BOTANICA

FARMACEUTICA

1
 BOTANICA FARMACEUTICA

1.CITOLOGIA VEGETALA
Se ocupa cu studiul structurii celulei si organitelor sale
Celula este unitatea morfologica , structurala si functionala a plantelor
Forma: variata
Pl unicelulare: sferice , ovoidale , cilindrice , fusiforme
Pl pluricelulare: poliedrice , sferice , reniforme , stelate , halteriforme
Dupa raportul intre lungime si latime , celulele se impart in 2 categorii:
PARENCHIMATICE : sferice , ovale , lungimea este aproximativ egala cu latimea
PROZENCHIMATICE : cilindrice , fusiforme , lungimea depaseste latimea

Marimea:variata:
Bacterii si alge:0.2-0.25 um
Dicotiledonate: 30-50 um
Monocotiledonate : 50-100 um
Fibra de canepa : 4-5 mm
Perii unicelulari bumbac: 3-6 cm lumgime
Celulele endocarpului la citrice: 20 mm lungime

TIPURI DE CELULE : EUCARIOTE SI PROCARIOTE

COMPONENETELE CELULEI VEGETALE EUCARIOTE

Peretele cellular
Membranele plasmatice
Citoplasma
PERETELE CELULAR
Protejeaza la exterior celula si ii da forma acesteia
Acesta se formeaza in timpul diviziunii celulare
PERETELE PRIMITIV
Consta in depunere de substante pectice si hemicelulozice , rezultand lamela mediana , cu rol de liant
intre cellule , datorita pectinelor pe care le contine
PERETELE CELULAR PRIMAR
Alcatuit din microfibile celulozice , hemicelulozice, proteice si substante pectice , fiind elastic ,
apartine celulelor tinere , MERISTEMATICE
Dupa incetarea cresterii in volum, se formeaza peretele secundar , prin depuneri de material peste
PERETELE CELULAR PRIMAR
Depunerea de material se realizeaza in structure successive(3) , spre interiorul peretelui primar , avand
cresterea in grosime prin procesul de apozitie ( crestere centripeta)
Peretele format este alcatuit din celuloza , hemiceluloza , pectina , lignin , predominand celuloza.
In timpul ingrosarii peretelui raman portiuni neingrosate numite PORI, la nivelul carora trec plasmalemele
de la o celula la alta, care faciliteaaza schimburile de substante intre celule.
In afara de substantele specific peretelui cellular , se depun si substante cum ar fi|: cutina , suberina , ceara ,
lignin , subsntante minerale

MODIFICARI SECUNDARE ALE PERETELUI CELULAR:

CUTINIZAREA – depunerea de lipide (cutina) la exteriorul epidermei –CUTICULA

SUBERFICARE – depunere de suberina , o substanta grasa
CERIFICAREA – costa in acoperirea peretilor celulelor epidermice cu ceara ( sub forma de perisori) –
trestia de zaahr , sau strat subtire numit PRUINA (prun , mar) , cu rol impermeabil

2
LIGNIFICAREA - impregnarea peretilor celulari cu lignin ( da rezistenta si duritate fata de
microroganisme) – SCLERENCHIM
MINERALIZAREA – impregnarea peretilor celulari cu substante minerale , prin mineralizare peretele
cellular capata o rezistenta mecanica sporita
LICHEFIEREA – procesul de biodegradarea totala a peretilor celulari , iau nastere vasele lemnoase ,
caderea frunzelor , petalelor , deschiderea fructelor
IMPORTANTA PERETELUI CELULAR:
Datorita rigiditatii , dau forma celulei
Asigura transportul apei si substantelor dizolvate
Constituie o bariere fizica la atacul agentilor patogeni

MEMBRANELE PLASMATICE : PLASMALEMA SI TONOPLASTUL

PLASMALEMA
Pelicula fina situate intre peretele cellular si citoplasma
Rol important in reglarea schimburilor osmotic dintre celula si mediul extracellular prezentand o
semipermeabilitate selective , permitand trecerea apei , constituind o bariera pentru substantele
dizolvate
CITOPLASMA
Masa fundamental a celulei , cu aspect hialin , trasnlucid , in care se gasesc organite celulare , este
protejata la exterior de plasmalema

Functii:
= asigura deplasarea organitelor celulare in interiorul celului si transportul substantelor de la un organit la
altul , prin intermediul curentilor citoplasmatici
= mediul in care au loc numeroase reactii de BIOSINTEZA SI BIODEGRADARE
= Reprezinta situsul de biosinteza a unor vitamine si numeroase subtante volatile (arome)
ORGANITE CELULARE:
NUCLEU GLIOXISOMII
PLASTIDE SFEROXISOMII
MITOCONDRII MICROTUBULII
RETICULUL ENDOPLASMATIC CILII
COMPLEXUL GOLGI FLAGELII
PEROZISOMII VACUOLE
LISOSOMII

NUCLEUL
Cel mai important organit al celulei
Contine materialul genetic si reprezinta centrul de coordonare al proceselor vitale
Celulele tinere – sferic , in centrul celulei
Celulele mature – ellipsoidal , in aproierea peretelui cellular

Format din : memebrana nuclear dubla, carioplasma , cromatina , nucleoli

MEMBRANA NUCLEARA DUBLA
Se afla la exteriorul nucleului , si este de natura lipoproteica (porii sunt pusi in legatura cu canalele
RE, asigurand schimburile dintre nucleu si citoplasma
CARIOPLASMA
Se afla in interiorul nucleului , fiind MASA FUNDAMENTALA , constituita din protein ,
fosfolipide , ADN , ARN , enzyme si glucide
CROMATINA
Substanta nuclear , cu aspect granular alcatuita din ADN , ARN (putin) si protein , din ea se
formeaza cromozomii
NUCLEOLII
Corpuscului sferici care se gasesc in carioplasma
3
 Formati din protein si ARN
Participa la sinteza proteinelor nuclear ribozomale si a ARN ribosomal , celule fara NUCLEOL NU
POT SUPRAVIETUI
FUNCTIILE NUCLEULUI
Membrane nuclear , cu ajutorul porilor , controleaza schimbul de substante dintre nucleu si
citoplasma
Cromozomii asigura trasnmiterea informatiei genetice la urmasi
Coordoneaza functiile vitale ale celulei

PLASTIDELE =organite celulare specific celulei vegetale

LEUCOPLASTELE
Plastid incolore , cu rol in depozitarea substantelor minerale
Pot fi : AMILOPLASTE – AMIDON , PROTEOPLASTE – PROTEINE SI OLEOPLASTE –
ULEIRUI
Sunt prezente in radacini , bulbi , tubercului si in petalele floriloe albe
CROMOPLASTELE
Plastidele colorate in rosu portocaliu datorita pigmentilor ( CAROTINA SI XANTOFILA) ,inactive
in fotosinteza
Prezente la fructele coapte , radacini si petale
Rezulta din leucoplaste sau cloroplaste imbatranite prin distrugerea clorofilei si acumularea
pigmentilor carotenoizi
CLOROPLASTELE
Plastidele verzi , intalnite la plante superioare , in toate organelle verzi , mai ales in Frunze , contin
clorofila cu rol si fotosinteza
FORMA SI NUMARUL CLOROPLASTELOR
PL INFERIOARE
CLOROPLASTELE- CROMATOFORI , sunt foarte mari, forma variata
PL SUPERIOARE
Sunt mici , de 3-10 um , forma sferice sau lenticulara , sunt pina la 50 (la nr)
Cloroplastul
prezinta la exterior o membrane dubla , lipoproteica , iar la interior STROMA ( RIBOZOMI ,
ENZIME , ADN SI ARN)
mb ext este neteda , cea interna fomreaza pliuri (TILACOIDE)
intre tilacoide se gasesc discuri suprapuse( ca monedele intr-un fisic) numite GRANA-TILACOIDE

