Fișa de lucru nr.

8
(Reglementarea multilaterală a comerțului internațional)

8.1. Concepte fundamentale

Organizația economică internațională este o formă de realizare a colaborării economice dintre țări
într-un domeniu bine definit, având un cadru instituțional, permanent, constituit pe baza unui acord,
care statuează principiile, procedurile de lucru, organele și funcțiile lor, în vederea atingerii obiectivelor
propuse.

Principiile GATT:

 nediscriminarea;
 reciprocitatea;
 liberalizarea comerțului prin reducerea taxelor vamale și interzicerea barierelor netarifare;
 multilateralizarea schimburilor comerciale internaționale.

Clauza națiunii celei mai favorizate (CNCMF sau MFN- Most favoured nation) prevede ca o țară
să acorde tuturor celorlalte țări membre ale Organizației Mondiale a Comerțului orice concesii,
privilegii sau imunități acordate unei națiuni într-un acord comercial. Ea reprezintă garanția unei
oportunități comerciale egale cu cea acordată națiunii celei mai favorizate, fiind o metodă de stabilire a
egalității de șanse comerciale între state prin realizarea unor acorduri comerciale.

Clauza de salvgardare permite, în anumite condiții, unei părți contractante să recurgă la măsuri de
urgență (restricționarea temporară a importurilor unui produs) pentru protecția împotriva unor
importuri cauzatoare de prejudicii grave producătorilor naționali sau unor industrii interne.

Sistemul Generalizat de Preferințe (SGP) presupune acordarea de către statele dezvoltate, în

calitate de donatoare, a unor preferințe nereciproce și nediscriminatorii, sub forma scutirilor parțiale
sau totale de taxe vamale pentru exporturile de produse semifinite și manufacturate provenind din țările
în curs de dezvoltare, în calitate de beneficiare.
 8.2. Exerciții practice

I. După cel de-al doilea război mondial, a apărut necesitatea reglementării comerțului internațional
prin intermediul anumitor oganizații internaționale, dintre care: GATT (General Agreement on Tariffs
and Trade), devenit ulterior OMC (Organizația Mondială a Comerțului) și UNCTAD (Conferința
Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare). Pentru înțelegerea utilității acestor organizații, este
necesară parcurgerea evenimentelor istorice. Identificați pe scara timpului principalele evenimente care
au stat la baza reglementării multilaterale a comerțului internațional.

A. 1944 1. Intrarea în vigoare a GATT,

B. 1947 2. A doua rundă de negocieri GATT, de la Annecy, Franța.
C. 1948 3. A patra rundă de negocieri GATT, de la Geneva, Elveția.
D. 1949 4. Runda a opta GATT: Uruguay
E. 1951 5. România devine membră OMC.
F. 1956 6. Înființarea UNCTAD.
G. 1960-1961 7. Prin aderarea Afganistanului, OMC ajunge la 164 membri.
H. 1964 8. Semnarea la Geneva a tratatului de comerț multilateral: GATT
I. 1964-1967 9. A treia rundă de negocieri GATT, de la Torquay, Anglia.
J. 1973-1979 10. Runda a șaptea GATT: Tokyo.
K. 1986-1994 11. Înființarea OMC prin care se înlocuiește GATT.
L. 1995 12. Au loc primele negocieri în cadrul Conferinței de la Bretton Woods, SUA
(2 evenimente)
M. 2001-prezent 13. Runda a șasea GATT: Kennedy.
N. 2016 14. A cincea rundă de negocieri GATT: Dillon.
15. Runda a noua GATT: Doha.

II. Obiectivul principal al GATT îl reprezenta favorizarea dezvoltării economiei mondiale. Pentru
reglementarea eficientă a comerțului internațional și pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, a fost
nevoie de o serie de principii, dintre care cele mai importante sunt nediscriminarea și reciprocitatea.
Pe baza următoarelor fragmente de text, identificați cuvintele-cheie care lipsesc și descoperiți
instrumentele prin care se aplică aceste principii și derogările de la aplicare lor.

