Minodora Dobreanu

Biochimie clinici
Implicatii practice

Edifia a II-a

IAE
HM
EDITURA NNPOTCET,A
20LO
 Cuprins

Crprins...... vll
Irtoducere la Edi{ia a II-a....................i......... ........xi
Ceftotut 1. Aspecte moleculare ate vie{ii. Compozi{ia chimici gi organizarea materiei vii...............1
Minodora Dobreanu
e1ementard..................
1.1 Compozilia .........................1
fundamentali...........
1.2 Constituenlii ...........................1
organizat.....
1.3 Organismul viu ca sistem ...................3
energie.................. .....................3
1.4 Aspecte moleculare ale vielii: spaliu, timp,
Crftolul2. Echilibrul hidro-electrolitic.......... ........5
Minodora Dobreanu
2.1Apa qi via!a........ ..............5
2.2 Distribulia apei gi electrolililor ?n organism................. ..............5
2.3 ProprietSlile apei........ .........................7
2.4 Schimburile hidrodinamice. Forlele care coordoneazS migcarea apei qi electrolililor intre
compartimente.................. ..........7

3:ifli,T,i.?#ili'"tl[:ffiiil;,;;;;;t,i;;--t- --- - --"---- : 13

2.7 Homeostazia potasiu1ui................ .........................18
2.8 Homeostaziahidro-electrolitici a pacientului chirurgical ........20
2-9Prezentiri de ca2.......... ..............-......20
Bibliografie selectiv5...... ........................22
Crftolul3. Homeostazia calciului, fosforului qi magneziului............... ......23
Minodora Dobreanu
3.1 Homeostazia ca1citilui................. ......23
3.2 Mecanisme implicate in homeostazia fosfo-ca1cic6..............................f.. ........................24
3.3 Tulburdrile metabolismului calciului gi fosfatuIui................ ........................26
3.4 Investigarea tulbur[rilor metabolismului fosfo-calcic........... .......................29
3.5 Afecliuni osoase metabolice.. ...........29
3.6 Homeostaziamagneziului............. ........................30
3.7 Prezentilri de ca2.......... .....................31
Bibliografie selectiv5...... ........................32
G{itdd 4. Eehilibrul acido-bazic al organismului.......... .......33
Minodora Dobreanu
4.1 Mecanisme implicate in homeostaziaacido-ba2icd............... .......................33
4.2Yaialri fiziologice gi patologice ale parametrilor echilibrului acido-ba2ic......................39
4-3 Potasemia gi echilibrul acido-ba2ic.................. .........................41
4-4Prezpntfui de ca2........ .......................42
Bibliografie selectiv6...... ........................43