MITOCONDRIILE
 forma variata
 delimitate la ext de o mb dubla lipoproteica NETEDA , iar cea interna prezinta pliuri numite
CRISTE
 la interior , MASA FUNDAMENTALA = MATRICE , in care se gasesc ribozomi , acizi
nucleic si enzyme
 reprezinta sistemul energetic al celului , contin toate enzimele ciclului KREBS (fct principal :
RESPIRATIA)
RETICULUI ENDOPLASMATIC
 alcatuit dintr un system 3D DE canalicule si vezicule , care impanzeste CITOPLASMA , de
la nucleu la plasmalema
 prin ac canalicule circula diferite subsntante organice
 poate fi REN –neted fara ribozomi , RER –rugos , cu ribozomi
 rol in sinteza proteinleor sia unor uleiuri eterice
COMPLEXUL GOLGI- DICTIOZOMII
 totalitatea dictiozomilor formeaza COMPLEXUL GOLGI
 un dictiozom este alcauti din 3-20 de cistern , aplatizate , suprapuse , unite in partea central
4
  rol in sinteza polizaharidelor , rol in formarea lamelei mediane si a peretelui cellular
RIBOZOMII- CORPUSCULII LUI PALADE
 Organite celulare de forma granulara, fiind prezenti in toata celula
 Pot fi IZOLATI - MONORIBOZOMI SAU GRUPATI – POLIRIBOZOMI
 Rol in sinteza proteinelor
PEROXISOMII
 Sferici/elipsoidali ( 0.1-0.15 um)
 Prezinta la ext o mb simpla , si la int o matrice granular , care contine incluziuni cristaline si
numeroase enzyme
 Rol in respiratia celulara
GLIOXISOMII
 Organite caracteristice celulelor din endospermul si cotiledoanele embrionului unor seminte
 Participa la trasnformarea lipidelor in glucide in procesul germinatiei semintelor
LISOSOMII
 Sferici 0.4-1 um
 Delim de o mb simpla lipoproteica , iar la interior granulele care constituie suportul
enzimelor
 Rol in digestia intracellular
MICROTUBULII
 Formeaza fusul de diviziune in timpul MITOZEI
 Intra in alcatuirea CITOSCHELETULUI
 Rol in deplasarea veziculelor transportatoare
SFEROXISOMII – Rol in sinteza lipidelor
CILII SI FLAGELII – Rol in locomotive
VACUOMUL – Totalitatea vacuolelor dintr-o celula
IMPORTANTA VACUOLEI
Depoziteaza substante osmotic active ( genereaza presiune osmotic si potentialul de membrane)
Prin modfiicarea turgescentei vacuolei , are loc inchiderea si deschiderea staminelor
Rol in depozitarea subsntantelor de rezerva
Acumularea de pigmenti flavonoizi in vacuolele celulelor unor flori si fructe

INCLUZIUNILE ERGASTICE
Formatiuni incluse in citoplasma sau vacuole si servesc ca materii de rezerva
POT FI:
LICHIDE – uleiuri
SOLIDE – amidon , aleurona , cristale minerale
AMIDONUL – HIL
Cele mai raspandite incluziuni solide
Se gasesc in radacini , tubercului , bulbi , seminte
Hil simplu : grau , porum
Hil compus – ovaz , orez
ALEURONA – substanta amorfa care ia nastere in endospemul semintelor prin deshidratareavacuoleleor
CRISTALELE MINERALE: sunt substante de excretie
Ex : oxalatul de calciu : rafide : vita de vie , ursine: begonia

2.Compozitia chimica a sucului vacuolar

In vacuolă se află sucul vacuolar, care contine apă, glucide, aminoacizi, glicozizi, alcaloizi, taninuri, acizi
organici,pigmenti antocianici, flavone si substante anorganice.
Glucide Variaza de la specie la specie iar in aceeasi planta sunt dependente de perioada de vegetatie.

5
Glucoza este forma circulanta, de transport, a glucidelor asimilate prin fotosinteza, de la locul de formare la
cel de depozitare. Prin polimerizare (policondensare), glucoza da nastere la polizaharide (glucide
superioare)
Fructoza se gaseste in fructe coapte si dulci (pere, struguri)
Zaharoza e un dizaharid raspandit in regnul vegetal
Materii prime industriale:
- trestia de zahar (Saccharum officinarum) contine 25% zaharoza
- sfecla de zahar (Beta vulgaris) contine 20 % zaharoza
Inulina este un polizaharid caracteristic plantelor din familia Asteraceae (iarbă mare-Inula helenium, dalie-
Dahlia variabilis, cicoare-Cichorium intybus,nap- Helianthus tuberosus, papadie-Taraxacum officinale),
Campanulaceae, unele Lobeliaceae, Apiaceae si Liliaceae
Prin hidroliza totala a inulinei se obtine fructoza
Glicozidele (heterozidele)Sunt substante organice alcatuite dintr-o componenta glucidica si o componenta
de alta natura ce poarta denumirea de aglicon. Exista mare diversitate de glicozide, produsi ai
metabolismului secundar.
Datorita diversitatii structurii agliconului, exista un mare numar de glicozide inzestrate cu actiuni
farmacodinamice si intrebuintari foarte diferite: laxative, aperitive, cardiotonice.
Glicozidele sunt localizate in toate organele plantelor dar cantitatea acestora difera de la organ si specie.
Ex: - amigdalozida din seminte de gutui(Cydonia oblonga)
- sinigrozida din semintele de mustar (Brassica nigra)
Saponine (saponozide)
• Sunt tot glicozide a caroragliconeste sapogenina (sapogenol)
• Prezinta proprietatea caracteristica de a spumifica la agitare cu apa
• Au propritati tensioactive → stabilizeaza emulsiile si suspensiile
• Au reactie slab acida sau neutra
• Hemolizeaza globulele rosii din sange
• Stimuleaza secretiile unor glande (produc sialoree)
• Au actiune:- diuretica
- depurativa
- sunt agenti tensioactivi (excipienti, substante auxiliare)
Raspandire: plante din familiileCaryophyllaceae, Primulaceae, Hipocastanaceae, Araliaceae,
Chenopodiaceae, Polygalaceae, Liliaceae
TaninurileSunt un grup heterogen de substante ce au un gust astringent. Raspandire: la
GymnospermaesiDycotiledonatae, in diferiteorgane:
scoarta
frunze --
organesubterane- fructe
seminte
formatiuni patologice = gale
Taninurile determina valoarea alimentara si gustativa a multor fructe si produse
alimentare(vin,ceai,cafea).
Rolul taninurilor
 Antidiareic si antimicrobian la nivelul tubului digestiv
 hemostatic
 tratarea arsurilor
Pigmentiantocianici (Antocianozide)
Confera culoarea specifica florilor, frunzelor si fructelor:rosu, albastru, violet
Culoarea acestor pigmenti este dependenta de valoarea pH-ului:acid → rosu, bazic → albastru,violet-
neutru
Actiune farmacodinamica si intrebuintari:-factorivitaminici P = influenteazapermeabilitateacapilarelor.
Sunt prescrisi in afectiunivenoase si arteriale, in raceli, viroze.
6
Aciziiorganici
Sunt raspanditi in plante liberi sau sub forma de combinatii
D.p.d.v. istoric sunt printer primele principii active izolate in starepura din plante.Se gasesc in fructe,
organeaerienesisubterane
Ceimairaspanditisunt: acidul malic (mere, visine, tomate, afine etc.), acidul citric (citrice), acidul oxalic
(fam. Polygonaceae, Oxalidaceae) liber sau sub forma de oxalati, acidultartric (Vitisvinifera)
Utilizari: - in chimie, careactivi
- inindustriafarmaceutica, intra in componentaunormedicamente
Unii au actiuneterapeuticaproprie:stimuleazasecretiile digestive, favorizanddigestia
Pigmentiflavonici
Au culoaregalbena.Fac parte impreuna cu taninurilesiantocianii din mareaclasa a
polifenolilorvegetali.Celmaicunoscutreprezentant e rutozida
Suntdistribuite in special in flori,ex.sunătoarea(Hypericumperforatum), frunzeex.paducel (Crataegus
monogyna),darsialteorgane,in fructe (citrice), radacini ex.lemn dulce (Glycyrrhizaglabra)
Au actiune de factor vitaminic P: influenteazapermeabilitateacapilarelor sanguine
Se intrebuinteaza inafectiuni venoase, aterosleroza, ca adjuvant in HTA, asociate cu vitamina C (acid
ascorbic)
Alcaloizii
Suntsubstanteorganiceazotate care in cantitati mari prezinta toxicitate.
In plante se intalnesc de obicei sub forma de saruri cu acizii organic sau anorganici sau sub forma de
combinatii cu taninuri.
Raspandire: mai des la Dicotyledonatae, mairar la MonocotyledonataesiGymnospermae.
DintreDicotyledonatae, se gasescfrecvent in familiileRanunculaceae, Berberidaceae, Papaveraceae,
Cactaceae, Apocynaceae, Solanaceae, Rubiaceae etc.
Dintre Monocotyledonataesuntmairaspanditi la plante din familiileLiliaceaesiAmaryllidaceae, iar
dintreGymnospermae la specii de TaxussiEphedra
Actiune farmacodinamica si intrebuintari:
se utilizeazapescaralarga la doze mici; la depasireaacestordoze aparefectetoxice, reactii adverse severe,
intoxicatii
Multi alcaloizi au o actiune complexa intervenind prin mecanisme diferite la nivelul mai multororgane
sau sisteme.
Atropina: antispasticsiantisecretor gastric, midriatic
Cofeina: stimulent, excitant SNC
Papaverina: antispastic, calmant al colicilor din sferaabdominala
Codeina: antitusiv – inhiba centrii nervosa superiori ai tusei
Morfina: analgezic, suprim adurerea (antalgic)
Efedrina: vasoconstrictor periferic, relaxeaza musculature bronsica
Chinidina: antiaritmic
Cocaina: anestezic local
Berberina:rolcoleretic(stimuleaza producerea bilei de catre ficat), colagog(favorizeaza evacuarea bilei in
duoden ), hipotensiv, antimicrobian
Antibiotice, fitoncide
Sunt substante sintetizate atit de plantele inferioare cit si de cele superioare ce prezinta actiune inhibitori
asupra microorganismelor.
- bacteriostatice = stopeaza dezvoltarea microbilor
- bactericide = omoara microbii
• Antibioticele suntdistribuite in plantele inferioare din genul Penicillium(penicilina, streptomicina,
eritromicina)sau in speciile medicinale apartinind familiilor Asteraceae,Cruciferae,Liliaceae etc.

