ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr.

14/2019

RESPONSABILITATE SOCIALĂ CORPORATIVĂ ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ

CAZUL ROMÂNIEI

Gabriela Veringă, masterand

Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Economie Agroalimentară şi a
Mediului
e-mail: veringagabriela@yahoo.com

Paula Veringă, student

Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Business și Turism
e-mail: paula.veringa@yahoo.com

Rezumat:
Responsabilitatea socială corporativă (CSR) a devenit tot mai importantă odată cu declanșarea
globalizării economice. Corporațiile joacă un rol major în sistemul economic. Prin generarea de profituri,
corporațiile creează o valoare care poate fi reinvestită pentru a crea dezvoltare economică care poate avea un
impact pozitiv asupra societății în general. Conceptul CSR dezvoltat datorită schimbării viziunii asupra afacerii, de
la un număr limitat de modele, orientate în principal către maximizarea profitului, către unul deschis, preocupat în
mare măsură de calitatea vieții, de conservarea resurselor și satisfacerea intereselor generale ale societății.
Angajamentul social al companiilor a devenit un avantaj competitiv semnificativ în noua economie, iar România
urmează această tendință internațională. Această lucrare are scopul de a analiza problema responsabilității sociale
corporative și mijloacele de integrare a acesteia în timp, strategii pe termen lung ale companiilor care activează în
mediul de afaceri românesc. Prima parte a lucrării constă în revizuirea literaturii de RSC și modul în care aceasta
este legată de dezvoltarea durabilă. Astfel, a doua parte a lucrării prezintă un studiu despre practicile responsabile
în mediul de afaceri românesc. Atenția este orientată către provocările și beneficiile cu care se confruntă
companiile și modul în care acestea sunt legate de factorii cheie ai responsabilității sociale corporative (RSC). A
treia parte studiază punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările dezvoltării CSR în România și
modul în care acesta se reflectă în mod durabil de dezvoltare.

Cuvinte cheie: responsabilitate socială, dezvoltare durabilă, competitivitate, mediu de afaceri, marketing

Dezvoltarea durabilă și responsabilitatea socială a companiilor sunt concepte de afaceri strâns legate care
au afectat foarte mult guvernanța corporativă la începutul secolului XXI. Dezvoltarea durabilă implică utilizarea
unor practici operaționale eficiente și eficace din punct de vedere al mediului, care păstrează resursele de mediu
esențiale pentru succesul pe termen lung. Dezvoltarea durabilă și responsabilitatea socială corporativă sunt concepte
distincte, dar conexe. Dezvoltarea durabilă se referă în primul rând la probleme de impact asupra mediului și justiție
economică, în timp ce responsabilitatea socială a companiilor cuprinde preocupări mai largi, cum ar fi contribuțiile
caritabile ale companiei și rolul în comunitate. Dezvoltarea durabilă poate fi o parte a programului de
responsabilitate socială a companiei. Unele corporații au aflat că, acționând în mod responsabil, pot deveni mai
inovatoare, își pot crește veniturile producând produse de calitate superioară și reduc costurile luând decizii de
afaceri inteligente.
Motor al progresului social, responsabilitatea socială ajută companiile, făcând să acorde o atenție specială
calității produselor și impactul pe care activitățile lor le-ar putea avea asupra comunităților.
Într-o lume în schimbare rapidă întreprinderile se confruntă cu noțiunea de responsabilitate socială
corporativă (CSR). Responsabilitatea socială include responsabilitatea unei organizații pentru impactul deciziilor și
activităților sale asupra societății și mediului și astfel contribuind la dezvoltare durabilă.
Literatura de specialitate prezintă multe definiții pentru responsabilitatea socială corporativă (RSC), fiecare
dintre ele încercând să sublinieze diferite aspecte ale conceptului și să dezvăluie evoluția de-a lungul timpului.
Termenul de responsabilitate socială are semnificații multiple, atât în literatura relevantă, cât și în practică.
Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă (1999) folosește pentru RSC următoarea definiție:
„Angajamentul continuu al unei companii de a se comporta etic și de a contribui la dezvoltarea economică în timp,
îmbunătățirea calității vieții forței sale de muncă și a membrilor familiei, precum și comunitatea locală și societatea
în general”. Cartea verde a CE (2001) „Promovarea unui cadru european pentru responsabilitate socială
corporativă”, definește RSC ca un concept prin care companiile integrează preocupările sociale și de mediu în
operațiuni și în interacțiunea lor cu părțile interesate. Responsabilitatea socială corporativă înseamnă mai mult decât
așteptările legate de conformitate. Înseamnă să investești mai mult în oameni, capital, mediu și relații cu părțile
interesate acest comportament duce tot mai mult la succesul durabil al afacerii lor. Se poate spune că scopul CSR
este „minimizarea compromisului și maximizarea sinergiilor” rezultate din interacțiunile companiei cu mediul
economic, comunitar și natural în care își desfășoară activitatea (Hediger, 2010, p.520). Această legătură este
subliniată și de Banca Mondială prin definiția dată de DevComm-SDO pentru responsabilitate socială:
Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~3~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 14/2019

