Bugetul statului

Bugetul statului este un element al finanţelor, de o importanţă aparte, având

semnificaţiimultiple: un element component al finanţelor publice; ca o multitudine
de operaţii şi fluxurifinanciare specifice; ca cea mai importantă lege dezbătută
anual de către forul legislativ; ca osinteză a diferitelor opţiuni economico
sociale şi politice; ca mijloc de manifestare alconstrângerii financiare
bugetare; instrument de negociere cu diversele organisme financiare,etc.1
Bugetul de stat este o categorie fundamentală a ştiinţei finanţelor, legată de
existenţa statuluişi a mecanismului pieţei. Sub aspect formal, bugetul de stat este
o listă de venituri şi cheltuieliale statului, referitoare la un anumit interval de timp,
de regulă un an. Din punct de vederejuridic, bugetul de stat reprezintă o lege care
prevede şi autorizează veniturile şi cheltuielilestatului pe durata unui an.

această definire a bugetului de stat evidenţiază caracterul de act normativ (adică

necesitateaaprobării lui in parlament), caracterul previzional (fiind vorba de un
interval de timp viitor) şicaracterul obligatoriu (ca de altfel al oricărei legi). Sub
raport economic, bugetul de stat exprimă in formă bănească relaţiile economice
care aparin legătură cu formarea şi repartiţia, cu nivelul şi evoluţia produsului
intern brut, dar şi cuindeplinirea funcţiilor statului. Bugetul de stat reflectă
opţiunile de politică economică, socială şifinanciară ale statului referitoare la un
interval de un an. Relaţiile economice pe care le exprimăse manifestă dual, pe de o
parte ca relaţii de mobilizare a resurselor băneşti anuale ale statului,iar pe de altă
parte ca relaţii de repartizare a acestor resurse

Aspectul formal al bugetului de stat rămane, in economia modernă, o

chestiuneliteralmente secundară, deoarece conceperea şi utilizarea lui ii conferă
poziţia de instrumentfinanciar de predicţie şi planificare macroeconomică

In Romania in sistemul unitar de bugete se includ, potrivit Legii finanţelor publice

(nr.72/1996): bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale,
bugetele fondurilorspeciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele altor instituţii cu
caracter autonom. Acest sistemunitar de bugete constituie bugetul general
consolidat

Rolul begetului de statRolul fundamental al bugetului de stat în cadrul finanţelor

publice şi al economiei naţionale estesusţinut şi de următoarele considerente:

♦ bugetul participă in mod direct la îndeplinirea funcţiilor şi a sarcinilor statului;

♦ bugetul asigură autonomia reală a colectivităţilor locale constituite în

cadrul unităţiloradministrativteritoriale;

♦ bugetul garantează realizarea efectivă a protecţiei sociale a unor categorii

importante în rândulpopulaţiei;

♦ bugetul asigură echilibrul financiar, monetar şi valutar la statului;

♦ bugetul are un însemnat rol stabilizator al economiei naţionale2 Bugetul

de stat are un rol complex care include mai multe componente: financiară
şieconomică; alocativă, redistributivă şi de reglare.

Rolul financiar se referă la formarea şi utilizarea resurselor financiare necesare

statului inexercitarea funcţiilor sale. In acest sens rolul financiar poate fi
nuanţat pe o componentăalocativă şi pe o componentă redistributivă.

Rolul economic se referă la influenţarea dezvoltării economico-sociale,

respectiv lastimularea sau franarea proceselor şi fenomenelor economice.
Rolul economic vădeşte opronunţată componentă de reglare a economiei
naţionale.

Bugetul de stat deţine o pondereinsemnată in mecanismul de autoreglare

asistemului economiei naţionale, mecanism in care,impreună cu parghiile
bugetare, se regăsesc şi cele monetare şi cele ale pieţelor
muncii,capitalurilor, bunurilor şi serviciilor, precum şi cele ale pieţei valutare

Rolul alocativ se referă la finanţarea serviciilor publice, decurgand din funcţiile pe

care şi leasumă statul. Conţinutul acestui rol constă in repartizarea resurselor
fiecărui an bugetar pedestinaţii ce rezultă din indeplinirea funcţiilor statului ca
instituţie suprastructurală, dar, cel puţinparţial, şi din postura sa deagent
economic. Rolul redistributiv are in vedere utilizarea unor părţi din produsul
intern brut mobilizate prinimpozite şi taxe şi distribuite prin intermediul
cheltuielilor pe care le face statul. Conţinutulacestui rol constă in deplasarea unor
cote de putere de cumpărare intre componentele structuraleale societăţii in
general, respectiv ale economiei in particular. Impozitul pe dividente,
deexemplu, afectează negativ puterea de cumpărare a posesorilor de titluri. Adică
a unui segmentde populaţie despre care se poate presupune că, făcand investiţii,
şi-a putut asigura consumul pecare ei inşişi il consideră satisfăcător sau, cel puţin,
il considerau satisfăcător la un momenttrecut, atunci cand au economisit.

Din surplusul de venit generat de investiţie (dividendele) statulpreia o cotă, un

anumit cuantum de putere de cumpărare, pe care o transferă către alte
segmentede populaţie, in general defavorizate, cărora le amplifică astfel puterea
de cumpărare fie prinalocaţii, indemnizaţii, ajutoare băneşti etc., fie prin
complinirea in natură a unora dintre nevoi.