Uleiuri grase
Unele au actiune farmacodinamica proprie:
- uleiul de ricin este purgativ
7
 - uleiul de croton e un purgativ drastic
- uleiul de maslinee cicatrizant (antiulceros)
- uleiul de catinae vitaminizant, reepitelizant (tratareaarsurilor), antiulceros
- uleiul de in e folositsi el pentru tratarea arsurilor
- uleiul de soia, uleiul din germeni de porumbsicel din seminte de luminita(Oenotherabiennis) sunt
hipolipemiante, antiaterosclerotice, previnaccidentelevasculare, diminueazariscul de aparitie al
infarctuluimiocardic
Uleiurile vegetale sunt solvent pentru prepararea formelor farmaceutice sau excipienti (de ex. untul de
cacao)
Se folosesc in industria farmaceutica la prepararea unguenteor deoarece asigurar egenerarea si intretinerea
epiteliilor si mucoaselor
Uleiurile volatile
Pot apare ca picaturi sau suntdispuse in formatiuni special esecretorii (canale, buzunare, celule,
periglandulari)
Actiunesiintrebuintari
- actiune antimicrobiana, antiseptica, dezinfectanta, deodoranta (uleiul de brad, pin, cuisoare,
eucalipt , menta)
- actiune carminativa(stimulenta a digestiei,combate balonarea) (uleiulApiaceaelor)
- actiunea ntispastica, calmandcolicile (uleiul de menta, anason, melisa, chimion)
Suntutilizate la preparareamedicamentelorsicosmeticelor
Fitosteroliisifitosteridele
Sunt substante lipofile, care se dizolva in uleiurile vegetale.
Se extrag (impreuna cu lipidelevegetale) cu solventiorganici (eter de petrol, benzen, cloroform, benzina
de extractie etc.)
Ex: stigmasterol, campesterol, sitosterol din uleiul de soia, porumb
- se pot utilize pentru obtinerea prin semisinteza a hormonilo rsteroizi (hormone sexuali masculine
si feminini)
- folositi la prepararea de medicamente hipolipemiante (scadcolesterolul)
- folositi in tratamentul adenomului de prostata
Ergosterolul se gaseste in ciuperci: cornulsecarei (Clavicepspurpurea), drojdia de bere (Saccharomyces
cerevisiae)
Ergosterolul = provitamina D2; din acesta priniradiere UV se obtine ergocalciferolul (vitamina D 2),
factor antirahitic (favorizeaza fixareaCa in oase)

3.HISTOLOGIA VEGETALA

Histologia se ocupă cu studiul tesuturilor la plante

TESUTURILE DEFINITE- celulele acestor tipuri de tesuturi nu se mai divid , sunt specializate in
indeplinirea diferitelor functii

TESTURI DE APARARE
- situate la exterior, cu rol de protective
Testuri primare: epiderma , exoderma , caliptra
Epiderma
Extern organului dermic , format dintr un rand de celule parenchimatoase , cu peretii exterior
cutinizati sau cerificati
Se gasesc leucoplaste , cromoplaste , stomata si peri

Stomatele – formatiuni epidermice , unicelulare , asigurand schimbul de gaze intre planta si mediu
Stomatele
Amizocitice- varzza

8
Anomocitice- vita de vie
Paracitic – magnolia
Diacritic – garoafe
Perii – iau nastere prin alungirea peretilor externi , pot fi Ș secretori , agatatori , senzitivi , unicelulari ,
pluricelulari , simplu , ramificati , stelati , vii sau morti
Peri
Unicelulari – urzica
Morti – bumbac
Stelati – traista ciobanului
Plucelulari
Simpli – cartof
Ramificati – salcia mirositoare
EXODERMA
RADACINA , SUB FORMA DE RIZODERMA , FORMAT DIN 2-4 RANDURI DE CELULE
IMPREGNATE CU SUBERINA
ROL DE PROTECTIE DUPA DISTRUGEREA PERISORILOR ABSORBANTI
CALIPTRA – TESUT CARE PROTEJEAZA VARFUL RADACINII

TESUTURI DE APARARE SECUNDARE:

SUBERUL – tesut inert , fromat din mai multe straturi de celule turtite , dispuse radial , cu peretii
impregnate cu suberina
Moale , elastic , cu rol in reducerea evaporarii apei din organelle plantelor
Impiedica patrunderea uneor daunatori EX : lenticele la mar
RITIDOMUL – ansamblu de tesuturi moarte( suber , felogen si feloderina) , se afla la exteriorul radacinii si
tulpinii plantelor lemnoase , rezultate din activitatea multianuala a felogenului
SUBER+FELOGEN+FELODERMA=PERIDERMA

PARENCHIMURILE

Cele mai raspandite tesutuiri in plante

Formate din celule parenchimatice , cu pereti subtiri , celulozici si cu spatii intercelulare
1, PARENCHIMURILE DE ABSORBTIE
Rol de a absorbi apa cu sarurile minerale din sol si de a o conduce la vasele lemnoase
2,PARENCHIMURI ASMINILATOARE
Rol in folosinteza
Prezente in testurile verzi ale plantei , Frunze si tulpini tinere

Tesutul palisadic
Se afla sub exoderma superioara
Format din 4-5 randuri de celule izodiametrice
Continut ridicat de cloroplaste
Tesutul lacunos
Se afla intre tesutul palisadic si epiderma inferioara
Format din 4-5 randuri de celule izodiametrice cu spatii intercelulare
Continut redus in cloroplaste
Parenchimuri de depozitare
Acumuleaza cantitati mari de subsntante organice , apa sau aer
Rol de depozitare
Pot fi :
Amilifere- amidon
Aerifere- aer – Nufar

9
 Acvifere- Cactus

TESUTURI CONDUCATOARE
- specifice plantelor vasculare , cu corpul diferentiat in radacina , tulpina si Frunze
- alcatuite din celule specializate cu roluil de a conduce circulatia apei si a sarurilor minerale , de la radacina
si pina la Frunze
Poate fi
Lemons – XILEM – LEMN
Liberian – FLOEM – LIBER
TESTUL CONDUCATOR LEMNOS
Conduce seva bruta in sens ascendant , fiind format din vase lemnoase , parecnhim lemnos si fibre.
Vasele lemnoase- formate din celule alungite , cilindrice cu peretii lignificati ( traheide si trahee)
Parenchimul lemnos - insoteste vasele lemnoase , fiin format din celule vii in care se acumuleaza subtante
de rezerva.
Fibrele lemnoase- fibre de sclerenchim , cu rol mechanic , prezente mai ales in lemnul secundar
TESUTUL CONDUCATOR LIBEREIAN
Conduce seva elaborata in sens descendemt, fiind format din : vase libertine , celule anexe,
parenchim Liberian , fibre liberien.