WI
WII Cuprins

Capitolul 5. Hemoproteine gi metabolismul fierului... ,.,,,.45

Eniko Nemes- Nagt
5.i Hemoglobina mioglobina..
gi ....."'....45
5.2 Metabolismul fierului .........'..'.'.......58
5.3 Degradarea hemului. Ictere........... ........................62
5.4Incompatibilitatea de Rh 9i de grupdABO................. ....'.........64
5.5 Prezentdri de ca2........ .......................65
Bibliografie selectiv6...... ........................67
Capitolut 6. Vitaminele gi importan{a lor medicali..... .............69
Elena Luminila Enache, Minodora Dobreanu
6.1 Vitaminele hidrosolubile................ ......................'70
6.2 Vitaminele 1iposo1ubi1e................. ...."...'......"..'....82
6.3 Prezentdri de ca2........ "......................90
Bibliografie selectiv6...... ..............'..........91
Capitolul T. Metabolismul carbohidra{i1or..... .......93
Minodora Dobreanu
7.1 Sursele de carbohidra1i................ ......95
T.2lJtilizarea glucozei de cdtre celulele organismului'.................. ......'.".'......102
metabolismului
7.3 Mecanismele de reglare ale ......106
7.4 Diabetul zaharat........ ..'...............'...112
TSPrezentdri de ca2........ .."'.............'..118
Bibliografie selectiv6...... ......'.....'.........119
Capitolul 8. Metabolismul lipidelor/ lipoproteinelor qi ateroscleroz .............. .............121
Minodora Dobreanu
8.1Lipidele --...-...-......--.-.--l2l
8.2Lipoproteinele............ .-.....--...-....--..123
8.3Metabolismul lipidelor / 1ipoproteinelor............ .-..-...---..---.....127
8.4Tulburdri ale metabolismului lipidic - Dislipidemiile..".."....... ..............'...134
8.5Factorii de risc aterogen - Ateroscleroza................ ................138
8.6Considerente privind tratamentul dislipidemiilor................ .......................144
8.7Prezentdri de ca2........ .....................149
Bibiografie selectiv6...... .......................150
Capitolul 9. Aminoacizii: structuri, clasificare, metabolism .....................153
Didona Ungureanu
9.1 Structurd ......................153
9.2 Proprietdli acido-bazice ale aminoacizilor.......... ....................i53
9.3 Peptidele ......................156
9.4 Metabolismul aminoacizilor........ .......................157
Bibliografie selectiv[...... ......................177
Capitolul 10. Proteine - structurS, funcfii qi metabolism. Proteinele plasmatice............................179
Minodora Dobreanu
10.1 Structura proteinelor ......................179
10.2 Proprietdjile generale ale proteinelor.............. .......................181
10.3 Clasificareaproteinelor............... ......................182
10.4 Proteinele p1asmatice................ .....183
10.5 Cazuri clinice comentate... ............198
Bibliografie selectiv6...... .......................200
Capitolul 11. Metode de separare qi caracterizare a proteinelor........... ,,,.201
Ileana Funduc
11.1Electroforeza............. ....................201
Cuprins u
Cromatografia.........
11.2 ......................209
imunologice
11.3 Metode .....................215
Bibliografie. ......................221
Capitolul 12. Concepte de bazl in interpretarea varia{iilor patologice ale enzimelor serice.........223
Mircea Cucuianu, Ioana Brudascd
l2.l.Date generale privind enzimele...... .................223
12.2. Activitatea enzimaticd in celulele vii............ ...............,.......232
12.3.Bazele fiziopatologice ale diagnosticului enzimatic ............240
l2.4.Yaloarea diagnosticd a determindrilor de enzime ...............242
Bibliografie selectiv6...... ......................256
Capitolul 13. Biochimia, fiziologia qi patologia hemostazei. ......................259
Ioana Brudascd
13.1 Hemostaza- noliuni introductive.................. ....259
13.2 Hemostazaprimarl,. .......................260
13.3 Coagu1area................ .....................269
13.4 Mecanisme anticoagulante fiziologice... ...........276
13.7 Fibrino1i2a.............. ....280
13.8 Particularitdli ale hemostazei in diferite stSri fiziologice qi patologice.........................283
13.9 Trombozele............. .......................287
selectiva......
Bibliografie .......................290
Capitolul 14. Receptorii celulari gi mecanismele de transducfie a semnaIuIui................................29I
Scridon Alina
celulari...
14.1 Receptorii ......................292
14.2 Mecanisme semnalreceptor-independente.... .......................302
secunzi...
14.3 Mesagerii ......................303
14.4 Conchnii.................. .....................318
Bibliografie selectiv6...... ......................318
Capitolul 15. Hormonii hipofizari qi tiroidieni ....321
Elena Luminila Enache
15.1 Hormonii hipofizari. .....................321
15.2 Hipofiza posterioard ......................341
15.3 Hormonii tiroidieni.. ........-............349
15.4 Bibliografie se1ective.................. ......................357
Capitolul 16. Considerente practice in determinarea in laborator a hormonilor............................359
Liviu Sorin Enache, Elena Luminila Enache
16.1 Introducere............. .......................359
16.2 Tehnici de laborator utilizate in diagnosticul bolilor endocrine.... ...........362
16.3 Tipuri de produse biologice utilizate pentru dozdri hormonale... .......-.....367
Bibliografie selectiv5...... ......................367
Capitolul 17. ADN - organizare, replicare qi reparare. ..........369
$tefan Hobai, Octavian Popescu
aADN...
17.1 Organzarea structurald ......................369
17.2 Replicarea ADN....... .....................385
17.3 Repararea ADN....... ......................392
Bibliografie selectatd...... ......................396
Capitolul 18. ARN - transcriere, prelucrare gi reglarea exprimlrii genice......... .........397
Stefan Hobai, Octavian Popescu
18.1 Transcrierea ADN... ......................397
18.2 Prelucrarea transcriptelorprimare ....................405
18.3 Reglarea exprimdrii genelor........ ......................410
X Cuprins