1. Această clauză GATT presupune tratamentul între cetățenii unui stat și cei ai altor
state semnatare în ceea ce privește acordarea de drepturi, și privilegii speciale. Aceeași
clauză se aplică și între mărfurile locale și cele , după ce acestea au intrat deja pe piața
internă a unui stat. O încălcare a acestei clauze s-a produs în comerțul cu băuturi spirtuoase dintre
Japonia, pe de o parte, și Statele Unite, Uniunea Europeană și Canada, pe de altă parte. Japonia a
impus mai ridicate pentru importurile de vodcă, whisky, gin, brandy și lichior decât pentru
tradiționala băutură shochu. Disputa comercială s-a prin recomandarea acordării unui
tratament egal produselor de către Japonia.

Cuvinte-cheie: discriminatoriu; exportate; standarde; amplificat; taxe; importate; rezolvat; bani;

beneficii; egal.
 2. Această clauză GATT presupune ca statele semnatare să își acorde toate avantajele pe
care le-au acordat sau le vor acorda în viitor țărilor terțe. Fostele țări comuniste, inclusiv Rusia, au
beneficiat de această clauză din partea Statelor Unite începând cu 1996, iar pentru China a căpătat
caracter permanent din anul 2001. Pe de altă parte, India a această clauză pentru Pakistan
în contextul tensiunilor dintre cele două țări din anul 2019. De-a lungul timpului, 29 de state au avut
suspendată această clauză, dar în prezent ea a rămas pentru Cuba și Coreea de Nord.

Cuvinte-cheie: bilateral; acordat; valabilă; retras; reciproc; suspendată; egal.

3. Acest principiu se aplică în cazul țărilor în curs de dezvoltare, a zonelor de și a

uniunilor vamale. El constituie o derogare de la cele două GATT. În această situație se află
Uniunea Europeană și Acordul Nord-American de liber schimb (NAFTA), care au tarifele
vamale între membri, dar mențin o serie de tarife față de celelalte țări.

Cuvinte-cheie: agrement; organizații; impus; liber schimb; clauze; eliminat.

4. Această clauză țărilor să recurgă la măsuri pentru protecția producătorilor locali față
de importuri. Astfel, un membru OMC poate temporar importul unui produs pentru
protejarea unei industrii interne de o creștere exagerată a importurilor, care ar putea amenința
producția internă. De exemplu, Statele Unite și Uniunea au inițiat astfel de măsuri
privind produsele din oțel provenite din Turcia. De asemenea, China a inițiat aceste măsuri față de
importurile de zahăr din Brazilia, iar India față de importurile de oțel și aluminiu din Japonia.

Cuvinte-cheie: interzice; Sovietică; stimula; permite; Europeană; restricționa.

 III. Pentru reglementarea eficientă a comerțului internațional, GATT/OMC a stabilit o serie de
elemente de protecție a intereselor țărilor membre, prin intermediul cărora se asigură o anumită
flexibilitate în situațiile de criză. Neaplicarea unor reguli ale GATT/OMC de către una sau mai multe
părți contractante este posibilă din motive ca: suveranitatea națională, etica și morala publică,
securitatea internă și internațională.
Plecând de la următoarele grafice, realizați o interpretare sintetică privind principalele tendințe în
materie de măsuri de protecție aplicate de către state.
 IV. Acordul General pentru Comerțul cu Servicii (GATS) este o componentă esențială din
activitatea OMC. Intrat în vigoare în anul 1995, ca urmare a rundei Uruguay, acest tratat extinde
sistemul comercial multilateral în sectorul serviciilor, în același mod în care GATT reglementează
comerțul cu mărfuri. Prin GATS, membrii OMC pot alege ce sectoare de servicii pot fi liberalizate
progresiv (privatizare și comercializare), modalitatea și timpul pentru această liberalizare. Sectoarele de
servicii acoperite de GATS sunt în număr de 12, iar pentru furnizarea acestor servicii în comerțul
transfrontalier există 4 moduri de furnizare.