TESUTURI MECANICE

Specializate in sustinerea plantelor , formate din celule prozenchimate , cu peretii celulari ingrosati ,
conferand rezistenta , flexibilitate , elasticitate la actiunea factorilor de mediu
Sunt de 2 tipuri : COLENCHIM SI SCLERENCHIM
COLENCHIM:
ANGULAR – CELULELE PREZINTA INGROSARI LA UNGHIURI
TUBULAR – CELULELE CU PERETII TANGENTIALI INGROSATI SUB FORMA DE PLACI
LACUNAR - CELULELE SUNT INGROSATE IN DREPTUL SPATIILOR INTERCELULARE
COLENCHIMUL- tesut mechanic adaptat pt functia de sustinere a organelor in curs de crestere ,
fiind de origine primara
SCLERENCHIMUL – format din celule prozenchimatice , cu peretii uniform ingrosati cu lignin
SCLERENCHIM
FIBROS - FORMEAZA LIBERUL TARE SAU LEMNUL SECUNDAR
SCLEROS – ALCATUITI DIN CELULE IZODIAMETRICE , STRABATUTI RADIAR DE
CANALICULE RAMIFICATE PURTAND NUMELE DE SCLEREIDE ( CELULE PIETROASE –
GUTUI , PAR)

TESUTURI SECRETOARE

Formate din celule specializate in producerea sau eliminarea unor substante rezultate ale proceselor
metabolice
Pot fi:
Cu secretie interna:
Papilele secretoare: secreta ulei volatil , PANSELUTA
Perii secreotri :prezenti in epiderma frunzei si tulpinii , 1-4 celule , ultima fiind secretoare
Solzii secreotri : formati din celule secretoare asezate in fomra de rozeta ( hamei)
Glandele nectarifere : secreta un lichid dulce: piersic , cires
Glandele digestive: plante carnivore , secreta enzime proteolice , cu ajutorul carora se digera
insectele : ROUA CERULUI
Cu secretie intercelulara
ELIMINA SUBSNTELE IN SPATIILE INTERCELULARE

10
 BUZUNARE SECRETOARE – PREZINTA SPATII INTERCELULARE SFERICE , CAPTUSITE
CU CELULEL SECRETOARE IN CARE SE ACUMULEAZA SUBSTANTELE SECRETATE EX
ș COAJA PORTOCALA , SUNATOAREA
CANALELE SECRETOARE – SPATII INTERCELULARE , TUBULOASE , CAPTUSITE CU
CELULE SECRETOARE ( RASINI, ULEIURI ETERICE)
Cu secretie intracelulara
ELIMINA SUBSNTANTELE SECRETATE IN INTERIORUL CELULELOR
LACTIFERELE- CELULE MARI SIMPLE SAU RAMIFICATE CARE SECRETA LATEX
LACTIFERE ARTICULATE
- FORMATE DIN CELULE PUSE CAP LA CAP CU PERETII TRANSVERSALI RESORBITI
EX : ROSTOPASCA , PAPADIE
LACTIFERELE NEARTICULATE
- PREZINTA O SINGURA CELULA ALUNGITA CU NUMEROSI NUCLEI , CUM AR FI șLAPTELE
CAINELUI.
5.RADACINA

 PRIMUL ORGAN VEGETATIV AL PLANTEI CARE APARE IN PROCESUL DE

GERMINATIE DIN RADICULA EMBRIONULUI
 ROL IN ABSORBTIA APEI SI A A SARURILOR MINERALE
 ORGAN DREPT , CRESTE IN JOS , GEOTROPISM POSITIV
POT FI :
 EMBRIONARE – SE DEZVOLTA DIN RADICULA EMBRIONULUI
 ADVENTIVE - SE FORMEAZA PE TULPINI , FRUNZE
 METAMORFOZATE –

MORFOLOGIA RADACINII :
 CALIPTRA – PROTEJEAZA VARFUL RADACINII
 ZONA NETEDA
 ZONA PILIFERA
 ZONA ASPRA

 Z . NETEDA – ZONA DE CRESTERE IN LUNGIME A RADACINII

 Z. PILIFERA - ZONA PERISORILOR ABSORBANTI= REZULTA DIN ALUNGIREA
CELULELOR RIZODERMEI SPRE EXTERIOR
 Z. ASPRA – SE AFLA DEASUPRA ZONEI PILIFERE

TIPURI MORFOLOGICE DE RADACINI

PIVOTANTE MORCOV , MAZARE
RAMUROASE SPECIFICE ARBORILOR
FASCICULATE GRAU
- AU ORIGINE ADEVENTIVA CEAPA
- SE FORMEAZA LA NODURILE BAZALE
ALE TULPINII
- AU ASPECT DE FASCICUL
TUBERIZATE RIDICHE
- AU CA FUNCTIE PRINCIAPALA SFECLA DE ZAHAR
INMAGAZINAREA DE SUBST DE DALIE
REZERVA
DRAJONATE PALAMIDA
- FORMEAZA MUGURI PE RADACINI , SALCAM
DIN CARE APAR LASTARI NUMITI
DRAJONI
FIXATOARE IEDERA
11
-SPECIFICE LIANELOR
RESPIRATORII CHIPAROSUL DE BALTA
- INTALNITE LA UNELE SPECII DIN
MLASTINI
SIMBIONATE
- RADACINI CARE INTRAIESC IN
SIMBIOZA CU BACTERIILE SAU
CIUPERCILE
HAUSTORII
- SPECIFICE PLANTELOR PARAZITE SI
SEMIPARAZITE
- NUMITE SI SUGATORI

RAMIFICAREA RADACINII
- DIHOTONIC – FERICI
- MONOPIDAL – FRECVENT INTALNITE

6. PRODUSE VEGETALE MEDICINALE CARE PROVIN DIN RADACINA

Radacina este organul vegetativ in care se acumuleaza diverse principii active cu importanta farmaceutica
deosebita.
Produsele vegetale medicinale provenite din radacina au numeroase intrebuintari: intra in compozitia unor
ceaiuri; folosesc la obtinerea unor preparate galenice: extracte, siropuri, tincturi; se utilizeaza ca materie
prima pentru fabricarea unor medicamente.
Althaeae radix este constituit din radacinile decorticate ale plantei Althaea officinalis din fam. Malvaceae.
Componentul principal al produsului este mucilagiul. Produsul este emolient si expectorant. Se utilizeaza in
faringite, laringite, afectiuni ale cavitatii bucale (gingivite, stomatite).
Belladonnae radix reprezinta radacinile plantei Atropa belladonna (matraguna) din fam. Solanaceae.
Contine alcaloizi (atropina). Produsul este folosit la prepararea extractului uscat si extragerea atropinei.
Extractele se utilizeaza ca antispastice si antisecretoare iar atropina, gratie efectului midriatic, are mare
utilitate in oftalmologie
Gentianae radix reprezinta radacina si rizomul plantei Gentiana lutea (ghintura), fam. Gentianaceae.
Contine principii amare. Se utilizeaza ca tonic amar, stomachic(care favorizează digestia gastrică) si
aperitiv( stimuleaza apetitul).
Saponaria rubrae radix constituie produsul vegetal provenit din radacinile plantei Saponaria officinalis
(sapunarita), fam. Caryophyllaceae. Produsul contine saponozide triterpenice; se foloseste ca expectorant,
diuretic si depurativ( curăță organismul de substanțele nocive) .
Ginseng radix este produsul vegetal medicinal obtinut din radacinile speciei Panax ginseng, fam.
Araliaceae, care se afla spontana si cultivata in China, Coreea, Nepal, Japonia. Contine saponozide
triterpenice, mucilagii, rezine, vitaminele B 1 si B 2, acid pantotenic, acid nicotinic, zaharoza etc. Se
intrebuinteaza ca sedativ, stimulent cardiotonic, antianemic, pentru indepartarea somnolentei, in nevroze.
Taraxaci radix reprezinta radacina si rizomul de la planta Taraxacum officinale(papadie), fam. Asteraceae.
Produsul contine principii amare. Are proprietati tonice, diuretice, depurative si laxative.

7.TULPINA

 ORGAN VEGETATIV ARTICULAT FORMAT DIN NODURI SI INTERNODURI

 ROL DE A CONDUCE SEVA , SUSTINE FRUNZA, FRUCTELE SI FLORELE , LA UNELE
SERVESTE SI LA INMULTIREA VEGETATIVA

COMPONENTELE TULPINEI:
- HIPOCOTIL
12
- EPICOTIL
- MUGURAS

HIPOCOTILUL- PARTEA CUPRINSA INTRE SOL SI LOCUL DE INSERTIE AL FRUNZELOR

COTILEDONARE
POATE FI
LUNG- FASOLE
SCURT – MAZARE

EPICOTILUL- PARTEA CUPRINSA INTRE COTILEDOANE SI PRIMELE FRUNZE ADEVARATE

( PROTOFILE)
MUGURASUL
 PRIN ACTIVITATEA MERISTEMULUI APICAL FORMEAZA CEA MAI MARE PARTE A
TULPINII , FORMATA DIN NODURI SI INTERNODURI
 LA NIVELUL NODURILOR APAR FRUNZELE
 DISTANTA DINTRE 2 NODURI= INTERNOD
 TULPINA ARE IN VARF UN MUGU TERMINAL SAU APICAL , IAR SUB FRUNZE SE
GASESC MUGURII LATERALI SAU AXILARI
 MUGURII- FORMATIUNI TINERE ALE TULPINII , FORMATI DINTRU-UN AX
LONGITUDINAL CU INTERNODURI SCURTE , CARE POARTA LA VARF UN MERISTEM
PRIMORDIAL CARE REALIZEAZA CRESTEREA TULPINII

MUGURII:
 VEGETATIVI- LASTARI+FRUNZE
 FLORALI (FLORIFERI) – FLORI/ INFLORESCENTE
 MICSTI

RAMIFICAREA TULPINII
 DIHOTOMICA
PRIMITIVA , SE INTALNESTE LA UNELE GIMNOSPERME SI LA FERIGI
 MONOPODIAL
CONSTA IN CRESTEREA CONTINUA A AXULUI PRINCIPAL AL TULPINII , PRIN MUGURELE
TERMINAL , CARE ESTE VEGETATIV- CONIFERE
 SIMPOIDALA
OPRIREA DIN CRESTEREA TULPINII , CA URMARE A DISPARITIEI MUGURELULUI
VEGETATIV , DA NASTERE LA O FLOARE/INFLORESCENTA , CRESTERE CONTINUA PRIN
MUGURELE AXILAR , CEL MAI APROPIATș NUC , MAR , CIRESC , PRUN
 INFRATIREA
SPECIFICA GRAMINEELOR , FORMEAZA TUFE.

