibil. Activitățile interdisciplinare
au un profund caracter formativ, copiii cunoscând viața și lumea sub aspectele lor variate, prin
transferul cunoștințelor.
Comunicarea didactică, apare ca formă particulară, obligatorie în vehicularea unor
conținuturi determinate, specifice unui act de învățare sistematică, asistată. Din perspectiva
educației formale, comunicarea didactică constituie baza procesului de predare-asimilare a
cunoștințelor în cadrul instituționalizat al școlii și între parteneri cu status-roluri determinate:
profesori-elevi.
În cadrul comunicării didactice nu mai poate fi vorba, așadar de o simplă transmitere
de date, ci și de desfășurarea unui proces complex de generare de comportamente durabile,
motivate și integrate, ori de schimbarea unor atitudini și comportamente ale elevilor. Pentru a
realiza aceste obiective, sunt puse în mișcare ansamblul de mijloace, discursive sau
nediscursive, în ansamblul de canale și de proceduri care să facă mai profitabile intervențiile
didactice. Nu e suficient să se enunțe o informație pentru ca aceasta să influențeze
comportamentul și nu e destul nici ca sursa care o enunță să fie expertă sau să atragă. În
consecință, dacă vrea cu adevărat să-l influențeze pe elev/preșcolar, provocându-i acestuia
modificări cognitive, afective și atitudinale, profesorul va trebui să-și propună în mod explicit
atingerea acestor finalități în procesul comunicării didactice. Puterea exercitată de comunicare
în calitatea ei de factor de influențare a celuilalt este indiscutabilă.
În cadrul procesului de interacțiune didactică text-copil în comunicarea orală pentru
copilul preșcolar, elementele conceptuale și operaționale ale situației didactice presupun
selectarea operei literare pentru preșcolari, cunoașterea nevoilor și aspirațiilor acestora,
definirea situației didactice în general, a situației didactice de comunicare orală în special.
În activitățile de povestire, de lectură se pot folosi conținuturi specifice diferitelor
domenii. De asemenea, acestea pot crea, prin conținutul textelor alese, posibilitatea utilizării
informațiilor din domeniile științe, estetic și creativ, om și societate și îmbinarea lor cu
măiestrie în realizarea activităților integrate. În cadrul acestor activități se asigură transferul
cunoștințelor asimilate la situații noi, apropiate de viață, consolidează deprinderi motrice,
facilitează efortul intelectual și stimulează creativitatea copiilor.
Astfel, un exemplu îl reprezintă activitatea integrată ”Iarnă de poveste”, care a avut ca
elemente componente A.L.A. – ”Lume de poveste” (Artă: ” Căsuțe și bulgări de zăpadă” –
lipire, Științe: „Jocuri ale copiilor iarna”- puzzle, Nisip și apă: ”Cu zăpadă ne jucăm” –
realizare troiene, derdeluș, bulgări din nisip kinetic) și ADE: D.O.S.- „Întâmplare la
derdeluș”– lectura educatoarei. Scopul activității l-a reprezentat stimularea comportamentelor
prosociale și proactive pe baza percepţiei analitico-sintetice a unui context problematic
concret şi exersarea deprinderilor de exprimare orală, tehnico-aplicative şi plastice în situaţii
noi.
