FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ

UNIVERSITATEA ,,DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

REFERAT
TEMA: Funcţiile bursei de valori

DISCIPLINA: Piețe internaționale de capital

A elaborat: Galavschi Anna, studenta Afaceri Internaționale (2), gr. 1, Cahul

A evaluat: Gheorghe-Adrian Zugravu
Data predării: 2023
 Cuprins
1. Noțiuni ................................................................................................................................3

2. Evoluția pieței bursiere........................................................................................................3

3. Rolul bursei..........................................................................................................................4

4. Funcția care o îndeplinește bursa.........................................................................................4

5. Introducerea firmei în bursă. Avantaje și condiții................................................................5

6. Actvitatea bursieră dezvoltă concurența..............................................................................6

7. Imperfecțiunile.....................................................................................................................6

8. Credibilitatea pieței secundare.............................................................................................7

9. Concluzie.............................................................................................................................7
 1. Noțiuni

Bursa de valori este o piață de capital organizată în care acțiunile companiilor private și
publice sunt tranzacționate conform unei legi speciale, iar pe de altă parte este un loc de
colectare a economiilor și lichidităților sectorului privat pentru proiecte de investiții pe termen
lung și este o referință pentru ca oamenii să-și strângă fondurile excedentare.

O bursă de valori este o piață în care brokeri și comercianți pot cumpăra și vinde titluri de
valoare precum acțiuni, obligațiuni sau alte instrumente financiare. Bursele de valori sînt prin
esenţa lor pieţe simbolice, deoarece aici se tranzacţionează în principal titluri rezultate din
operaţiuni financiare (de exemplu, mobilizare de capital, atragerea unui împrumut).

Bursa de valori se defineşte prin existenţa unei instituţii care dispune de spaţii pentru
tranzacţii, unde se concentrează cererea şi oferta de titluri financiare şi se realizează negocierea,
contractarea şi executarea contractelor în mod deschis, în conformitate cu un regulament cunoscut.

Bursele de valori au devenit în ultimii ani parte a pieței globale de active. Bursele de
valori servesc, de asemenea, o funcție importantă, prin furnizarea de lichiditate pentru acționari –
există oricând cumpărători sau vânzători dispuși să facă schimburi comerciale.

2. Evoluția pieței bursiere

În ultimii ani, piaţa bursieră a intrat într-o nouă etapă a evoluţiei sale:

 în centrele bursiere consacrate s-au luat importante măsuri de modernizare vizînd

creşterea operativităţii şi siguranţei tranzacţiilor;
 iar într-o serie de ţări din lumea a treia şi, recent, în ţări din Europa Centrală şi de
Est procesul de creare şi consolidare a pieţelor de capital se află în plin progres.

Indicele bursei dă expresia evoluţiei de ansamblu a pieţei bursiere:

 la bursa de pe Wall Street (NYSE) se utilizează cunoscutul indice Dow Jones;

 la bursa din Tokio (TSE) indicele Nikkei;
 la bursa de la Londra (LSE) indicele FT-SE30.

Mişcarea bursei - reflectată de indice - poate să arate o direcţie ascendentă (o piaţă "sub
semnul taurului" sau bull market engl.) sau, dimpotrivă, o direcţie descendentă (o piaţă "sub
semnul ursului" sau bear market engl.), fiecare din situaţiile respective, ca şi mişcarea zilnică a
bursei, avînd un ecou rapid în ansamblul vieţii de afaceri.

3. Rolul bursei

Bursa, în sens larg, are rolul de releu între surplusul de fonduri neutilizate şi necesităţile
economice, transformînd economiile în capital. Prin această funcţie a sa, ea este implicată în
piaţa primară, aceea pe care se emit acţiunile firmelor, se lansează împrumuturi obligatare etc.,
furnizîndu-se pe această cale fondurile necesare agenţilor economici. Astfel, cînd o persoană
cumpără titluri financiare (acţiuni sau obligaţiuni) emise de o societate comercială din domeniul
producţiei, fondurile băneşti respective intră în posesia firmei pentru a fi folosite în interesul
realizării activităţii sale de afaceri

Dar rolul ei definitoriu este acela de piaţă secundară, dînd acces publicului larg la titlurile
care au fost deja emise; ea asigură astfel un suport pentru piaţa primară şi permite funcţionarea
mecanismului de finanţare a economiei. Vitalitatea economiei depinde de buna funcţionare a
pieţei primare, deci de posibilitatea finanţării activităţii agenţilor economici; dar, pentru ca piaţa
primară să funcţioneze, adică pentru ca ea să fie credibilă şi atractivă pentru deţinătorii de
fonduri, este necesar ca aceştia să poată oricînd lichida titlurile lor şi redobîndi - în condiţiile
pieţei - fondurile investite. Să poată, adică, trece din nou de la poziţia de investitor (deci
participant la profituri viitoare, în condiţiile asumării riscurilor afacerii), la poziţia de deţinător
de fonduri (pe care le poate folosi, de exemplu, pentru consum).