CLASIFICAREA MORFOLOGICA A TULPINILOR

ERBACEE
LEMNOASE

ERBACEE

CAULIS
- CEL MAI FRECVENT INTALNITA
- FORMATA DIN NODURI SI INTERNODURI EGALE , PLINE SAU NU CU MADUVA
EX :MORCOV , FLOAREA SOARELUI

13
CULMUL
- SPECIFICA GRAMINEELOR – PAIE
EX;PORUMB

CALAMUSUL
- NODURI DESE SI NEEVIDENTE
- INTERNODURILE PLINE CU TESUT SPONGIOS
EX ș PIPIRIG , ROGOZ

SCAPUL
- TULPTINA ARE INTERNODURILE BAZALE SCURTE SI DESE , ULTIMUL FIIND LUNG SI
TERMINANDU-SE CU O FLOARE/INFLORESCENTA
EX: BANUTEL , PAPADIE

DUPA DURATA DE VIATA ,TULPINELE ERBACEE SUNT:

- ANUALE – INFLORESC SI FRUCTIFICA INTR O PERIOADA DE VEGETATIE

EX: FASOLE ,F LOAREA SOARELUI
- BIENUALE – TRAIESC 2 ANI , IN PRIMUL AN FORMEAZA ORGANUL VEGETAL SI IN ANUL 2
FLORILE SI FRUCTELE
EX: SFECLA , VARZA
- PERENE- TRAIESC MULTI ANI , FRUCTIFICA MULTI ANI IN VIATA
EX : LUCERNA

DUPA ORIENTAREA IN SPATIU:

=ORTOTROPE:
- ERECTE
- URCATOARE
= PLAGIOTROPE
ERECTE
- SE MENTIN SINGURE VERTICALE DATORITA TESTURUILOR MECANICE BINE DEZVOLTATE
URCATOARE
- SUNT CELE CARE AU NEVOIE DE MIJLOACE DE SUSTINERE
EX: FASOLE , VOLBURA

PLAGIOTROPE
- SUNT CELE CARE CRESC ORIZONTAL , NU AU TESUTURI MECANICE , DAR NICI ORGANE
DE PRINDERE
EX: TRIFOIUL TARATOR

TULPINI AERIENE LEMNOASE

- IN STRUCTURA LOR SECUNDARA PREDOMINA TESUTURI CU CELULE LIGNIFICATE,
INTALNIDU-SE LA:
- ARBORI
AU TALIE MARE , PREZINTE UN TRUNCHI SI O COROANA ( STEJAR , MAR , NUC)
- ARBUSTI
AU TALIE MICA SI PREZINTA MULTE TULPINI LA SUPRAFATA SOLULUI (TRANDAFIR)

- SUBSRBUSTI
SUNT SCUNZI , PARTEA BAZALA LIGNIFICATA , PARTEA IERBOASA SE USUCA
IARNA(LAVANDA , SALVIE)
- LIANE

14
SUNT TULPINI LMNOASE CARE SE PRIND DE ALTE PLANTE CU AJUTORUL CARCEILOR SI A
RADACINILOR ADVENTIVE EX: VITA DE VIE

TULPINI AERIENE METAMORFOZATE

ASIMILATOARE

SUCULENTE – GROASE , CARNOASE , SUCULENTE , VERZI , CU FRUNZE REDUSE ,

TRANSFORMATE IN SPINI , CU SUC CELULAR BOGAT IN SUBSTANTE MUCILAGINOASE ,
CARE ACUMULEAZA APA

VIRGATE – AUASPECTUL UNOR NUIELE , VERZI , BOGATE IN CLOROPLASTE

EX: PIPIRIG , COADA CALULUI
CLODATIILE – TULPINI LATITE VERZI , CU ROL IN FOTOSINTEZA
EX: GROZAMA
FILOCLADIILE – RAMURI LATITE CU ASPECT DE FRUNZE
EX: GHIMPE

TULPINI
DEPOZITARE – DEPOZITEAZA SUBSTANTE DE REZERVA EX: GULIE
INMULTIRE VEGETATIVE – MUGURII AXILARI FORMEAZA NOI PLANTE, EX: COLTISOR
APARARE – RAMURI TRANSFORMATE IN SPINI EX: GLADITA , PORUMBAR
AGATARE – CARCEII: VITA DE VIE , DOVLEAC
TULPINI SUBTERANE
- SE FORMEAZA IN SOL , ASIGURAND PERENITATEA PLANTELOR
POT FI:
RIZOMI
TULPINI INGROSATE , CARE FORMEAZA LA NODURI RADACINI ADVENTIVE , MUGURII SI
FRUNZELE REDUSE LA SOLZI , ASIGURAND INMULTIREA VEGETATIVA
EX: PAPADIE SI STANJENEL
STOLONII
RAMIFICATII ALE RIZOMILOR CU INTERNODURI LUNGI SI SUBTIRI , LA NODURI PREZINTA
RADACINI ADVENTIVE SI MUGURI DIN CARE SE VOR FORMA LASTARI AERIENI CARE
ASIGURA INMULTIREA VEGETATIVA
EX: CAPSUN , CARTOF

TUBERCULII
TULPINI SCURTE (MICROBLASTE) , CARNOASE CU ROL IN DEPOZITAREA SUBSTANTELOR
DE REZERVA , PROTEJATI DE SUBER(COAJA
EX: CARTOF

BULBII
SUNT MICROBLASTE ACOPERITE CU CATAFILE , TULPINA PROPRIU ZISA ARE FORMA DE
DISC
EX: CEAPA , CRIN

BULBO-TUBERCULUII : TUBERCULUII ACOPERITI CU CATAFILE

8. TULPINA CA SURSA DE MEDICAMENT

PRODUSE VEGETALE MEDICINALE DE TIP HERBA
.
Equiseti herba este produsul constituit din tulpinile sterile ale speciei Equisetum arvense (coada calului),
din fam. Equisetaceae. Contine saponozide, flavonozide, ulei volatil, alcaloizi, rezine, acizi organici, dioxid

15
de siliciu. Are actiune diuretica, antiinflamatoare, antiedematoasa. Se utilizeaza in poliartrite cronice,
artroze, neurodermite, edeme.
Violae tricoloris herba reprezinta varfurile inflorite ale speciei Viola tricolor (trei frati patati), din fam.
Violaceae. Produsul contine saponine triterpenice si flavonozide. Are proprietati diuretice si depurative,
expectorante, antireumatismale. Intra in compozitia unor ceaiuri depurative si pectorale.
Serpyli herba provine din partea aeriana inflorita a speciei Thymus serphllum (cimbrisor) din fam. Labiatae.
Contine ulei volatil. Are proprietati diuretice, antivirale, cicatrizante, stomahice, antiseptice, coleretice. Este
component al unor ceaiuri diuretice, antiasmatice, antiseptice si expectorante.
Passiflorae herba reprezinta produsul obtinut din partile aeriene ale speciei Passiflora incarnata, din fam.
Passifloraceae, o liana originara din zonele sudice ale SUA. Contine alcaloizi, fiind intrebuintat ca sedativ si
antispastic.