„Responsabilitatea socială este un angajament asumat de către companii de a contribui la o dezvoltare economică
durabilă, alături de angajați, familii, comunitățile locale și societate în ansamblu pentru a îmbunătăți calitatea vieților
lor, prin metode adecvate atât pentru afaceri cât și pentru dezvoltare”
Dezvoltare durabilă
Conceptul de dezvoltare durabilă are o istorie lungă în anumite industrii. Termenul a fost folosit încă din
anii 1700 în industria forestieră pentru a se referi la practica de limitare a exploatării forestiere pentru a asigura o
livrare viitoare de copaci. Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare definește dezvoltarea durabilă ca
dezvoltare care răspunde nevoilor existente în prezent, fără a îngreuna oamenii să facă același lucru în viitor. Dacă
un dezvoltator taie toți copacii dintr-o anumită zonă fără să planteze copaci noi, acesta nu ar fi un exemplu de
dezvoltare durabilă, deoarece ar sacrifica aprovizionările viitoare pentru a răspunde nevoilor actuale.
Dezvoltarea durabilă nu este doar o problemă de mediu. Un proiect minier conceput pentru a elimina rapid
toate mineralele valoroase dintr-un anumit munte nu ar fi durabil din punct de vedere economic, deoarece orice
câștig de locuri de muncă în zona locală ar fi strict pe termen scurt. O fermă eoliană pe același munte ar putea fi
considerată sustenabilă, deoarece ar oferi atât energie, cât și angajare pe termen lung.
Legătura dintre cele două concepte, responsabilitatea socială și dezvoltarea durabilă, este foarte strânsă,
deoarece ambele se bazează pe provocarea companiei de a aloca și utiliza eficient resursele. Dacă dezvoltarea este
durabilă ține cont de desfășurarea activităților prezente, fără a le compromite pe cele viitoare.
După cum spunea fostul președinte, Danone, Europa –Franck Riboud: „O întreprindere există și durează
doar pentru că creează valoare pentru societatea în ansamblu ....,, „Rațiunea de a fi” a întreprinderilor constă în
utilitatea sa socială. Este de a servi societatea și omenirea, în viața de zi cu zi a bărbaților și femeilor, prin produsele,
serviciile, angajarea sau chiar dividendele pe care le oferă”.
Comisia Europeană oferă o viziune mai specifică și operațională asupra RSC, considerând-o „un concept
prin care companiile integrează preocupările sociale și de mediu în operațiunile lor de afaceri și în interacțiunea lor
cu părțile interesate în mod voluntar” (Comisia Europeană, 2011).

1. Practici de CSR în România

Ca „cetățeni buni”, întreprinderile trebuie să se „implice” în problemele comunității, să fie sensibile la