Bibliografie selectat6...... ......................418

Capitolul 19. Aspecte paraclinice gi metabolice in proliferlrile ma1igne.................. ,,,.421
Minodoro Dobreanu, Alina Mdrginean
19.1 Introducere............. .......................421
19.2 Transformdri metabolice in celulele maligne....... .................423
19.3 Diagnosticul precoce al proliferdrilor maligne .....................424
19.4. Peptide non-hormonale ca qi indicatori de malignitate - markeri tumorali...... ...........426
19.5 Sistemul endocrin difu2............ ....436
19.6 Tumori non- endocrine producltoare de hormoni...... ..........439
79.7 Enzime qiizoenzime .....................442
speciale.......
19.8 Proteine serice ..........444
19.9 Determinarea markerilor tumorali...... ..............446
19.i0 Evaluarea clinic5...... ...................450
19.11. Recomandiri pentru utilizareamarkerilortumorali...... .....451
19.12 Proteomica. Un nou nivel de inlelegere a malignitalii .................. .........453
Bibliografie selectiv6...... ......................456
Capitolul20. Patochimia funcfiilor rena1e......... ......................459
Minodora Dobreanu, Annamaria FOldes, Sorin Giju
20.1 Elemente de structurd renal6...... ....459
2}.2Metabolismul rena1............ ............463
20.3 Funcliile renale...... ....464
rena1e..........
20.4. Explorarea de laborator a funcliilor .................467
20.5 Sindroame nefrologice............... ....478
Bibliografie selectiv5...... .......................483
Capitolul 21. Patochimia func{iilor hepatice
Andrea Marta Fodor
func!iona1e..................
21.1 Elemente structurale gi .....................485
hepatice....
Zl.2Bxplorarea de laborator a funcliilor ....................490
21.3 Patochimia icterelor ......................493
21.4 Prezentdri de ca2..... ......................500
Bibliografie selectiv5...... ......................501
Capitolul 22. Patochimia tubului digestiv.......
Liviu Sorin Enache, Minodora Dobreanu
22.1Fmc[iile digestive ale cavitSlii bucale qi esofagului................... .............503
22.2Patochimia qi explorarea de laborator a funcliilor gastrice....... ................504
22.3 Patochimia gi explorarea de laborator a digestiei gi absorbliei intestinale...................508
22.4Explorarea de laborator a funcliilor pancreatice exocrine...... ..................516
Bibliografie selectivd...... ......................523
Capitolul 23. Biochimia inimii 525
Dan Dobreanu
23.1 Biochimia contracliei miocardice .....................525
23.2Metabolismul miocardic.... ...........531
Bibliografie selectiv5...... ......................539
Anexa 1. Abrevieri .........541
Anexa 2. O cronologie a biochimiei............. ......................54s
Anexa 3. Valorile normale qi limitele de decizie clinicl ale testelor de laborator............................549
Anexa 4. Index de subiecte. ...............555