Sectoare Moduri de furnizare

1 Afaceri 1. Furnizarea transfrontalieră (Cross-border suply)
2 Comunicare Serviciul furnizat pe teritoriul unui membru de pe teritoriul altui
3 Construcții și Inginerie membru (servicii bancare, poștă etc.).
4 Distribuție 2 Consumul în străinătate (Consumption abroad)
5 Educație Un consumator se deplasează pe teritoriul altui membru pentru a
6 Mediu obține un serviciu.
7 Financiar 3 Prezența comercială (Commercial presence)
8 Sănătate Un furnizor de servicii al unui stat membru stabilește o prezență
9 Turism și călătorii teritorială pe teritoriul altui membru pentru a furniza un serviciu
10 Recreație (filiale ale companiilor de asigurări, lanțuri hoteliere).
11 Cultură și sport 4 Prezența persoanelor fizice
12 Transporturi Persoanele ale unui stat membru intră pe teritoriul altui membru
pentru a furniza un serviciu (contabili, medici, profesori).
* Sursa: WTO, I-TIP Services, http://i-tip.wto.org/services/default.aspx.
 Pentru exemplificare, se va lua în calcul Japonia și sectorul de Servicii Educaționale.
Servicii Moduri de Limitări la tratamentul
Limitări la accesul pe piață
Educaționale furnizare național
Modul 1 Liberalizat incomplet* Liberalizat incomplet*
Modul 2 Liberalizat incomplet* Liberalizat incomplet*
A. Servicii în
Instituțiile de învățământ formale
învățământul Niciuna-excepții
Modul 3 trebuie să fie înființate de persoane
primar angajamente orizontale
juridice școlare**.
Modul 4 Liberalizat incomplet Liberalizat incomplet
Modul 1
B. Servicii în
Modul 2
învățământul
Modul 3
secundar
Modul 4
Modul 1
C. Servicii în
Modul 2
învățământul
Modul 3
superior
Modul 4
Modul 1
D. Servicii în
Modul 2
învățământul
Modul 3
pentru adulți
Modul 4
* Se pot impune limitări în cazul lipsei fezabilității tehnice.
** Persoane juridice școlare = Persoane juridice non-profit înființate în conformitate cu legislația japoneză în
vederea prestării de servicii educaționale.
Anganjament orizontal = stabilește limitările care se aplică tuturor sectoarelor enumerate.

Cerință: pe baza exemplului anterior identificați gradul de liberalizare a comerțului cu servicii

Medicale din Turcia.

Servicii Moduri de Limitări la tratamentul

Limitări la accesul pe piață
Medicale furnizare național
Modul 1
Servicii oferite în Modul 2
spital Modul 3
Modul 4
 V. Una dintre principalele prioritățile ale OMC este de a gestiona măsurile comerciale luate de state
în procesul de liberalizare a comerțului cu servicii, astfel încât acestea să nu fie implementate în mod
abuziv. Pentru transparența acestor măsuri, OMC pune la dispoziție o bază de date (Trade Monitoring
Database- https://tmdb.wto.org/en) cu acțiunile implementate de state. Pentru exemplificare se va lua
cazul Japoniei și măsurile inițiate de aceasta în perioada 2019-2021 în comerțul cu servicii.

Categorie de Mod de Status

Data Tipul măsurii
servicii furnizare OMC
Aprilie Pentru a consolida eficacitatea aplicării legii pentru Serviciile de Multiple În vigoare
2021 firme, inclusiv corporații străine, prin intermediul Legii telecomunicație moduri de la 1
privind Afacerile în Telecomunicații s-au introdus aprilie
reglementări referitoare la obligația de a desemna 2021.
reprezentantul național sau agentul național la
momentul înregistrării sau notificării. De asemenea, se
introduce un sistem de publicare care vizează și
corporațiile naționale în cazul încălcării Legii.
Mai Dieta Japoneză a adoptat o măsură de relaxare a În vigoare
2020 anumitor limite ale activităților avocaților străini în de la 29
țară. august
2020.
Noua măsură permite avocaților străini să acționeze ca
reprezentant legal într-un domeniu mai larg de arbitraje
internaționale, inclusiv arbitraje între companii
japoneze dacă există o legătură internațională, de
exemplu, dacă una dintre companii este deținută în
proporție de 50% de străini. Mai mult, stabilește și
prevederile medierii internaționale.

Măsura relaxează, de asemenea, cerințele pentru

aprobarea de către Ministrul Justiției. Pentru a obține
aprobarea, avocaților străini li se cere în prezent să aibă
trei ani de experiență în domeniu. Noua lege recunoaște
până la doi ani de muncă în Japonia ca experiență de
muncă, în loc de până la un an în prezent.
Martie Modul 4
2020

Mai Guvernul japonez a extins gama de domenii în care

2019 studenții străini care au absolvit o universitate japoneză
sau o școală postuniversitară pot găsi un loc de muncă
sub statutul de reședință a „Activităților desemnate”.
 Studenților străini li se acordă statutul de reședință a
„activităților desemnate” în anumite condiții, cum ar fi
dobândirea unui nivel ridicat de competențe în limba
japoneză. Acești studenți pot fi angajați cu normă
întreagă, primind o remunerație echivalentă sau
superioară remunerației pe care ar primi-o un rezident
japonez pentru aceeași muncă.