nevoile sociale. Într-o lume în schimbare rapidă, obiectivul companiei este redefinit trecând de la obiectivul pur
economic care vizează profitul individual către cel orientat spre social și care vizează binele public. Compania nu
trebuie doar să realizeze profit, să producă bunuri și servicii, să ofere locuri de muncă, să plătească impozite statului,
de asemenea, trebuie să ia în considerare mediul în care operează. Din ce în ce mai multe companii înțeleg că
responsabilitatea socială nu este doar despre a face bine, ci și despre cum să faci bine, nu doar pentru a dona ceva
cuiva, ci să urmărești un proiect social, care să fie deschis unei cauze a părților la care se raportează.
În România, primele acțiuni de responsabilitate socială au fost realizate în anul 1990, când mai multe ONG-
uri au fost înființate în scopuri umanitare, fiind fondate cu sprijinul instituțiilor internaționale, publice sau private. În
anii 2000, aceste evenimente au fost încurajate de reforme majore care au fost consecința pregătirii pentru aderarea
la UE, favorizând astfel implicarea companiilor cu capital străin. Acestea au fost principalul motor care au transferat
cultura și practicile companiei-mamă la nivel local. Practicile în materie de responsabilitate în mediul de afaceri au
început să apară din ce în ce mai des, după aderarea la UE. Inițial, aceste acțiuni au fost sezoniere și au avut loc în
perioada sărbătorilor, fără strategii și modele concrete. În România, comportamentul responsabil al întreprinderilor a
fost evaluat inițial pe baza unor considerații privind imaginea, reputația sau afacerea și nu în ceea ce privește
dezvoltarea durabilă și nevoile părților interesate.
CSR a fost la un moment dat „la modă și în continuare val” în jurul 2007-2008, s-a ajustat la câteva acțiuni
după izbucnirea crizei economice. Multe bugete CSR au fost reduse în anii 2009-2011, dar studiile arată că a început
să se recupereze în 2012 și 2013. În 2013, companiile au dezvoltat programe de CSR au acordat o importanță
recunoașterii și vizibilității o pondere de 70%: 74% au motivat că programele de CSR fac parte dintr-o strategie de
relațiii publice, 23% au motivat că implicarea în CSR este o cerință a acționarilor și 22% au fost obligați să facă
acest lucru prin politica companiei.
De-a lungul timpului, companiile au început să își îndrepte atenția și către responsabilitate socială
corporativă, iar astăzi numărul acestora este în creștere întrucât sunt susținute de strategii, programe și evenimente
speciale și practici responsabile sunt din ce în ce mai mari asociate cu dezvoltarea comunităților, bunăstarea
mediului și practicile din sfera de influență. O dată cu aderarea la UE, România a fost martoră dezvoltării unor
sectoare economice „responsabile”, cum ar fi energia regenerabilă și gestionarea deșeurilor; comercializarea
produselor ecologice și organice, turismul rural și ecoturismul. Conform sondajului realizat de The Azores, printre
cei mai responsabili retaileri de produse alimentare din România, cele mai mari scoruri au fost obținute de
dezvoltarea durabilă în lanțul de aprovizionare și în produsele ecologice, și anume 25,5% și 24,7%, iar cel mai mic
scor a fost obținut prin implicarea părților interesate, și anume 2,2%.
Durabilitatea înseamnă construirea unei societăți în care se creează un echilibru adecvat între obiectivele
economice, sociale și ecologice. Performanța durabilă a unei companii implică susținerea și extinderea creșterii
economice, a valorii acționarilor, a prestigiului, a reputației întreprinderilor, a relațiilor cu clienții și a calității
produselor și serviciilor. Aceasta înseamnă, de asemenea, adoptarea și urmărirea unor practici etice de afaceri,

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~4~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 14/2019

crearea de locuri de muncă durabile, crearea de valoare pentru toate părțile interesate ale întreprinderii și satisfacerea
nevoilor persoanelor insuficient deservite.
O companie care pornește pe calea durabilității trebuie să-și examineze cu atenție misiunea, viziunea și
valorile. Aceasta trebuie să fie informată cu privire la constrângerile juridice și să evalueze toate structurile sale de
management. Figura 1 ilustrează toate domeniile pe care o companie trebuie să se concentreze la elaborarea
strategiei de sustenabilitate.
Există argumente economice în favoarea sustenabilității. Principiile durabilității ajută companiile să reducă
riscurile inutile, să evite generarea de deșeuri, să sporească eficiența materialelor și a energiei, să inoveze produse și
servicii noi și ecologice și să obțină autorizații de funcționare din partea comunităților locale. Astfel, prin adoptarea
principiilor durabilității, întreprinderile pot deveni mai profitabile și își pot susține activitățile pe termen lung.
Departe de a fi un scop în sine, abordarea sustenabilității este un proces prin care întreprinderile își integrează
obiectivele economice, sociale și de mediu în strategiile lor de afaceri și optimizează echilibrul dintre toate cele trei.