Aspecte moleculare ale vie(ii.
Compozi[ia chimicl gi organizarea materiei vii
l. I Comp ozifia elementari
-'::.:iismele vii sunt alc6tuite din elemente
, -
. -:.3 sistemelor anorganice, care vor fi numi-
: r -r.emente (elemente biogene). Compozilia
--.,.:s:relor vii este o oglind6 a mediului incon-
-"-.:::. ;ntre cele doud existand schimburi de
-::-:tA- energie qi informalie alcdtuind aga nu-
.. .-.: cicluri ale elementelor (C,
N, Fe etc).
: ementele constituente:
.
. macroelemente (pane h 99o/o din orga-
- .::1e vii): O, C, H, N, p, Ca;
. oligoelemente (0,05-1% din organismele
: \a. K. Cl, Mg, Fe, S;
r microelemente (<0,05% din organismele
, '. '. Zn. Mn, Cu, Co, F, I, Mo.
\lacro- gi oligoelementele au rol structural gi
'..:;tional, iar microelementele au rol catalitic.
Carbonul este elementul cel mai caracteristic
:crtru materia vie. Rolul biologic al carbonului
:s:e determinat de structura electronicd gi proprie-
"=:ile chimice particulare: element tetravalent, are
:,rsibilitatea de a forma leglturi chimice simple,
:.:ble gi triple, concretizate in organism in struc-
.;ri catenare lineare/ ramificate, lungi/ scurte, in-
:rise/ deschise, aromatice, extrem de diverse, cu
'rpect tridimensional complex. Carbonul se com-
:lna in legdturi covalente gi cu N, O, H, R S.
In organismele vii hidrogenul gi oxigenul se
:6sesc predominant asocia{i sub formd de apd
H,O), care este mediu biogen prin excelenld.
Azotul in formd liberS nu intrefine viala, in
combinalii insd este indispensabil sistemelor vii:
Capitolul 1.
Minodora Dobreanu
proteinele gi acizii nucleici sunt principalii purld-
tori ai informafiei biologice, astfel incAt, prin in-
termediul lor, azotul reprezinti de fapt suportul
material al vielii.
1.2 Constituenfii fundamentali
Prin asocierea bioelementelor in organism
apar combinalii chimice minerale gi organice.
Combinaliile minerale cele mai importante sunt
apa gi electrolilii (sdrurile minerale).
Apa, cel mai abundent constituent al majori-
tdlii organismelor vii (40-95%), poate fi conside-
rat mediu de dispersie pentru elementele compo-
nente ale organismului (organismul este ,,un sis-
tem dispers").
Apa influenfeazd profund interacliunea mole-
culard in sistemele biologice prin cele doud pro-
prietSli debazd:
l. Polaritatea - molecula de apd este un dipol
electric (degi nu are sarcind electricd neti).
2. Coeziunea internl - moleculele de apd
aflatein vecindtate, exercit6 o for,t6 de atrac{ie
mare una asupra celeilalte, de aceea punctul de to-
pire, de fierbere, cdldura de evaporare, de fuziune
gi tensiunea superficialS sunt mai mari decdt ale
altor hidruri (HrS, NH3) sau ale altor lichide com-
parabile. Aceste proprietili se datoreazd distribu{i-
ei specifice a electronilor in molecula de apd: pe-
rechile de electroni puse in comun de atomul de
oxigen qi cei doi atomi de hidrogen nu aparJin in
egalS mdsurd partenerilor; nucleul oxigenului are
o fo4d de atraclie mai mare decdt al hidrogenului,