9.FRUNZA

ORGAN VEGETATIV MONOSIMETRIC , CU STRUCTURA DORSI-VENTRALA , CU

CRESTERE LIMITATA , DURATA DE VIATA SCURTA , ROL IN TRANSPIRATIE ,
FOTOSINTEZA SI RESPIRATIE

MORFOLOGIA:
COMPONENTE : LIMB , TEACA SI PETIOL

LIMBUL- PARTEA CEA MAI LATITA , CEA MAI IMPORTANTA A FRUNZEI , STRABATUTA DE
NERVURI

PETIOLUL – CORDON CILINDRIC CONCAV SAU CONVEX, CARE SUSTINE LIMBUL SI IL

EXPUNE INTR O POZITIE FAVORABILA FATA DE LUMINA

TEACA: PARTEA BAZALA A PETIOLULUI , CU AJUTORUL CARUIA FRUNZA SE PRINDE DE

NODUL TULPINAL
NERVATIUNEA FRUNZEI
REPREZINTA TOTALITATEA FASCICULELOR CONDUICATOARE CARE PATRUND IN TULPINA

TIPURI
 DIHOTOMICA – FERIGI , GINKGO BILOBA
 PENATA – CORCODUS
 PALMATA – VITA DE VIE , DOVLEAC , MUSCATA
 PARALELA – GRAU
 ARCUITA – CORN , MARGARIT

FORMA LIMBULUI
ELIPTICA FAG
OBOVATA SCUMPIE
CIRCULARA PAR PADURET
ROMBOIDALA MESTEACAN
SPATULATA BANUTEL
FISTULOFORMA CEAPA
OVATA LILIAC
LANCEOLATA SALCIE
TRIUNGHIULARA PLOP
ACICULARA MOLID
RENIFORMA COADA CALULUI
ENSIFORMA STANJENEL

16
MARGINEA LIMBULUI
POATE FI INTREAGA SAU CU CRESTATURI ( INCIZII

INCIZII MICI
 SERATA
 DINTATA
 CRENATA
 SINUATA

INCIZII MARI
 PALMAT LOBATA
 PALMAT FIDATA
 PALMAT PARTITA
 PALMAT SECTATA

FRUNZELE COMPUSE

SE FORMEAZA DIN FRUNZA SIMPLA , PALMAT SECTATA LA CARE FOLIOLELE AU PETIOLI

PROPRII

EXEMPLE
 PALMAT COMPUSA
 TRIFOLIATE
 IMPARIPENAT COMPUSA
 PARIPENAT COMPUSA
 BIPARIPENAT COMPUSA

ANEXELE FRUNZELOR

STIPELELE
SE INTALNESC LA FRUNZELE FARA TEACA , AU ROLUL DE A PROTEJA MUGURII

OCHREA
PROVINE DIN CONCRESTEREA STIPELELOR

LIGULA
FORMATIUNE MEMBRANOASA SITUATA LA BAZA LIMBULUI DE LA GRAMINEE
IMPIEDICA PATRUNDEREA APEI SI A DIFERITELOR DAUNATORI INTRE TEACA SI TULPINA

TIPURI DE FRUNZE IN DEZVOLTAREA ONTOGENETICA

COTILEDOANELE
SUNT PRIMELE FRUNZE CARE IAU NASTERE DIN EMBRIONUL SEMINTEI, SUNT IN NUMAR
DE 2 LA MONO SI DI COTILEDONATE
CATAFILELE
SUNT FRUNZELE INCOMPLET DEZVOLTATE , ADESEA REDUSE LA TEACA FRUNZEI ,
PROTEJEAZA MUGURII , BULBII SI BULBO TUBERCULUIII

NOMOFILELE
SUNT FRUNZE PROPRIU ZISE CU ROL IN FOTOSINTEZA , PRIMELE FRUNZE SUNT
PROTOFILELE , IAR CELE CARE APAR MAI TARZIU METAFILELE

17
HIPSOFITELE
SUNT FRUNZE DE INTALTIME , SITUATE IN APROPIEREA FLORILOR SI INFLORESCENTELOR
( BRACTEEA SI BRACTEOLELE )

10. FRUNZA CA SURSA DE MEDICAMENT

Althaea folium reprezinta produsul vegetal medicinal provenit din frunzele speciei Althaea officinalis
(nalba mare), fam. Malvaceae. Contine mucilagii. Se intrebuinteaza ca emolient. Intra in compozitia unor
ceaiuri pectorale si expectorante.
Fraxini folium reprezinta frunzele provenite de la arborele Fraxinus excelsior (frasin) (fam. Oleaceae).
Produsul contine flavonozide, taninuri, acizi organici, manitol, ulei volatil, gume. Are actiune: diuretica,
diaforetica(cu proprietăți de activizare a procesului de transpirație), laxativa, analgezica si antireumatismala.
Intra in compozitia unor ceaiuri antireumatice si pulberi laxativ-purgative. De asemenea, se mai foloseste in
tratamentul gutei.
Digitalis purpureae folium. Este produsul vegetal medicinal provenit din frunzele recoltate in primul si al
doilea an de vegetatie de la planta Digitalis purpurea (degetarel, degetel rosu) din fam. Scrophulariaceae.
Contine heterozide cardiotonice, saponozide sterolice, heterozide digitanolice, flavonozide, terpene, acizi
organici etc. Constituie materia prima din care se obtine, industrial, digitoxozida (digitoxina), substanta din
care se prepara medicamente cardiotonice.
Salviae folium reprezinta produsul vegetal medicinal obtinut din frunzele de la planta Salvia officinalis
(jales, salvie) din fam. Labiatae. Contine ulei volatil, taninuri, principiu amar, flavonoide etc. Are actiune
antinevralgica, hipoglicemianta, coleretica, antiseptica. Se foloseste sub forma de infuzii, decoct sau extracte
fluide
Plantaginis folium provine de la speciile Plantago lanceolata, P. media,P.major denumite popular patlagina
apartinind familiei Plantaginaceae . Ca si principii active contine mucilagii terpene,iridoide, taninuri,
flavone, vitaminele A,C,K.Se foloseste in tratarea tusei, traheitei sub forma de sirop, sub forma de
supozitorare si unguente in tratarea hemoroizilor.
Cynarae folium reprezinta frunzele plantei Cynara scolymus(anghinarea) familia Asteraceae.Contine
principii amare polifenoli, flavone, taninuri , mucilagii, pectine, glucide, acizi organici. Are actiune
hepatoprotectoare , coleretica si colagoga, diuretica, bacteriostatica, intra in compozitia unor medicamente in
tratarea insuficientei hepatice si renale, obezitate, ateroscleroza
Menthae folium este produsul obtinut de la Mentha piperita (izma buna) din familia Labiatae ce contine in
principal ulei volatil ce are o mare cantitate de menthol, tanin, grasimi, saruri minerale. Produsul se
foloseste sub forma de infuzii,intra in compozitia unor ceaiuri.,iar sub forma de alcool mentolat intra in
compozitia unor medicamente cum ar fi: Ulcerotrat, Carbocif, Colebil, Mentorin.
Rosmarini folium reprezinta frunzele de la Rosmarinus officinalis (rosmarinul)familia Labiatae.Contine
ulei volatil, monoterpene, ceruri, flavonoide,acid rozmarinic.Are efect coleretic,colagog,antireumatic,
antiparazitar, stimuleaza circulatia sanguina si cerebrala fiind utilizat in tratamentul migrenelor. Pentru
calitatile deodorante uleiul de rozmarin este intrebuintat in parfumerie,cosmetica .

11.FLOAREA

SE FORMEAZA DIN MUGURII FLORIFERI SAU MICSTI IN URMA PROCESULUI DE

ORGANOGENEZA FLORALA

COMPONENTELE FLORII:

PEDICEL – CODITA FLORII , SERVESTE LA PRINDEREA FLORII PE TULOINA , FORMAT DIN 1-

2 INTERNODURI

18
RECEPTACUL – PARTEA TERMINALA A PEDICELULUI PE CARE SUNT INSERATE
COMPONENTELE FLORALE

INVELISUL FLORAL – REPREZINTE ORGANELE FLORALE CU ROL DE APARARE , CARE

POATE FI DUBLU- PERIANT SAU SIMPLU- PERIGON

PERIANTUL – INVELISUL FLORAL DIFERENTIAT IN CALICIU SI COROLA

CALICIUL REPREZINTA TOTALITATEA SEPALELOR CARE SUNT VERZI

DACA SEPALELE SUNT

LIBERE: DIALISEPAL – MAR
UNITE: GAMOSEPAL- CASTRAVETE

COROLA- REPREZINTA TOTALITATEA PETALELOR , DE DIFERITE CULORI , CU ROL

DECORATIV SI IN POLENIZARE

COROLA DIALIPETALA POATE AVEA SIMETRIE

ACTINOMORFA – PETALELE SUNT EGALE, EX: MAR

ZIGOMORFA – PETALELE SUNT INEGALE , EX : MAZARE

IN CAZUL COROLEI GAMOPETALE PETALEL POT CONCRESTE COMPLET SAU PARTIAL IAR
PARTILE LIBERE SE NUMESC LACINII

EXEMPLE DE COROLA GAMOPETALA CU SIMETRIE ACTINOFORMA

 ROTATA: PETALELE SUNT UNITE LA BAZA INTR UN TUB SCURT : CARTOF

 HIPOCRATERIFORMA: PETALELE UNITE INTR UN TUB LUNG SI INGUST : LILIAC
 INFUDIBULIFORMA : FORMA DE PALNIE : PETUNIE
 TUBULOASA : PETALELE AU FORMA DE TUB : FLORILE CENTRALE DIN
INFLORESCENTA DE FLOAREA SOARELUI
 URCEOLATA : FORMA DE URCIOR : AFIN