Figura 1. Evaluarea performanței sustenabile a unei companii

Sursa; prelucrare proprie din European Management Journal Vol. 23 No.6, pp.629, 2005
În prezent, întreprinderile trebuie să respecte un număr tot mai mare de reglementări naționale și standarde
internaționale care reglementează mediul, standardele de muncă, drepturile omului, practicile anticorupție și
guvernanța corporativă. Însă durabilitatea înseamnă depășirea conformității legale. Companiile pot contribui, de
asemenea, la construirea unei societăți durabile prin inovări proactive de produse și servicii care nu sunt mai
atractive din punct de vedere economic ci raționale din punct de vedere ecologic, care contribuie la satisfacerea unei
nevoi sociale.
La nivel corporativ, inițiativele de responsabilitate socială se concentrează în principal pe domenii precum
educația, mediul înconjurător sprijin comunitar. Sustenabilitatea companiilor va fi din ce în ce mai mult un subiect
pe lista de priorități a echipelor de leadership, pe măsură ce acestea vor conștientiza că programele de sustenabilitate
aduc valoare business-ului.
Etica se află la baza responsabilității sociale pentru orice societate ar trebui să fie prioritară construirea unui
viitor sustenabil pentru generațiile actuale și cele viitoare, iar companiile au înțeles că strategiile de CSR și de
sustenabilitate trebuie abordate din perspectiva cauzelor și nu a efectelor și că trebuie să se concentreze pe prevenire
mai mult decât pe atenuarea consecințelor.
E important ca implicarea socială să devină transformatoare, integrată în companie. Responsabilitatea
socială este parte integrantă din planurile de afaceri ale multor companii care activează pe piața din România, unele
dintre proiecte devenind recurențe și implicând tot mai multe categorii de public.
Adoptarea unui model de afaceri responsabil social atât față de angajați, cât și față de parteneri, clienți,
autorități sau comunități. devine liant pentru realizarea unui parteneriat important între angajat și angajator, lucru
care aduce beneficii multiple, atât la nivel de business, cât și la nivel uman în cadrul companiei.
Responsabilitatea Socială Corporativă devine treptat o componentă importantă a strategiilor de afaceri,
suntem martorii unei perioade în care o companie nu mai este evaluată doar după profitul realizat ci și după
modalitățile prin care o parte a acestuia se întoarce în societate, altfel decât sub formă de taxe și impozite.
CSR-ul rămâne un demers bazat pe pasiune, dar trebuie inclus în strategia de comunicare și în comunicarea
corporativă curentă, ca și în strategia de business. Dezvoltarea domeniului de CSR în România se aliniază tot mai
mult la practicile țărilor cu tradiție în domeniu. De asemenea, impactul proiectelor capătă o valoare din ce în ce mai
mare, sustenabilitatea lor și crearea de valoare adăugată în comunități fiind obiective importante. Acțiunile de CSR
devin mai vizibile, pe măsură ce companiile aleg să includă aceste practici în raportarea anuală.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~5~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 14/2019

Mediul de business din România trece către o zonă de maturitate în ceea ce privește domeniul
responsabilității sociale o diversificare a preocupărilor companiilor în această zonă și un accent mai puternic pus pe
sustenabilitate. Acest lucru este în avantajul fiecărei companii, întrucât organizațiile care își gestionează responsabil
impactul social și de mediu beneficiază de o eficiență operațională mai mare, de o mai bună administrare a
resurselor, dar și de o repoziționare în relația cu acționarii, angajații și partenerii de afaceri.
Departe de a fi un simplu exercițiu de îmbunătățire a imaginii, programele de responsabilitate socială a
corporațiilor sunt un instrument indispensabil și eficient. Proiectele de responsabilitate socială au căpătat de-a lungul
timpului mult mai multă amploare și credibilitatea acționării pentru cauze bine definite, aspecte care influențează
major nivelul de implicare a societății în sensul larg, clienți colaboratori, angajați, etc.
Marile companii mențin comunități prin diferite programe și proiecte, asumându-și adesea rolul de mentor
al campaniei. Printre companiile de tot care operează în România și care în 2018 au dezvoltat programe care vizează
CSR sunt:
Tabel 1. Companii cu cele mai mari programe de CSR derulate în România – 2018

Companii Programe

Campanii de CSR în social media

Orange România Timpul petrecut cu cei dragi este cel mai frumos cadou
Fundația Vodafone Campanie de conștientizare pentru aplicația EVA Facial Mouse
ING Bank România Speranțe mari pentru inimi mici

Susținerea comunității
KAUFLAND ROMÂNIA În stare de bine, program de finanțare a ONG-urilor cu 1 milion €
Unilever South Central Europe Domestos Susține Igiena în Școli
Ariston Thermo România Ariston Comfort Challenge România
Azomureș „Cărțile Copilăriei” pentru comunități agricole
Infodesign Group FcPlayer Junior
CEZ România Generatorii de bine

Educație
Coca-Cola HBC România La TINEri Este Puterea
OMV Petrom Școala Petroliștilor
Ursus Breweries „Din Trafic”
L'Oréal România Programul de burse L'Oréal – UNESCO Pentru Femeile din Știință
TenarisSilcotub „Școala după școală”, model STEM Tenaris
Auchan Retail România Neîmblânzită
GroupM Prietenii mei mă ajută să nu renunț
Honeywell iTech Skills and Challenge

Sănătate
Janssen Romania Onco PAL Curriculum
Asociația Medicover Programul ”înCerc” de Prevenție a Diabetului Zaharat de Tip 2
Fundatia Vodafone O șansă pentru viață – Renovarea centrelor de transfuzie sanguine
KMG International Parteneriat pentru SMURD
Groupama Asigurări Cine a zis că Moș Crăciun nu există?