astfel atomul de oxigen are o incs.rcdtur6 locald
2 Capitolul l. Aspecte moleculare ale vielii. Compozilia chimici qi organizarea materiei vii
fn)
V/-\
\/\,/
AY
(y
Legdturi de hidrogen
tr'igura 1.1. Molecula de ap[ gi legdtura de
hidrogen
pafiial negativ[ 6-, iar atomii de hidrogen au o in-
cdrcdturd localS parlial pozitiv6 6*, avAnd drept
consecinld forma triunghiularS a moleculei gi apa-
rifa dipolului electric. Analize spectroscopice gi
de raze X au demonstrat cb unghiul legdturilor co-
valente H-O-H este de 104.5", aminunt care ald-
turi de aranjamentul electronilor in moleculS ii
conferd acesteia asimetria electricE.
Atraclia electrostaticd dintre douS molecule de
apd are carezritat redistribuirea incdrc6turii elec-
tronice a ambelor molecule, duc6nd la o asociere
electrostaticd complexd (Figura 1.1) numiti "le-
gdtura de hidrogen"; datorit6 distribuliei tetraedri-
ce a electronilor in jurul atomului de oxigen, fie-
care moleculd de apd este potenlial capabild sd
formeze legSturi de hidrogen cu 4 molecule de
apd invecinate. Acest lucru are loc in gheala cris-
talind la OoC, in care legiturile de hidrogen au ma-
Atomi Molecule Macromolecule
Legdtura C-C Hemoglobina
0,1 nm 1nm 10 nm
10-'o m 10-n m 10-'m
Figura 1.2. Scara dimensiunilor unor biostructuri
xim de stabilitate, fiind coliniare cu legdtura cova-
lentd O-H a moleculei de apd invecinate; in apa li-
chidd fiecare moleculS formeazh leg6turi de hi-
drogen cu alte 3,6 molecule invecinate; pe mdsurd
ce temperatura cre$te, scade numdrul legiturilor
de hidrogen intermoleculare. Legbtura de hidro-
gen nu este specificd doar apei (apare qi in interio-
rul proteinelor, acizilor nucleici etc).
'P -€r'€z
D.r2 '
F : fo4a de atraclie a doi ioni cu incdrciturd
electricd opusd;
ar,ez : sarcinile ionilor;
r: raza dintre ioni;
D : constanta dielectric6 a solventului (80 D,
pentru apd).
Caracteristicile structurale enuntate determind
proprietdlile apei: este solvent pentru sdruri cris-
taline, pentru compuqi polari neionici (glucide,
alcooli, aldehide etc.), interactioneazd, cu mole-
cule amfipatice (acizi gragi liberi, fosfolipide).
Substanlele dizolvate exerciti la rdndul lor un
efect asupra moleculelor de ap[: scad punctul de
inghelare, cresc punctul de fierbere, scad presiu-
nea de vapori gi conferd solu{iei proprietatea de a
avea presiune osmotici.
SSrurile minerale au roluri variate: rol struc-
tural (Ca, P in oase), rol catalitic (Fe, Mg, Zn),
importanld fizico-chimicd (echilibrul osmotic,
acido-bazic, electric in lesuturi) prin prezenla
Na*, K*, Cl, HPo42-/t{zPo+-, HCo:-.
Dupd rolul lor, combinaliile organice (biomo-
leculele) se impart in: constituenli organici fun-
damentali ai materiei vii (glucide, lipide, protei-
ne, acizi nucleici) qi efectori biochimici (enzime,
hormoni, vitamine etc).
Organite celulare Celule
Limita microscopului
optic Hematie
10'nm 10'nm 100 nm
10-i m 10-u m 10-u m
9apitolul 1. Aspecte moleculare ale vielii. Compozi{ia chimici 9i organizarea materiei vii

