SCALA DE IMPULSIVITATE BARRATT (BIS)

INTERPRETARE:
Impulsivitate cognitivă (8 itemi): 4, 7, 10, 13, 16, 19, 24 și 27
(deficit de fixare a atenției sau de a rămâne atent la un obiect pentru perioade lungi de timp,
concentrare)
Impulsivitate motrică (10 itemi): 2, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 23, 26 și 29
(„acționează fără a gândi”)
Impulsivitate neplanificată (12 itemi): 1, 3, 5, 8, 11, 14, 17, 20, 22, 25, 28 și 30
(„a trăi pentru moment” sau incapacitatea de a planifica acțiuni viitoare.

Fiecare dintre întrebări are 4 răspunsuri posibile (rar sau niciodată, ocazional, des și întotdeauna
sau aproape întotdeauna) care au punctat 1-2-3-4, cu excepția itemilor
(1,5,6,7,8,10). ,11,13,17,19,22 și 23) care o fac invers (4-3-2-1). Punctajul total este suma tuturor
itemilor iar cei ai subscalei suma celor corespunzatori fiecaruia dintre ei.

Scorul total are o valoare mai mare decât cele ale subscalei. Nu există puncte de limită, deși a fost
propusă mediana distribuției (dar pentru media unui anumit univers evaluat). În studiile anterioare
au folosit scorul de 74 (salvo & castro, 2013).

În studiul de validare spaniol, medianele obținute la un eșantion de pacienți psihiatrici au fost:

Impulsivitate cognitivă: 9,5
Impulsivitate motorie: 9,5
Impulsivitate neplanificată: 14
Scor general: 32,5

IMPULSIVITATE
Este o predispoziție de a efectua acțiuni rapide ca răspuns la stimuli interni sau externi, fără a
reflecta efectiv asupra consecințelor pe care aceste acțiuni le pot provoca aceleiași persoane sau
terților.

Persoanele cu impulsivitate tind să aibă un stil de răspuns caracterizat prin a răspunde rapid și fără
prea multe analize, care este generat atunci când indivizii se confruntă cu probleme care au mai
multe opțiuni de soluție, dar doar una dintre ele este corectă.

trei subscale
• Impulsivitate cognitivă (Atenție): deficit de fixare a atenției sau de a rămâne atent la un obiect
pentru perioade lungi de timp.
• Impulsivitate motrică: „acționează fără să gândești”.
• Impulsivitate neplanificată: „a trăi pentru moment” sau incapacitatea de a planifica acțiuni
viitoare.

Scala de impulsivitate Barratt (BIS) este un instrument utilizat pe scară largă în cercetarea
psihologică, psihiatrică, sociologică și educațională.

Versiunea inițială datează din 1959, a fost dezvoltată ca parte a unei încercări de a corela
anxietatea și impulsivitatea cu eficiența psihomotorie.
CARACTERISTICI SCARE

• Evaluează: Impulsivitate.
• Auto-aplicat
• Populație: adulți, adolescenți și copii.
• 30 de articole cu un format de răspuns de tip Likert.
1 = Niciodată sau rar
2 = ocazional
3 = adesea
4 = întotdeauna sau aproape întotdeauna
(Patton, 1995).

PRESCRIPŢIE
O primă limitare este legată de tipul de instrument utilizat, care a fost o măsură de auto-
raportare. Acest mod de a accesa constructele implică în sine o limitare, deoarece presupune
introspecție participanților.

CONCLUZII

Impulsivitatea la oameni poate fi analizată prin:

• Nivel comportamental: sensibilitate scăzută la consecințele negative și viteza de reacție care nu
permite procesarea stimulilor interni sau externi.
• Nivel social: Impulsivitatea este un comportament care se dezvolta in familie, in care copilul
invata sa reactioneze rapid pentru a obtine ceea ce isi doreste.
„Preferința față de recompense mici și timpurii față de recompense mai mari și întârziate,
generând răspunsuri premature care arată lipsa inhibiției”.

Impulsivitatea măsurată de acest instrument a fost corelată cu multiple tulburări impulsive:

• Agresivitatea
• comportament suicidar
• consumul de alcool și droguri
• Tulburare bipolara
• deficit de atenție
• Tulburare de alimentatie
• tulburare de personalitate borderline
• tulburarea de personalitate antisocială (acte pedepsite).