Mediu
Lidl Discount Banca pentru Alimente
MOL România Programul Spații Verzi
Daikin Plantăm aer!
JYSK România Pădurea JYSK
DRÄXLMAIER Timișoara Plantează pentru viitor

Sursa: https://csrawards.ro/castigatori-2019/

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~6~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 14/2019

Companii cu cele mai mari programe de CSR în România, proiectele au fost evaluate ținând cont de
impactul și relevanța proiectelor pentru comunități, numărul de beneficiari, de angajați și voluntari implicați în
proiect, de eficiența bugetului investit, dar și de rezultatele proiectului.
Responsabilitatea socială a devenit o prioritate strategică fundamentală pentru business-uri. Inclusiv în
România, tot mai multe companii devin conștiente că CSR-ul în adevăratul sens al cuvântului nu se limitează la
proiecte punctuale, ci trebuie să aibă în vedere toate procesele de business astfel încât să producă, per total, efecte
pozitive economice, dar și în societate și mediu.
În aprilie 2014 în Parlamentului European a fost adoptată o directivă care obligă companiile mari să
raporteze informații nefinanciare începând cu anul 2017. Prin urmare, companiile cu peste 500 de angajați trebui să
raporteze informații referitoare la impactul social și de mediu, practici împotriva corupției, respectarea drepturilor
omului.

2. Evoluția și perspectiva domeniului de CSR în România

Studiul ”Dinamica și perspectiva domeniului de CSR în România”, explorează percepțiile executivilor de

top, directorilor, managerilor și specialiștilor de CSR din diverse companii din România cu privire la evoluția,
dinamica și provocările acestui domeniu în 2018 și 2019. Rezultatele studiului se bazează pe un chestionar alcătuit
din 25 de întrebări administrat online. La chestionar au răspuns companii ce activează în 16 industrii, 98% dintre
firmele respondete spun că derulează proiecte de CSR, 45% companii străine, 55% companii românești, 107
respondenți, 29 specialiști de CSR, 37 specialiști PR și Marketing.
Rezultatele indică o continuă ”maturizare” a domeniului de CSR. Raportul prezintă date din 2019, dar și
serii de date comparative 2014-2019. Procentul companiilor care spun că au o strategie de CSR a crescut de la 87%
în anul 2018 la 90% în 2019. Creșterea cea mai mare în 2019 o au companiile care spun că au primit strategia de
CSR de la firma-mamă, acest mecanism fiind, de altfel, principalul mod de proliferare a domeniului de CSR în
România.

Sursa: Carroll A.B. (1979) op. cit. p 499

Cât de probabil este ca firma dvs. să elaboreze un raport de CSR/ dezvoltare durabilă în viitorul apropiat?
(107 respondenți)

Sursa: Studiu, “Dinamica și perspectiva domeniului CSR în România”, 2019

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~7~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 14/2019

Care ar fi beneficiile pe care le-ați putea obține ca urmare a elaborării unui raport de CSR? (Total respondenți: 107)
(mai multe variante de răspuns)
 Firma ar demonstra că are practici curente și o strategie de dezvoltare durabilă 66%
 Credibilitatea companiei va crește în raport cu concurența 44%
 Managementul companiei ar demonstra că este dedicat practicilor și proceselor etice și transparente 40%
 Procesele interne de management al sustenabilității vor fi îmbunătățite 53%
 Compania ar răspunde astfel nevoii de informare a stakeholderilor 44%
 Compania ar respecta astfel legislația națională/europeană 28%
 Alte beneficii 3%
66% dintre companiile respondente spun că principalul beneficiu constă în faptul că firma ar demonstra că
are practici și o strategie de dezvoltare durabilă. Cea mai mare creștere în 2019, 20 de puncte procentuale este la
beneficiul că prin CSR compania ar răspunde nevoii de informare ale părților interesate (stakeholderi).
Pentru o activitate profitabilă și de durată, este nevoie de implicare în viața comunității. Marile corporații
care activează în România derulează deja programe viabile de responsabilitate socială și înțeleg rolul pârghiilor
fiscale puse la dispoziție de autorități în acest sens. Mai este nevoie de încă un pas: companiile profitabile de
dimensiunii medii sau mici să urmeze același model, care le va întări afacerea, pe termen mediu și lung. În plus, din
moment ce dimensiunea filantropică sau emoțională a cauzelor sectorului ONG este reală și importantă, aceasta
poate fi susținută de mediul privat nu doar prin resurse financiare, ci și prin transfer de cunoaștere.
Un program relevant de CSR se face prin parteneriate puternice cu alți jucători din piață, dar și cu autorități.
Un program puternic de CSR este cel care deservește interesele tuturor celor implicați în proiect, de la comunitate
până la companii, de la mediu până la autorități. Toate trebuie să aibă aceeași viziune comună, de a transforma în
bine mediul în care coexistă, pe termen lung.
Realizarea studiului era necesară în condițiile în care piața are foarte mult potențial, iar companiile au
înțeles importanța investițiilor în sustenabilitatea businessului și au început să integreze CSR-ul în strategia de
dezvoltare. CSR-ul sub toate formele lui, investiții consistente în protecția mediului, în dezvoltarea resurselor
umane, respectarea drepturilor omului, politici de combatere a corupției, sprijinul comunităților locale.
Privirea de ansamblu a abordărilor de CSR în România. O multitudine de factori diferiți sunt implicați în
domeniul CSR în România. Aceasta se datorează faptului că domeniul cuprinde o gamă diversă de activități ce
presupun responsabilități comune din partea autorităților publice, sectorului privat și societății.
Un sumar al actorilor cheie și strategiilor acestora așa cum sunt prezentate sub forma acestei scheme:

Figura 2 –Actori cheie și strategiile acestora în domeniul de CSR

Sursa: Institutul Austriac pentru Cercetare în Domeniul IMM

Autoritățile publice sunt răspunzătoare pentru crearea unui mediu care încurajează aplicarea conceptului de
CSR întrucât sunt un factor semnificativ care influențează dezvoltarea economică durabilă a comunităților și
societății. Autoritățile publice centrale, locale și regionale sunt adesea insuficient implicate în promovarea
conceptului de CSR în beneficiul comunităților și în crearea unui cadru susținător și a unor condiții favorabile pentru
a încuraja organizațiile să se implice în practici responsabile. Eforturile autorităților publice în ceea ce privește
campaniile de CSR sunt încă slabe. În ciuda acestor aspecte, în contextul globalizării, este recomandat și necesar ca
organizațiile românești să adopte un comportament responsabil pentru a putea concura pe piață.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~8~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 14/2019

3. Puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări ale dezvoltării CSR în România
Tabel 2 – Analiza SWOT privind dezvoltarea CSR în România

Analiza SWOT a capacităţii dezvoltării CSR în România

- Mediul intern –

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- acțiuni și calități pozitive - - acțiuni și calități negative -

 Interesul societății pentru CSR și relativa
noutate a conceptului în spațiul românesc;
Implicarea companiilor multinaționale și a
unor companii românești în inițiative de CSR;
Creșterea continuă a numărului de inițiative de
tip CSR și de bune practici domeniu la nivel
național;
Nivelul în creștere a interesului consumatorilor
pentru produsele/serviciile companiilor
responsabile social;
Conceptul CSR este puțin cunoscut în
societatea românească;
Absența unor studii asupra gradului de
cunoaștere și aplicare a CSR în România;
Slabă cunoaștere și implicare a organizațiilor și
întreprinderilor mici și mijlocii în inițiative de
CSR;
Lipsa vizibilității în grupurile avute în vedere de
eforturile CSR a capacității de reprezentare și
manifestare a intereselor lor prin CSR;
Corupție cu efecte directe asupra mediului de
afaceri și capacității acestuia de a aplica practici
de RSC;

- Mediul extern -

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- posibile situații favorabile - - posibile situații nefavorabile -

Dinamismul domeniului CSR la nivel Absența unor politici publice coerente de

european și internațional; promovare a CSR;
Oportunitatea de a învăța, prelua și adapta
Absența unui cadru legislativ coerent și consistent
bune practici din experiența altor state mai
dezvoltate; Deficiențe în aplicarea legislației;
Creșterea importanței reputației companiilor, Riscul de excludere/blocare a accesului
a politicilor de mediu în alegerile companiilor românești pe anumite piețe;
consumatorilor; Suport și implicare insuficientă a autorităților
Oportunitățile de finanțare pentru inițiativele publice în promovarea și aplicarea CSR;
de CSR oferite de UE; Lipsa fondurilor bugetare pentru promovarea
Atitudinea pozitivă a consumatorilor față de
aplicării CSR;
implicare companiilor în comunitate/societate;
Importanța CSR la nivel european și
internațional;
Beneficiile unei companii care are abordări
strategice care integrează CSR;
Un mediu înconjurător mai protejat de efectele
negative ale activității umane;