Absorbtia Viteza catalizei Diviziunea

unui foton enzimatice microbian6
Despiralarea
Biosinteza
Vibratii ADN
unei proteine
p roteinice

I
10-'' s s
10'' 10-6 s 10-'s 1s 10' s
(ps) (ns) (trs) (ms)
Figura 1.3. Scara desfbgurdrii in timp a unor reaclii biologice

1.3 Organismul viu ca sistem 1.4 Aspecte moleculare ale vietii:

organizat
Sistemul organizat este un complex de ele-
:ente aflate in interacfiune: substanlele organice
-.: anorganice constituie structuri spaliale tridi-
:ensionale intre care au loc reaclii intr-o succe-
i : :.rne gi interdependen{d ri guros determinate.
Organismele vii sunt sisteme biologice orga-
-.zate cu o capacitate funclionald substanlial mai
:are decdt suma algebricd a funcliilor structuri-
. -,: constitutive gi cu proprietatea de autoreglare.
Sistemele biologice se diferenliazd prin nive-
.: de organizare ierarhizat5: organism -+ organe
- Iesuturi -+ celule -+ agregate moleculare -+
rrrlecule + atomi.
Pentru menfinerea, funclionarea gi regenera-
::a continub a sistemelor vii, acestea realizeazd,
s:rimburi continue de energie, substanld qi in-
::rnalie cu mediul inconjurdtor. Totalitatea
::ansformdrilor de substan!6, energie, informalie
:::"ltr-un organism viu poartd numele de metabo-
. sm. Metabolismul are doui componente: cala-
:clismul (faza degradativd), prin care din mole-
:*le mai mari rezultd, molecule mai mici gi se
:roduce energie qi anabolismul (faza constructi-
ii).prin care din molecule mici, cu consum de
=:rergie, se formeazd produqi complecai. Metabo-
.:smul asigurd homeostazia organismului respec-
:.r (starea stalionard structurald qi funcfionald)
:r:n echilibrul intre intrdri pi ieqiri.
Obiectul biochimiei clinice este studierea
::oceselor metabolice care au loc in condilii
:.inde de temperaturd, pH qi presiune din orga-
:ismele vii, in contextul homeostaziei sau tulbu-
:-ii acesteia.
spa(iu, timp, energie
Spaliul biologic este volumul ocupat de micro-
qi macrostructuri. Acesta variazd de la nivelul le-
gdturilor chimice la limitele de vizibilitate ale mi-
croscopului optic (10r-10-5 m = 0,1-10 pm) gi p6-
n5la de 105 ori mai mult (Figura 1.2):
o legdturi chimice: covalenti -
1 A; elec-
trostaticd - 2-3 A; de hidrogen - 2,5-3 A; van
der Waals <3-4 A;
. molecule'. glucoza < I nm (- 2,5 A); he-
moglobind - diametru 6,5 nm;
. organite: ribozomi: 0,05 pm (- 50 nm);
virusuri: 10-100 nm;
o elemente celulare: bacterii: 1-2 pm; leu-
cocite - 10 pm.
Timpul biologic este durata in care au loc anu-
mite transformiri gi interacliuni limitate in spaliu
(Figura 1.3). De exemplu, receplionarea energiei
transportate de un foton in celulele cu conuri din
:
retini (10 12 s I ps); miqcarea monomerilor pro-
:
teici in cadrul structurii cuatemare (10-e s 1 ns);
despiralizarea ADN dublu catenar o-helix cores-
punzitoare unei gene (10-6 s:
1 ps); reaclii catali-
zate de enzime (10-3 s = I ms); sinteza proteicd
(60 - 120 s = 1 - 2 minute); multiplicareabacterii-
lor(3600 -7200 s: 1 - 2ore).
Men{inerea homeostaziei sistemelor vii se re-
alizeazdprintr-un aport continuu de energie. Sur-
sa energetic6 pentru organismele vii este radialia
solar6; aceasta este folositd in mod direct de or-
ganismele autotrofe : plantele verzi fotosintetize-
azd substanle organice, inmagazineazd energia
solard in legdturi chimice ale substanlelor sinteti-
zate. Din COz, HzO gi cu aportul luminii solare,
se formeazi substanfe organice (carbohidrali,
 Energie solard ril;l
\ l' E
Celule fotosintetice
(autotrofe) Celule heterotrofe

rE)
f;",1
Figura 1.4. Ciclurile carbonului qi oxigenuluiin biosferi
proteine, lipide) gi oxigen (Figura 1.4). Organis'
mele superioare sunt in general heterotrofe: utili-
ze azd ener gia inmagazinatd in le gdturi I e chimi ce
ale substanlelor (glucide, proteine, lipide) sinteti-
zate de autotrofe prin fotosintezb.
Substanlele nutritive obiqnuite sunt clasifi cate
in trei categorii: glucidele polizaharidice care se
transformb in monozaharide (hexoze, penloze),
proteinele sunt degradate in aminoacizi, iar lipi-
dele - in acizi graSi. Prin descompunerea enzi-
maticd a acestora in 3 etape catabolice (Figura
1.5), se elibereazl inilial unitdlile constituente
(etapa I), ulterior energia inmagazinati in legdtu-
rile chimice fiind transferatii prin intermediul le-
g6turilor fosfat macroergice (ATP) consumatori-
lor (se regdsegte sub forma contracliei muscula-
re, transportului membranar, biosintezei divergi-
lor compugi etc). Etapa a II-a constd in transfor-
marea unitililor constituente in inter-