EXEMPLE DE COROLA GAMOPETALA CU SIMETRIE ZIGOMORFA

 LIGULATA – PETALELE SUNT UNITE LA BAZA INTR UN TUB SCURT CARE SE
CONTINUA CU O PARTE LATITA NUMITA LIGULA
 BILABIATA – CU PETALELE UNITE CARE SE TERMINA IN 2 LABII INEGALE: URZICA
MOARTA

PERIGONUL
INVELISUL FLORAL SIMPLU , NEDIFERENTAT INTRE CALICIU SI COROLA , FIIND
FORMAT DIN TOTALITATEA TEPALELOR

ANDROCEUL- TOTALITATEA STAMINELOR , REPREZENTAND ORGANELE DE

REPRODUCERE BARBATESTI
O STAMINA ESTE FOMRATA DIN FILAMENT SI ANTERA
FILAMENTELE POT FI
LIBERE : ANDROCEU DIALISTEMON
UNITE : ANDROCEU GAMOSTEMON

ANDROCEU DIALISTEMON

19
DIDINAM- 2 STAMINE CU FILAMENTE LUNGI SI 2 STAMINE CU FILAMENTE SCURTE , FAM
LAMINACEAE
TETRADINAM – 4 STAMINE CU FILAMENTE LUNGI SI 2 STAMINE CU FILAMENTE SCURTE ,
FAM FABACEAE

ANDROCEUL GAMOSTEMON
MONADELF – STAMINELE SUNT UNITE PRIN FILAMENTE INTR-UN SINGUR MANUNCHI ,
FAM MALVACEAEA

DIADELF – STAMINELE SUNT UNITE PRIN FILAMENTE PRIN 2 MANUNCHIURI, FAMILIA

FABACEAE

TRIADELF – STAMINELE SUNT UNITE PRIN FILAMENTE PRIN 3 MANUNCHIURI , EXEMPLU :

DOVLEAC

POLIADELF : STAMINELE SUNT UNITE IN MAI MULTE MANANCHIURI , EXEMPLU : LAMAI

ANTERA- CEA MAI IMPORTANTA PARTE A STAMINEI DEOARECE IN EA A RE LOR

FORMAREA POLENULUI

STRUCTURA ANTEREI:
2 TECI
1 CONECTIVIT
1 SANT MEDIAN

GINECEUL- REPREZINTA TOTALITATEA CARPELELOR SI REPREZINTA ORGANELE DE

REPRODUCERE FEMEIESTI ,
O CARPELA PREZINTA O PARTE BAZALA MAI UMFLATA NUMITA OVAR , CARE SE
CONTINUA CU O PARTE MAI SUBTIRE NUMITA STIL , CARE SE TERMINA CU O PARTE
DILATATA NUMITA STIGMAT
IN INTERIORUL OVARULUI SE GASESC OVULELE IN CARE SE FORMEAZA GAMETII
FEMEIESTI . STIGMATUL PREZINTA CELULELE ALUNGITE NUMITE PAPILE , CARE SECRETA
UN LICHID DULCE CU ROL IN RETINEREA POLENULUI IN TIMPUL POLENIZARII .

POZITIA OVARULUI IN FLOARE

OVARUL POATE FI : SUPERIOR , INFERIOR SI SEMIINFERIOR

OVARUL SUPERIOR: SE INTALNESTE LA FLORILE CU RECEPTACULUL CONVEX SAU PLAN

OVARUL INFERIOR , SE INTALNESTE LA FLORILE CU RECEPTACULUL CONCAV
OVARUL SEMIINFERIOR , RAR INTALNIT , FIIND CARACTERISTIC RECEPTACULUI CONCAV ,
IN CARE OVARUL ESTE ADANCIT PINA LA JUMATATEA RECEPTACULUI IAR
COMPONENTELE FLORALE SE PRIND LA MIJLOCUL ACESTUIA .

12. FLOAREA CA SURSA DE MEDICAMENT

Malvae silvestris flos. Produsul este constituit din florile recoltate de la speciile de Malva sylvestris si Malva
negleta, din fam. Malvaceae denumite popular nalbe. Contine mucilag si o antocianozida numita malvozida.
Malvae arboreae flos reprezinta florile, recoltate dupa ofilire, de la specia Althaea rosea (nalba de gradina),
familia Malvaceae. Produsul contine mucilag, tanin si un complex antocianic, alteina. Sub forma de infuzii
si decoct se foloseste ca emolient. Se mai foloseste si pentru colorarea otetului aromatic si pentru corectarea
aspectului unor ceaiuri medicinale.

20
Sambuci flos reprezinta florile desprinse din inflorescentele recoltate de la Sambucus nigra (soc), fam.
Caprifoliaceae. Produsul contine heterozide cianogene, flavone, tanin, saponozide, poliuronide, ulei volatil.
Are actiune diaforetica, antitusiva, expectoranta, diuretica, emolienta, imunostimulatoare. Intra in
compozitia ceaiului antireumatic, depurativ si sudorific.
Tagetes flos reprezinta inflorescentele plantei Tagetes patula (craite, vazdoage), din fam. Asteraceae.
Produsul contine, in principal, substante carotenoidice, iar dintre acestea importanta este helenina,
flavonoide specifice si ulei volatil. Din produs se extrage helenina care intra in compozitia unor
medicamente pentru tratarea hemeralopiei, a retinitei pigmentare si pentru inlesnirea adaptarii la vederea
nocturna a ochiului miop si normal
Tiliae flos reprezinta produsul vegetal provenit din inflorescentele recoltate de la specii din familia
Tiliaceae: Tilia cordata(tei de padure), T.platyphyllos(tei mare)si T.tomentosa(tei argintiu).Contine
mucilagii,flavonoide ,derivati fenolici ,ulei volatil,triterpene,. Se intrebuinteaza sub forma de infuzii in
tratarea tusei,traheobronsitelor si a altor viroze respiratoriidar si in stari de anxietate si insomnii la adulti si
copii.
Verbasci flos reprezinta florile de la urmatoarele specii de Verbascum: V.phlomoides, V.thapus,
V.thapsiforme, V.speciosum,denumite popular luminarica,coada vacii familia Scrophulariaceae. Produsul
contine mucilagii, poliholozide, iridoide, flavonozide, carotenoide, saponozide, lipide. Are actiune
demulcenta ( favorizeaza vindecarea mucoasei) ,expectoranta, antiinflamatoare si sudrifica.Se foloseste sub
forma de gargarism, infuzii,in afectiuni ale cavitatii bucale(stomatite) dar si in faringite si laringite.
Sophorae flos este produsul vegetal medicinal constituit din bobocii florali obtinuti de la specia Sophora
japonica (salcam japonez)familia Fabaceae. Pprincipalii compusi biologic activi sunt flavonele reprezentate
de rutozida. Produsul constituie materie prima pentru obtinerea industriala a rutozidei. Rutozida are
numeroase actiuni creste rezistenta capilarelor sanguine, tonifica venele si arterele. Se foloseste in
tratamentul fragilitatii capilare, in ateroscleroza, hipertensiune, varice.Intra in compozitia a numeroase
produse farmaceutice.
Cyani flos este produsul vegetal medicinal provenit din florile speciei Centaurea cyanus(albastrita)din
familia Asteraceae. Contine antocianozide, flavone, principii amare, polizaharide. Are actiune
antiinflamatorie, antimicrobiana, diuretica, si hipoglicemianta. Se foloseste sub forma de ceaiuri.
Calendulae flos reprezinta florile cu sau fara receptacul de la planta Calendula officinalis (galbenele)
familia Asteraceae.Contine saponozide triterpenice, carotenoide dintre care licopina, a si b-caroten,
flavonoide si glicozizi , ulei volatil , substante amare , gumirezine, mucilagii, vitamina C, acid malic,
substante proteice . Ceaiul medicinal datorita principiilor active enuntate mai sus are actiune terapeutica atat
interna cat si externa.
Uz intern - se utilizeaza ca diaforetic, sedativ, antiinflamator, gastro-intestinal,colagog si coleretic datorita
principiului amar continut, mareste secretia biliara, cicatrizant (prin stimularea circulatiei sangelui la nivelul
tesutului).
Uz extern - antiinflamator hemoroidal, cicatrizant prin stimularea circulatiei sangelui la nivelul
tesuturilor. Este utilizat si in cosmetica pentru obtinere unor crème
Milefolii flos reprezinta somitatile florale ale plantei coada soricelului Achillea millefolium, familia
Compositae, continand ulei volatil (0,1 - 0,4%) a carui compozitie include : azulene, alfa si beta-pinen,
camfen, cineol, camfor, limonen, mentol, linalol, geraniol, substante flavonoidice, aminoacizi. Se
intrebiunteaza intern sub forma de infuzie, decoct in anorexie, dispepsii, colici gastrice, gastrite,
enterocolite, diskinezie biliara, colica hepatica, insuficienta hepatica, bronsite, rinite, rinosinuzite, cistite,
dismenoree , iar extern ca dezinfectant in abces dentar, arsuri, plagi suprainfectate, eczeme , ulcere
varicoase, hemoroizi. Cosmetica : calmarea tenurilor irritate
Caryophylli flos este produsul format din bobocii florali ai speciei Eugenia caryophyllata (cuisoare)din
familia Myrtaceae.Componentul principal il reprezinta uleiul volatil ,taninuri, lipide mucilagii. Uleiul volatil
de cuisoare (Caryophylli aetheroleum) se obtine prin hidrodistilarea bobocilor florali. Uleiul volatil de
cuisoare este folosit ca analgezic si anestezic local in dureri dentare, migrene, dureri articulare. In medicina
dentara, pasta cu eugenat de zinc se foloseste in obturatia de canal (plomba) provizorie, cu rol de dezinfectie
in profunzime si de calmare a durerilor provocate de inflamatia pulpei dentare.Esenta de cuisoare reprezinta
materia prima din care se extrage eugenolul.