4. Funcția care o îndeplinește bursa

Ca piaţă financiară, bursa îndeplineşte funcţia de dispecer de fonduri în economie,

acţionînd ca un mecanism prin care fondurile trec de la cei care dispun de resurse financiare la
cei care au nevoie de aceste resurse pentru finanţarea unor activităţi economice. În acest fel, ea
asigură desfăşurarea în general a circuitului economic şi serveşte ca sistem de reglare pentru
economia reală.

Bursa este şi un "motor" al vieţii economice, dinamizînd activitatea de afaceri şi

permiţînd realizarea unor proiecte investiţionale de anvergură, care n-ar putea fi înfăptuite cu
fondurile unui grup restrîns de întreprinzători. Astfel, firmele care doresc să mobilizeze
capitalurile însemnate, vor plasa o parte din acţiunile lor publicului, prin distribuţie primară sau
distribuţie secundară; aceasta reprezintă operaţiunea de difuzare a capitalului în masa
investitorilor. Firmele respective se transformă din firme cu caracter privat în societăţi cu
caracter public, în sensul că acţiunile lor se negociază pe piaţa bursieră, o parte din titluri
aflîndu-se în mîna unor investitori "anonimi" şi circulînd de la un deţinător la altul.

Piaţa bursieră are un rol însemnat în reorientarea şi restructurarea activităţilor

economice. Prin funcţionarea acestei pieţe distribuirea fondurilor pe ramuri ale economiei şi
firme se realizează în raport cu gradul de atractivitate a titlurilor, iar aceasta este o reflectare a
performanţelor firmelor respective, a gradului de rentabilitate, precum şi - ca o consecinţă - a
modului cum acestea sînt evaluate în bursă. Deci, bursa distribuie fondurile, în principiu, spre
domeniile cele mai profitabile sau/şi cu cele mai mari perspective de dezvoltare. Existenţa ei îi
permite investitorului să renunţe la o investiţie sau un plasament în care nu mai are încredere
(vînzînd titlurile contra bani) şi să facă un plasament într-un domeniu pe care îl socoteşte mai
rentabil (cumpărînd titlurile respective). În acest fel, firmele performante - şi sectoarele
economice de viitor - vor fi alimentate cu fonduri, în timp ce domeniile în declin vor pierde o
parte din masa de investitori.

Bursa realizează deci o redistribuire a mijloacelor de finanţare în cadrul economiei,

stimulînd ramurile, industriile şi companiile în plină dezvoltare. În plan macroeconomic, aceasta
contribuie la mobilitatea structurilor economice, în general, şi industriale, în special, şi permite
modernizarea economiei, introducerea progresului tehnic. În acest proces, piaţa bursieră însăşi se
perfecţionează şi se extinde, trecînd de la formele consacrate (bursa tradiţională) la forme noi
(bursa modernă, cu o nouă bază tehnologică, sisteme de tranzacţii perfecţionate şi o mare
diversitate de produse bursiere).

5. Introducerea firmei în bursă. Avantaje și condiții

Avantajele introducerii firmei în bursă sunt următoarele :

 Notorietatea - publicitate implicită şi permanentă în cercurile de afaceri şi în

rîndurile publicului, în ţară şi în străinătate.
 Mobilizarea de capital - acces la resursele financiare la un cost mai redus;
utilizarea unei game largi de produse bursiere.
  Consolidarea financiară - separarea grupului de investitori pe termen lung de
minoritari sau investitori de conjunctură.
 Cointeresarea angajaţilor - asocierea salariaţilor la dezvoltarea afacerii prin
distribuire de acţiuni.

Pe lângă avanteje sunt și condiții. Condițiile introducerii firmei în bursă sunt

următoarele :

 Informarea publicului - necesitatea respectării stricte a normelor impuse de

autoritatea pieţei.
 Riscul pierderii controlului - firma poate face obiectul unei oferte publice de
cumpărare din partea terţilor.
 Performanţe reale şi constante - disfuncţiunile; insuccesele, pierderile au un ecou
direct în bursă, repercutîndu-se negativ asupra imaginii firmei.
6. Actvitatea bursieră dezvoltă concurența

Activitatea bursieră duce la dezvoltarea concurenţei dintre firme, la stimularea

tranzacţiilor intercorporaţii. Prin dedublarea activelor reale sub formă de titluri financiare,
firmele capătă, pe lîngă existenţa lor reală, o existenţă financiară. Cumpărarea şi vînzarea de
acţiuni înseamnă practic comercializarea în parte sau în totalitate a firmelor respective. Aceasta
înseamnă că o companie poate fi achiziţionată prin cumpărarea titlurilor ei, că ea devine o
valoare mobiliară.