I
Polizaharide
@ l
mediari mai simpli (piruvat, acetil-co-
enzimdA), care sunt utilizali in etapa
a III-4 in cdile catabolice comune (ci-
clul Krebs gi lanful de oxidare biologi-
l*' 1 ^,, l^* ci) in scopul eliberdrii energiei. Cdile
rffi;-l {;;;;l
ll
AG, Glicerol catabolice sunt convergente: pleacd de
la produgi variali spre o cale comund
simpld (reaclii exergonice). Anabolis-
me
{ |aie mul (biosinteza) arc dimpotrivd, un
PIR aspect divergent: porne$te de la un nu-
mdr restrdns de precursori din care re-
t zulti un numdr foarte mare de produgi
finali, cu prelul unui insemnat aport
[;J*A energetic (reaclii endergonice).
Eliberarea energiei in organism are

I loc cu randament diferit, in funclie de

tipul anaerob (n :4 o%) sau aerob
(q= 40%) al reacliilor catabolice.

r":'_']"/' --)
*f *, I
@@@
Figura 1.5. Schema generald a metabolismului
 Capitolul 4.
Echilibrul acido-b azic al organismului

Minodora Dobreanu

Procesele biologice qi reacliile enzimatice de-
pind de concentralia protonilor in mediul de
:eacfie. Mala este posibild doar in limite restr6n-
de pH (7 - 7,7 ceea ce inseamnd o concen-
=
ralie a protonilor de aproximativ 10-7 - 2 x 10t
nol/L). pH-ul lichidelor extracelulare este ugor
alcalin, situat in intervalul 7,35-7,45. Avdnd in
". edere cE procesele
metabolice din organism
:roduc zilnic 50-100 mmol de protoni (Tabelul
-r I;. care trec in lichidul extracelular, ar rezulta o
;e$tere a concentraliei protonilor cu 2,5-5
:rmol/L, ceea ce ar fi incompatibil cu viala,
*dnd in vedere concentralia fiziologicd a proto-
:ilor (aproximativ 40 nmol/L). Aceste schimbdri
sunt cu atdt mai importante cu cdt este bine cu-
:oscut faptul cd modificdrile cu cdteva zecimale
de valorii optime a aciditdlii mediului intem, au
,:onsecinle grave, in special prin modificarea
gradului de ionizare al proteinelor (fenomen care
:Iecteazd profund activitatea enzimelor).
Oxigenul gi dioxidul de carbon sunt substanle
esenliale ale metabolismului: in timp ce oxigenul
este utilizat in lanlul de oxidare biologic6 pentru
formarea apei (cu eliberarea unei cantitdli insem-
nate de energie: doi sau trei moli de AIP/mole-
cu16 de ap[ formatd), dioxidul de carbon rezdtd
in urma proceselor de decarboxilare; in fesuturi,
dar mai ales in interiorul hematiei, dioxidul de
carbon formeazd cu apa acidul carbonic, care di-
sociazd in ioni bicarbonat qi protoni.
4.1 Mecanisme implicate in
homeostazia acido-bazicd
4.1.1 Procese fiziologice generatoare de
protoni (reacfii de dehidrogenare)
Catabolismul incomplet al carbohidralilor gi
acizilor graqi (compuqi cu C, H, O) (Tabelul 4.1):
o in anaerobiozd, glucoza se transformd in
acid lactic,

Tabelul 4.I. Substanle acide produse in organism

cantitatea Concentrafia
Acidul Sursa Calea de eliminare produsl plasmatici
Dioxidul de carbon Respiralia celulari Pulmonar 20.000 mmollzi 21-30 mmolll-
Acizi organici:
Acid lactic Glicoliza anaerobd Gluconeogenezd 1.000 mmol/zi l mmol/L
Corpi cetonici Spirala Lynen Oxidare celulard l mmol/L
Acizi anorganici:
Deriva{i de acid
Compugi cu fosfor Renald 10 mmol/zi
fosforic
Deriva{i de acid
Aminoacizi cu sulf RenalE
sulfuric