21
 13. FRUCTUL CA SURSA DE MEDICAMENT

Ammi majoris fructus reprezintă diachenele (dicariopsele) de la planta Ammi majus (iarba-popii), din fam.
Umbelliferae. Produsul conține cumarine, taninuri, oleorezine, ulei volatil, mucilagii, gume. Are proprietăți
fotosensibilizante în procesele de depigmentare a pielii. Se folosește pentru prepararea unor medicamente
pentru tratarea leucodermiei.
leucodermie- micsorare, pierdere sau absenta a pigmentatiei normale a pielii.

Visnagae fructus ( Ammi visnage fructus) este produsul provenit din fructele (diachene) plantei Ammi
visnaga (Umbelliferae). Conține numeroși compuși chimici dar, principal, care implică acțiunea majoră a
produsului este kelina.. Aceasta se extrage din fructe, dar din cauza toxicității, este frecvent folosită sub
formă de derivați de semisinteză. Kelina avînd proprietăți antispastice și vasodilatatoare, are o largă
întrebuințare în tratamentul anginei pectorale, de origine coronariană, in infarctul miocardic, in litiaza
renala si biliara, în ulcere gastrice.
antispastic - medicament sau substanta utilizata in tratamentul spasmelor musculare, in combaterea acestora
vasodilatator - medicament care creste calibrul vaselor prin intinderea fibrelor lor musculare

Cardui mariani fructus (Silybi mariani fructus) reprezintă achenele de la planta Silybum marianum (sin.
Carduus marianus) (armurariu) , din fam. Asteraceae. Principalul component al produsului este silimarina,
un complex fitochimic din care fac parte silibina, silidianina și silicristina. Dintre acestea silibina are cea mai
puternică acțiune hepatoprotectoare. Silimarina , extrasă din acest produs stă la baza fabricării unor
medicamente care se folosesc în tratamentul inflamațiilor hepatice, în ciroză hepatică, hepatite, intoxicații
hepatice cît și pentru profilaxia celulei hepatice.
Myrtilli fructus sunt fructele, bace, recoltate de la subarbustul Vaccinium myrtillus (afin), din fam.
Ericaceae. Produsul conține antocianozide, flavonoide, procianidoli, taninuri, zahăruri, acizi organici. Se
întrebuințează pentru prepararea a numeroase medicamente cu rol în tratamentul tulburărilor vasculare:
flebopatii, microangiopatii diabetice, arterite, ateroscleroză cerebrală, hipertensiune arterială, retinopatia
diabetică, etc.

Aurantii pericarpium reprezinta pericarpul fructelor de Citrus auranthium (portocal),din familia

Rutaceae. Componentul principal al produsului este uleiul volatil dar si principii amare, aurantiamarina si
acidul aurantiamarinic, substante carotenoide, flavone. Se intrebuinteaza la aromatizarea si corectarea
gustului unor medicamente. Tinctura are proprietati tonice, stomahice, antihemoragice, colagoge, sedative.
stomahice -care favorizează digestia gastrică
colagoge- care favorizează evacuarea bilei în duoden
sedativ-liniștire a stărilor de excitație psihică sau motorie, care calmează durerile;
Citri pericarpium este produsul constituit din pericarpul hesperidelor de Citrus limon (lamaia) din familia
Rutaceae. Componentul principal este uleiul volatil alaturi de care se afla si flavonoide, limonina. Tinctura
este folosita ca aromatizant si corector al gustului. Uleiul volatil este folosit in parfumerie.

14. SAMANTA CA SURSA DE MEDICAMENT

Semințele reprezintă o sursă inepuizabilă pentru obținerea preparatelor medicamentoase și pentru tratament
ca atare. Importanță deosebită au:
Strophanthi semen sunt semințele speciilor Strophantus Kombe, S.gratus, S.hispidus din fam. Apocynaceae.
Conțin heterozide cardiotonice( strofantine). Reprezintă materia primă pentru obținerea heterozidelor pure.
Strofantina se întrebuințează în tratamentul bolilor cardiovasculare și edemelor pulmonare.

Hippocastani semen reprezintă semințele arborelui Aesculus hippocastanum( castan sălbatic, castan
porcesc), din fam. Hippocastanaceae. Conțin saponozide triterpenice, flavonozide, proantocianidol A 2 ,
taninuri catehice, amidon, vitamine ale complexului B, inozitol, acid pantotenic. Complexul de saponozide
poartă numele de escină. Escina are numeroase acțiuni antiinflamatoare, antiedematoase,,venotonice și

22
capilaroprotectoare, antioxidante, dilatatoare coronariene, hipotensive. Produsele obținute din semințele de
castan intră în alcătuirea unei game largi de medicamente, sub formă de comprimate, drajee, supozitoare,
unguente pentru tratarea a numeroase boli: flebite, tromboflebite, echimoze (fragilitate capilară), hemoroizi,
varice, insuficiență venolimfatică

Lini semen sunt semințele de la in (Linum usitatissimum), din fam. Linaceae. Conțin mucilagii, ulei gras,
proteine, heterozide cianogenetice, derivați polifenolici, substanțe minerale. Au acțiune laxativă, protectoare
asupra mucoasei gastroduodenale, emolientă, fapt pentru care se folosesc în constipații cronice, pansamente
gastroduodenale, ca emolient în răceli.
Ricini semen reprezintă semințele speciei Ricinus communis (ricin), din fam . Euphorbiaceae. Principalul
component chimic al semințelor de ricin este uleiul. Se întrebuințează ca purgativ iar extern pentru
obținerea unor preparate folosite în chirurgie pentru cicatrizarea rănilor. purgativ -care favorizează
eliminarea materiilor fecale din organism.

Cacao semen reprezintă semințele plantei Theobroma cacao (arborele de cacao), din fam. Sterculiaceae.
Conțin teobromină, cafeina, ulei gras, fiosteroli, taninuri catehice, leucoantociani, antocianozide, glucide. În
industria farmaceutică pulberea de cacao, provenită din semințe, se folosește ca agent pentru corectarea
gustului. Din semințe se extrage teobromina și untul de cacao necesare în industria farmaceutică. Pulberea
de cacao, provenită din măcinarea semințelor, se folosește ca agent de corectare a gustului unor
medicamente, în industria alimentară pentru fabricarea ciocolatei și a altor produse alimentare

Coffeae semen sunt semințele (albumentul semințelor) de la planta Coffea arabica(arborele de cafea), din
fam. Rubiaceae. Conțin cafeina, teobromină, teofilină, acizi cafeoilchinici, arctilozidă, compuși aromatici.
Au acțiuni stimulente, excitante central, tonic-cardiace, diuretice și antidiareice.
Colae semen reprezintă cotiledoanele semințelor decorticate provenite de la arborii Cola nitida și
C.acuminata, din fam. Sterculiaceae. Ca principii active conțin alcaloizi purinici: cafeina și teobromina. Pe
lîngă aceștia, mai conțin tanin, amidon, enzime, saponine, ulei volatil, proteine, pigmenți, grăsimi, antociani,
betaine. Produsul are următoarele acțiuni: excitant-central, diuretic, tonic-stomahice, reconfortante

Sinapis nigrae semen sunt semințele recoltate de la planta Sinapis nigra(sin. Brassica nigra) (muștarul
negru), din fam. Cruciferae. Conține sinigrozidă(o tioglicozidă), ulei gras, proteine, substanțe
mucilaginoase, etc. Are proprietăți rubefiante și revulsive. Se folosește sub formă de cataplasme în bronșite,
bronho-pneumonii, pleurezii iar sub formă de soluții alcoolice se folosește în bolile reumatismale

23