Lupta pentru putere financiară se dă pe piaţa bursieră - în paralel cu concurenţa dintre

capitalurile individuale - şi ea se poartă între marile grupuri financiare, singurele în măsură să
mobilizeze un capital suficient de important pentru a viza acapararea unei firme întregi. În acest
context, achiziţiile şi fuziunile de firme au devenit în anii '80 unul din cele mai dinamice sectoare
ale pieţei bursiere, realizîndu-se pe scară largă în principalele centre financiare ale lumii.

7. Imperfecțiunile

Interpretarea bursei ca un reper al lumii de afaceri trebuie să ţină seama şi de

imperfecţiunile acesteia ca indicator economic; în anumite situaţii, bursa poate reflecta un
optimism nefondat, o falsă promisiune de cîştig, ajungîndu-se la desprinderea trendului bursei de
situaţia economică reală sau chiar la opoziţia deschisă dintre economia financiară şi cea reală
(reflectată de crahul bursier). Aceasta deoarece tendinţa bursei este determinată nu numai de
anticipări raţionale, fundamentate din punct de vedere economic, ci şi de factori şi reacţii
subiective.

Totodată, în aprecierea rolului bursei în viaţa economico financiară nu putem să ignorăm

amploarea consecinţelor pe care le poate avea o activitate bursieră foarte intensă, riscul unor
speculaţii incontrolabile care pot genera panică bursieră şi chiar crah.

Totuşi, dincolo de "excesele" sale, bursa s-a dovedit o instituţie esenţială pentru
funcţionarea economiei de piaţă. Economia modernă, caracterizată prin extinderea şi creşterea
complexităţii mecanismelor financiare, nu poate fi concepută fără bursa de valori: economia
reală este reflectată de trendul bursei, iar, la rîndul ei, bursa poate influenţa - în bine sau în rău -
viaţa economică.

8. Credibilitatea pieței secundare

Problema crucială a pieţei secundare este credibilitatea acesteia, gradul în care

investitorii, lumea de afaceri în general validează mişcarea bursei. Aici ne aflăm în domeniul
valorilor simbolice care au nevoie de o bază reală de afaceri pentru a fi viabile din punct de
vedere economic. Pe de o parte, dacă piaţa funcţionează, titlurile se vînd şi se cumpără, căpătînd
astfel un suport economic; pe de altă parte, dacă titlurile se tranzacţionează, ele susţin şi dezvoltă
piaţa. Dar cercul virtuos se poate transforma într-unul vicios: cînd piaţa "nu merge", titlurile îşi
pierd din valoare; cînd piaţa se prăbuşeşte, hîrtiile de valoare pot deveni, la limită, simple hîrtii.

9. Concluzie

În concluzie, bursele sînt pieţe specifice, mecanisme de concentrare a cererii şi ofertei

pentru anumite categorii de mărfuri ori pentru valori, în scopul realizării de tranzacţii într-un cadru
organizat şi în mod operativ, în condiţii de liberă concurenţă. Bursa este piaţa prin excelenţă.

Piaţa bursieră (bursa în sens larg) - care se prezintă sub forma bursei de valori propriu-
zise, a pieţelor interdealeri sau ca bursă electronică - este o componentă a pieţei titlurilor
financiare. Menirea sa este de a concentra cererea şi oferta de hîrtii de valoare şi de a asigura
realizarea de tranzacţii în mod operativ, în condiţii de corectitudine şi transparenţă
 De asemenea, vreau să evidențiez că difuzarea capitalului este esenţială pentru
dinamismul economiei, bursa - şi piaţa financiară în general - fiind un factor de stimulare a
interesului pentru afaceri în rîndul marii mase a deţinătorilor de fonduri.

Bursa reprezintă un "barometru" al vieţii economico-financiare într-o ţară sau pe plan

internaţional, un indicator al stării lumii de afaceri, al perspectivelor (pe termen scurt) ale
economiei. Prin acest rol al său, bursa devine un simbol al economiei de piaţă şi obiect de interes
nu numai pentru cercurile de afaceri, ci şi pentru establishmentul politic şi, în general, pentru
opinia publică.