Rolul de reglare se referă la infăptuirea politicii economice a statului, adică la

susţinerea saupromovarea unor acţiuni prin inseşi orientările bugetului sau,
dimpotrivă, la descurajarea unoractivităţi. Acest rol se realizează atat prin
veniturile sau cheltuielile bugetului, cat şi prin soldul acestuia

Impozitul pe profit este un puternic factor de influenţă pentru dimensiunea

investiţiilor,pentru autofinanţarea firmelor, pentru crearea de noi locuri de muncă
şi pentru menţinerea celorexistente. Taxa pe valoarea adăugată, dar mai
ales accizele determină in bună măsurădimensiunea cererii şi dinamica
acesteia şi implicit mărimea ofertei şi a angajării factorilor deproducţie, inclusiv a
forţei de muncă. Impozitele pe terenul agricol şi pe veniturile agricoledetermină
intr-un grad insemnat dimensiunea activităţii in agricultură şi, in
consecinţă,ocuparea/neocuparea unui segment important din populaţia activă,
dimensiunea şi presiuneaşomajului. In egală măsură este influenţat importul de
produse agricole şi prin aceasta balanţelecomercială şi de plăţi

Procesul bugetar
 În derularea procesului bugetar, responsabilitǎțile revin:
Parlamentului,Guvernului,Ministerului Economiei și Finanțelor,autoritǎților
administrației publice locale, precum șiordonatorilor de credite.Art.138 Al 2
Din Constituția României prevede acest lucru ,,Guvernul elaborează
anualproiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le
supune, separat,aprobării Parlamentului.”7 Procesul bugetar cuprinde patru
etape: elaborarea, aprobarea, execuţia şi controlul. Legeaprevede conţinutul
acestor etape, graficul temporal al derulării lor, instituţiile
abilitate,competente şi răspunzătoare. In procesul bugetar sunt angrenate
mai multe instituţii:Parlamentul, Guvernul, Ministerul Finanţelor, toate celelalte
ministere, toate instituţiile bugetare,Trezoreria Statului, organele autortăţii locale,
Curtea de Conturi

Elaborarea proiectului de buget

In această etapă sunt angajate toate instituţiile publice de orice nivel in vederea
propunerii deresurse financiare şi de obiective pentru care să se prevadă
cheltuieli din buget. Instituţiaspecializată este Ministerul Finanţelor. Pe
baza unei activităţi prospective a acestuia şi incolaborare cu alte
organisme de specialitate (statistică, prognoză, cercetare economică etc.)
suntformulate, in principiu, nivelul şi structura veniturilor

Aprobarea bugetului

-Parlamentul este instituţia publică împuternicită prin Constituţie să aprobe legile

bugetareanuale şi legile de rectificare, elaborate de Guvern în contextul
strategiei macroeconomiceasumate de acesta.În cazul în care legile bugetare
anuale, depuse în termen legal, nu au fostadoptate de către Parlament până cel
târziu la data de 15 decembrie a anului anterior anului lacare se referă proiectul
de buget, Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii deurgenţă.
Etapele parcurse de proiectul de buget în Parlament

oprezentarea de către primul-ministru (ministru finanţelor) a raportului

pe margineaproiectului de buget în plenul Parlamentului; oexaminarea
proiectului de buget în comisiile permanente ale Parlamentului
şiaprobareaacestuia în comisia buget, finanţe, bănci;o dezbaterea şi aprobarea
proiectului de buget în Parlament; opromulgarea de către Preşedintele Republicii a
legii bugetului aprobată de Parlament

Execuţia bugetului

Bugetul devine operaţional numai după publicarea sa in „Monitorul oficial”.

Execuţiabugetului incepe din prima zi a anului bugetar (vezi subcapitolul 5.2.4),
care in Romania este 1ianuarie. In măsura in care legea bugetului nu este
aprobată cu cel puţin 3 zile inainte deinceputul anului bugetar, atunci, potrivit
Legii finanţelor publice, Guvernul poate incasa veniturişi le poate cheltui, pană la
aprobarea noului buget, in conformitate cu prevederile legii bugetuluipe anul
anterior. Execuţia bugetului inseamnă incasarea veniturilor şi efectuarea
cheltuielilorpotrivit legii bugetului, ca limită minimă in ceea ce priveşte veniturile şi
ca limită maximă inceea ce priveşte cheltuielile.

Concluzii

Bugetul de stat, este o componentă de bază a bugetului general consolidat și a

finanțelorpublice în general. Bugetul de Stat reprezintă totalitatea veniturilor, a
cheltuielilor şi asurselor de finanţare destinate pentru realizarea funcţiilor
autorităţilor publice centrale,cu excepţia funcţiilor proprii sistemului public
de asigurări sociale şi sistemului deasigurări obligatorii de asistenţă
medicală, precum şi pentru stabilirea relaţiilor cu altebugete. Bugetul de stat se
administrează de către Ministerul Finanţelor
Bibliografie

www.conspecte.comwww.mf.gov.mdwww.ase.rowww.utgjiu.rowww.cdep.rowww.
studocu.comwww.researchgate.net11

https://conspecte.com/Finante-Publice/bugetul-de-stat.html,