O revizuire ulterioară a analizelor factoriale ale altor autori l-a convins pe Barratt că impulsivitatea
nu este un construct unidimensional. El a propus că impulsivitatea este compusă din trei trăsături:
• impulsivitate cognitivă
• impulsivitatea motorie
• impulsivitate neplanificată.

(12 și 120 min. si max. obținut. 70 minim acceptabil 32 psihiatrice... și 9 x articol)

 Fiabilitate și valabilitate
Fiabilitatea BIS-11 a fost realizată pe baza analizei consistenței interne folosind coeficientul alfa lui
Cronbach.
Validitatea a fost analizată folosind coeficientul de corelație Pearson, testul t student pentru probe
independente și testul chi-pătrat.
Valabilitatea criteriului este reafirmată odată cu implementarea altor teste psihologice.

Din acest motiv, este necesar să se considere că rezultatele obținute au fost influențate de
capacitatea participanților de a observa, accesa și integra informații despre propriile emoții și
comportamente.

adaptări
Barratt și colab.(1997) citat de Squillace, Picón & Schmidt (2011)
HERRERA FERNANDEZ CAMILA
LOPEZ ALGARRA CAMILO
PEÑA CUBILLOS MONICA
ESTEFANY FINCH GATE
VELEZ PARDO DENNYS
Barratt și colab.(1997) citat de Squillace, Picón & Schmidt (2011)
(Dougherty, 2003, p. 1078) citat de Riaño-Hernández, Guillen & Buela-Casal (2015).
(Buela-Casal, Carretero-Dios & Santos-Roig, 2001; Oas, 1984; Plutchik & Van Praag, 1995, p. 1078)
citat de Riaño-Hernández, Guillen & Buela-Casal (2015).

REFERINȚE

* Alvarez, N (2011). VALIDITATEA ȘI FIABILITATEA SCALEI DE IMPULSIVITATE BARRATT VERSIUNEA

11 (BIS-11) LA FEMEILE ÎNCARCERATATE. Universitatea Pontificală Catolică din Peru.
* Chahín-Pinzón, N. (2015). Trecerea în revistă a caracteristicilor psihometrice ale scalei de
impulsivitate Barratt (BIS) de-a lungul istoriei sale: de la origini până în prezent. Psihologie din
Caraibe. Vol. 32, nr 2.
* Finch N, C. (2013). ADAPTARE A DOUĂ INSTRUMENTE PENTRU COPII COLOMBIENI: SCALA DE
IMPULSIVITATE BARRATT (BIS-11C) ȘI CHESTIONARUL DE AGRESIUNE BUSS AND PERRI (AQ) (teză
de doctorat). Universitatea Rovira I Virgili, Tarragona, Spania.
* Riaño-Hernández, D., Guillen, A. & Buela-Casal, G. (2015).Conceptualizarea și evaluarea
impulsivității la adolescenți: o revizuire sistematică. Universitatea din Granada, v. 14 nr 3 PP. 1077-
1090.
* Squillace, M., Picón, J. & Schmidt, V. (2011). Conceptul de impulsivitate și localizarea lui în
teoriile psihobiologice ale personalității. Jurnal de neuropsihologie din America Latină. Vol. 3. Nu.
1: 8-18.
(Orozco, Barratt & Buccello, 2007)
(Robinson & Neighbours, 2006).

Subiecții 3, 5 și 13 au obținut cele mai mari scoruri, adică deficite în fixarea atenției sau a rămâne
atent la un obiect perioade lungi de timp.
Subiecții 2 și 12 au avut cele mai mici scoruri la subscala impulsivitate cognitivă.

Subiecții 3, 12 și 14 au avut scoruri mai mari la această subscală, indicând că aceștia acționează
fără să gândească, în timp ce subiecții 7, 9 și 11 au avut scoruri mai mici, adică meditează mai mult
pentru a acționa.
Subiecții 3, 12 și 14 au un scor mai mare decât restul eșantionului, ceea ce indică faptul că trăiesc
pentru moment și nu sunt în măsură să planifice acțiuni viitoare.
Subiectele 1, 2, 7 și 9 indică scoruri mai mici.
Este evident că în scorurile participanților predomină impulsivitatea neplanificată, iar cea care
apare cel mai puțin este impulsivitatea motorie.
În spaniolă există și versiuni diferite, cum ar fi spaniolă și argentiniană.

Adaptare columbiană Orozco-Cabal, Rodríguez, Herin, Gempeler și Uribe, 2010 citat de (Pinzón,
2013, p.24).