Un alt exemplu îl reprezintă activitatea integrată ”O zi cu albinuța Maia”, având ca
elemente componente ALA:”Ne jucăm, pe Maia o ajutăm” (Artă: ”Din culori amestecate,
prind viață flori minunate” - ștampilare, aplicare tempera cu pensula, Nisip și apă:Tema
”Drumul spre stupul Maiei” – amenajare cu pietre, Joc de rol: Tema”Dulci prăjiturele, hrană
prietenei mele” – ornare prăjiturele) și ADE: DLC: Tema: ”Spune cine ești și cum ești!” joc
didactic. Activitatea a avut ca scop stimularea capacității de exprimare orală, prin activizarea
limbajului și aplicarea corectă și creativă a semnificațiilor structurilor verbale orale,
valorificând deprinderile artistico-plastice și tehnico-aplicative însușite în contexte anterioare
și încurajând utilizarea elementelor imaginației creatoare. Punctul de plecare este dat de
povestea albinuței Maia, care este foarte supărată, ea venind din Ținutul primăverii, unde
vântul cel năzdrăvan i-a luat căsuța în vârtejul pe care l-a format și i-a spulberat florile. Ea
rătăcește de câteva zile, flămândă și fără adăpost, dar noroc de bondarul Buzu care a înștiințat-
o că stupul e la ”Albinuțe” în grupă, dar florile nu au putut fi găsite. Albinuța Maia crede că
nu întâmplător a ajuns aici , fiind informată de bondar că va găsi copii harnici și de ajutor,
care o vor scoate din această situație. Din acest motiv, Maia le cere copiilor să o ajute să
ajungă la stup, să-i prepare ceva dulce pentru a se hrăni până vor înflori și floricelele, când va
putea să-și prepare singură mierea, culegându-le polenul. Astfel, copiii se vor îndrepta spre
centre, imitând ”Zborul fluturașilor” (T), unde cu materialele puse la dispoziție (ALA1) – ”Ne
jucăm, pe Maia o ajutăm”, vor încerca să-i aducă albinuței zâmbetul pe buze, reparând ce a
stricat vântul.
Activitatea integrată ”Darnici și buni de Crăciun” și- a avut punctul de plecare în
textul literar ”Crăciun fericit, Matei!” și a avut ca scop asimilarea și exersarea abilităților
socio-emoționale stimulate de contexte morale concrete, în scopul perceperii și exprimării
propriilor emoții, precum și a înțelegerii emoțiilor celorlalți, experimentând procese accesibile
și exersând deprinderi intelectuale și practic-aplicative. Elementele care au constituit această
activitate au fost DOS: ”Crăciun fericit, Matei!” – povestirea educatoarei, DȘ: ”Zăpadă
artificială” – experiment, DEC: ”Câte unul pe cărare” – joc cu text și cânt adaptat după
poveste și ALA (Știință: ”Saci cu boabe/ghinde” – umplerea sacilor respectând numărul de
măsuri sau boabe indicat, cântărire, Construcții: ”Mere” – construcții din lego, Artă: ”Spice de
grâu”, ”Morcovi” – modelaj prin tasare).
Un alt exemplu de activitate integrată care s-a construit având la bază textul literar îl
reprezintă activitatea „Când salata preparăm, legume de la piață /magazin cumpărăm”, cu
următoarele elemente componente: DȘ: ”La magazinul de legume” - joc exercițiu pentru
utilizarea bancnotelor și operarea cu valoarea acestora (numărare, adunare, scădere,
compunere, descompunere) în limitele 1-10, DOS: (Educație pentru societate): ”Mănâncă-ți
legumele, Bălăuco!” – lectura educatoarei și DOS(Activitate gospodărească): ”Salata de
legume” – preparare salată. Scopul activității l-a reprezentat stimularea capacităților
intelectuale care vizează gestionarea banilor prin participarea preșcolarilor la jocuri dirijate
cu materiale care ilustrează experiențe practice.
Lectura rămâne una dintre cele mai intense, mai educative și mai răspândite activități.
Cu cât apropierea copilului de carte se face mai devreme, cu atât mai importante și mai
durabile sunt efectele ei în domeniul limbajului, al comunicării, precum și în cel al
comportamentului și al socializării.

BIBLIOGRAFIE:
Tătaru, Lolica, Glava, Adina, Chiș, Olga, (2014), ”Piramida cunoașterii – repere metodice în
aplicarea curriculumului preșcolar”, Ed. Diamant, Pitești
Weninger, Brigitte, Tharlet, Eve, (2016), ”Crăciun fericit, Matei!”, Ed, Nemira, București
Ezechil Liliana, Lăzărescu Mihaela , (2011), ”Laborator preșcolar”, Ed. V&I Integral,
București
MEN, (2019), ”Curriculum pentru educație timpurie”