Sursa: Sondaj Ernst & Young, “Tendințe și realități CSR în România”, ediția 2015
Pentru o mai bună dezvoltare a programelor de CSR, autoritățile publice trebuie să creeze un mediu
favorabil pentru dezvoltarea acestora. În ceea ce privește mediul, se oferă stimulente companiilor care investesc în
surse de energie regenerabilă, pentru a sprijini cererea de locuri de muncă ecologice sau pentru persoanele care
instalează surse alternative de energie. În România, atât companiile, cât și cetățenii beneficiază de deduceri fiscale
pentru sponsorizări efectuate în anumite condiții. Conform Legii nr. 32 din mai 1994, companiile pot direcționa
0,3% din cifra de afaceri către sponsorizări sau investiții în comunitate.
Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~9~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 14/2019

În contextul pandemiei globale aproape doar CSR funcționează în companii pentru a limita efectele
COVID-19 la nivel global. Acum, mai mult ca niciodată, solidaritatea este cea mai importantă. Anul acesta 2020
acțiunile CSR/responsabile sunt menite să-i protejeze și să le ofere confort oamenilor. Doar prin solidaritate și
implicare, România va putea depăși această criză. În aceste momente grele, care afectează fiecare aspect al vieților
noastre, mediul de afaceri și societatea civilă, solidaritatea și responsabilitatea socială sunt esențiale, dar în situația
de criză acestea sunt vitale. Gestionarea pandemiei de covid-19 care pune o presiune uriașă pe mediul de afaceri și
sistemele medicale din toată lumea. Pentru a face față acestei situații, este nevoie de solidaritate la nivelul întregii
societăți și de sprijin din partea mediului privat.
În contextul recentei pandemii globale, care afectează și în România calitatea vieții și dinamica întregului
sector economic, orice resursă este extrem de utilă, iar noi toți trebuie să dăm dovadă de unitate și responsabilitate.
Ajutându-ne și susținându-ne unii pe alții, precum și urmând recomandările autorităților privind sănătatea și
siguranța, vom trece peste această perioadă. Această criză ne oferă oportunitatea să ne unim în susținerea celor din
prima linie, care se luptă cu această pandemie, astfel încât multe vieți să fie salvate și viața comunității să-și revină
la normal.
Trecem printr-o perioadă prin care nu am mai trecut, nu avem experiență, afacerile se fac cu oameni, deci
avem o responsabilitate pentru salvarea vieții. Eu cred că implicare face diferența.

4. Concluzii și propuneri

Pe baza studiilor se poate concluziona că în ultimii ani în România există o preocupare tot mai mare pentru
responsabilitate socială la nivel corporativ. Acest domeniu întâmpină atât provocări cât și oportunități. În vederea
creșterii gradului de conștientizare în domeniul CSR la nivel național, s-au înregistrat progrese începând cu 2011,
când a fost elaborată Strategia Națională de Promovare a RSC 2011-2016. Public autoritățile au recunoscut
importanța responsabilității sociale și au identificat dezavantajele în timp ce au stabilit ținte în linie cu strategia UE.
Există la nivel național acțiuni care pot duce la dezvoltarea unei culturi a responsabilității sociale. În ultimii ani,
există o creștere semnificativă a activităților în domeniul responsabilității sociale, implicarea în viața comunității,
companiile devin parteneri activi în proiecte în desfășurare sau dezvoltarea propriilor proiecte. În viitor,
parteneriatele vor fi cheia proiectelor de succes. Este nevoie de cooperare afaceri, societatea civilă, instituțiile
statului, pentru ca inițiativele CSR să aibă un impact vizibil și relevant în comunitate. Eu cred că responsabilitatea
față de societate se va manifesta tot mai mult în proiecte mai puțin punctuale, accentul se va pune pe programele pe
termen lung care generează un impact pozitiv în timp.
Comisia Europeană stimulează parteneriatele cu instituțiile, dar și cu ONG-urile, în identificarea
problemelor și lucrul împreună cu companiile pentru găsirea și aplicarea unor soluții. Politicile de CSR se pot aplica
în toate întreprinderile, nu numai celor mari, corporative, așa cum s-ar putea crede uneori. Chiar și companiile sau
întreprinderile mici și mijlocii pot să pună în aplicare principii și practici de CSR, de aceea este recomandat să se
treacă peste orice fel de bariere în crearea relațiilor cu acestea.
Între dezvoltarea durabilă a societății și responsabilitatea socială a companiilor există o strânsă legătură.
Practic cele două concepte se susțin și se alimentează reciproc. Prin realizarea rapoartelor CSR firmele pot
determina creșterea încrederii consumatorilor, asigurându-se astfel un avantaj concurențial.
CSR în România este în continuă creștere există o implicare mai mare în acest domeniu al companiilor
multinaționale, dar și a companiilor locale, de asemenea. Comunicarea este pilonul de bază în relațiile umane, dar și
în organizații.O companie trebuie să-și țină mereu la curent publicul cu toate realizările sale.
Inițiativele de CSR private sunt diverse în ceea ce privește obiectivele, originea, domeniile acoperite și
mecanismul de implementare. Guvernele au remarcat rolul vital al sectorului de afaceri în procesul de globalizare și
eforturile de promovare a dezvoltării durabile. Deciziile de afaceri au impact direct asupra tuturor nivelurilor
societății: economic, social și de mediu.