VI. Studiu de caz!

O altă prioritate a OMC este de a rezolva disputele comerciale dintre state. De multe ori, acțiunile și
măsurile luate de state pot fi implementate în mod abuziv, ducând la dispute comerciale. De aceea,
OMC urmărește implementarea acestor măsuri în acord cu reglementările comerciale internaționale.
Pentru a observa maniera în care OMC rezolvă disputele comerciale dintre state, se va lua ca studiu
de caz disputa dintre China și Uniunea Europeană privind materiile prime. Exemplul este preluat de pe
siteul OMC, disputa nr. 395. (https://www.wto.org/english/tratop_e/dispu_e/cases_e/ds395_e.htm)

Titlul disputei comerciale: China – materii prime

Reclamant: Uniunea Europeană
Pârât: China
Părți terțe: Argentina, Brazilia, Canada, Chile, Columbia, Ecuador, India, Japonia, Coreea de Sud,
Mexic, Norvegia, Taiwan, Turcia, Statele Unite, Arabia Saudită.
Acorduri citate: Articolele VIII, X și XI din GATT 1994
Protocolul de aderare al Chinei la OMC
Consultări: La 23 iunie 2009, Uniunea Europeană a solicitat consultări cu China privind restricțiile
Chinei la exporturile chineze de materii prime de diferite forme. Uniunea Europeană citează 32 de
măsuri prin care China ar fi impus restricții asupra exportatorilor chinezi de materii prime. Totodată,
Uniunea Europeană a reclamat că există o serie de măsuri restrictive suplimentare care încă nu au fost
publicate.
Uniunea Europeană consideră că sunt încălcate acordurile citate, deoarece măsurile impuse de către
China anulează sau afectează beneficiile oferite de UE în cadrul acordurilor citate.
Cronologie:
 iulie 2009: Canada, Mexic, Turcia și Statele Unite solicită să se alăture consultărilor. China a
acceptat.
 4 noiembrie 2009: Uniunea Europeană solicită constituirea unui grup special. Divizia OMC de
Soluționare a Litigiilor (DBS) refuză.
 21 decembrie 2009 – 23 martie 2010: se constituie un grup complet pentru examinarea disputei,
format din părțile terțe.
 octombrie 2010: grupul constituit solicită mai mult timp pentru consultări.
 iulie 2011: raportul grupului este transmis Chinei și UE.
 august 2011: China atacă decizia raportului.
 septembrie 2011: UE atacă decizia raportului.
 octombrie 2011-ianuarie 2012: Organul de Apel al OMC analizează disputa.
 30 ianuarie 2012: raportul final este transmis Chinei și UE.
 22 februarie 2012: se adoptă raportul final.

Decizie: China trebuie să pună în aplicarea recomandările și hotărârile OMC. În mai 2012, China și
Uniunea Europeană au convenit ca perioada de aplicare a recomandărilor să fie de 10 luni de la
adoptarea raportului final.
În ianuarie 2013, China a eliminat aplicarea taxelor de export și a cotelor de export la anumite
materii prime, îndeplinind recomandările și hotărârile OMC.

8.3. Teme pentru seminarul următor

Pe baza exemplelor de la aplicațiile IV și V:

A. Identificați modul de liberalizare a serviciilor de către țara aleasă pentru două sectoare de
activitate la alegere, folosind WTO I-TIP Services (după modelul de la exercițiul IV).
B. Identificați cel puțin 5 măsuri implementate de către țara aleasă pentru un interval de timp la
alegere, utilizând Trade Monitoring Database (după modelul de la exercițiul V).

Țări de ales:
1. Brazilia;
2. Canada;
3. China;
4. India;
5. Coreea de Sud;
6. Republica Moldova;
7. Rusia;
8. Arabia Saudită;
9. Africa de Sud;
10. SUA.