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 10 ~
 ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 14/2019

Bibliografie
[1] Anuual Report on the OECD Guidelines for Multinational Enterprises 2008 ”Overview of Selected Initiatives
and Instruments Relevant to Corporate Social Responsibility” part II, Chapter 6, pp. 235-260, 2009
[2] Luchenciuc Elena-Georgiana, Mihaela Rus, Tânase Tasențe, ”Organizational communication and corporate
social responsibility. Case study: Romanian vs. International CSR”, Technium Social Sciences Journal Vol. 3, 76-
81, February 2020
[3] Neil Kokemuller, ”Sustainable Development and Corporate Social Responsibility”, article Chron 2007
[4] Scott Thompson, ”Sustainable Development and Corporate Social Responsibility”, azcentral. PART OF USA
TODAY NETWORK 2013
[5] Raluca Andreea Popa, “The Corporate Social Responsibility Practices in The Context of Sustainable
Development. The case of Romania”, Procedia Economics and Finance 23 (2015) 1279- 1285
[6] Alin Stancu, Mihai Orzan, “Responsabilitatea socială a companiilor românești – un pas pentru dezvoltarea
durabile”, Revista de Marketing Oline – Vol.1 Nr.2 ianuarie 2007
[7] Reinhard Steurer, Markus E. Langer, Astrid Knorad, Andre Martinuzzi, “Corporations, Stakeholders and
Sustainable Development I: A Theoretical Exploration of Business-Society Relations”, Journal of Business Ethics
(2005) 61: 263-281
[8] Ghid de lucru, “Voluntariatul sprijinit de angajator și responsabilitatea socială corporativă”, Volum Federația
organizațiilor care sprijină dezvoltarea voluntariatului în România (martie 2016)
[9] Dongyong Zhang, Qiaoyun Ma, Stephen Morse, “Motives for Corporate Social Responsibility in Chinese Food
Companies”, Sustainability 2018, 10, 117
[10] Cristiana Anca, John Aston, Eugenia Stanciu, Diana Rusu, “Responsabilitatea Socială (Corporativă) în
România”, raport noiembrie 2011
[11] Studiu, “Dinamica și perspectiva domeniului CSR în România”, 2019 ediția a VII-a
[12] Studiu, “Dinamica și perspectiva domeniului CSR în România”, 2018 ediția a VI-a
[13] Studiu, “Dinamica și perspectiva domeniului CSR în România”, 2017 ediția a V-a
[14] Sondaj realizat de Ernst & Young, “Tendințe și realități CSR în România”, ediția 2016
[15] Sondaj Ernst & Young, “Tendințe și realități CSR în România”, ediția 2015
[16] Sondaj Ernst & Young, “Tendințe și realități CSR în România”, ediția 2013
[17] Sondaj Ernst & Young, “Tendințe și realități CSR în România”, ediția 2014
[18] Francisco Szekely, Marianna Knirsch “Responsible Leadership and Corporate Social Responsibility: Metrics
for Sustainable Performance”, European Management Journal Vol. 23, No.6, pp.628-647, 2005
[19] Dumitru Zait, Angelica Onea, Maria Tatarusanu, Ruxandra Ciulu, “The social responsibility and
competitiveness of the Romanian firm”, Procedia Economics and Finance 20 (2015) 687- 694
[20] Antohi Ionuț, asist. univ. drd. “Dezvoltarea durabilă și responsabilitatea socială a companiilor”, Universitatea
“Ovidius” Constanța, pag. 549-552,
[21] Dr. M. Vasan, “Corporate social responsibility”, First Edition, Edupedia Publications, 2015
[22] Orsolya Lorincz, “Corporate social responsibility banking sector in Romania”, 2016
[23] Mrs. Neeshu, “Corporate Social Responsibility”, CASIRJ Volume 6 Issue 12 (year-2015) International
Research Journal of Commerce Arts and Science pag 55-62.
[24] ISO definitions and terminology, “Sustainability, sustainable development and social responsibility”,
Interational Organization for Standardization 2012
[25] https://csrawards.ro/castigatori-2019
[26] https://www.csrmedia.ro/

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

~ 11 ~