JJ

o acizii graqi in perioade de fl6m6nzire ge-
nereazd corpi cetonici.
Catabolismul complet al compugilor organici
care conlin qi alte componente dec6t C, H, O:
o in condilii aerobe qi completat cu respi-
ralia celular5, glucoza se transformd in CO, gi apd,
o prin spirala Lynen completati cu respiralia
celularS, acizii gragi se transformd in apd gi CO2,
. pH=-tglrrO-)
aminoacizii (prin gruparea NH2 sunt )
sursa de azot pentru sinteza ureei,
o grupbrile tiolice se oxideaz6 in sulfali.
Ureea qi sulfalii sunt eliminali pe cale renalS.
Majoritatea produqilor de degradare metabo-
lici sunt acizi (acidul carbonic, corpii cetonici,
acidul lactic, oxalic, uric etc.). In ciuda formdrii
continue a acestor acizi, pH-ul sAngelui gi altor
lichide biologice, rdm6ne totugi neschimbat. Ca
urmare, in aceste lichide trebuie s6 existe qi sd
funclioneze nigte sisteme chimice, care pot neu-
traliza de la moment la moment cregterea con-
centraliei H* - sistemele tampon (buffer).
4.l.2.Procese care menfin constantl concen-
tralia protonilor in lichidul extracelular
Mecanisme imediate, fizico-chimice: siste-
mele tampon (sunt doar o mdsurd temporard).
Mecanisme tardive, biologice:
o functia respiratorie (eliminarea de CO);
o funclia renald (pentru eliminarea NFt* $i
HrPO4 );
o funclia digestiv6 (ficatul transformd aci-
dul lactic in piruvat gi din acesta, sintetizeazd
gllcozd- gluconeogeneza- care poate fi stocatd
sub formd de glicogen).
4.1.2.1Mecanisme fizico-chimice de reglare a
echilibrului acido-bazic. Sistemele Tampon
Sunt amestecuri oblinute din acizi sau baze
slabe cu sirurile lor cu baze sau acizi tari gi au
proprietatea de a se opune varialiei pH-ului me-
diului la adiugarea limitatd de acizi sau baze:
l. HA+H2O(€A-+H3O+
2. KA+-r>A-+ K*
Rearanjdnd gi logaritmdnd expresia matema-
ticd a constantei de echilibru a primei ecualii, se
obline ecualia Henderson - Hasselbalch pentru
sistemele tampon:
I tt .l
*-_lA-l.lHro-)
, tracelulare, iar ultimele doud tamponeazd mai
lu,o).Iru)'
Capitolul 4. Echilibrul acido-bazic al
. ,,- ^, lt).laro.)
k.lHrot-l(a=fr,
LZ'VA]
:
Ka constanta de aciditate a componentei
acide a tamponului.
'-l
pH= pKa+lg#
" ;
IHA)
pKa=-lg Ko
Acidul slab qi sarea sa se gdsesc concomitent
in aceeagi solufie; deoarece sarea se gdsegte in
formd aproape complet disociatS (echilibrul
reacliei 2 este ,,deplasat" la dreapta), conform le-
gii acliunii maselor echilibrul reacliei 1 va fi
,,deplasat" la st6nga, sau cu alte cuvinte ecualia
Henderson - Hasselbach pentru sistemele tam-
pon se poate scrie in forma urmStoare:
[. I
, = pKa
pH
' +Qff
"lacidl'; determin6nd doi
dintre parametrii ecualiei, prin calcul poate fi
aflat al treilea.
Valoarea de pH a unei soluf,i tamporL numiti aci-
ditatea actuata, este determinat6 de raportul cantit5lii
componentului bazic (sarea acidului slab, formati cu
o bazA putemicd) gi acid. Aceasti valoare rdmdne
constantd indiferent de cantitatea absolutd a compo-
nenlilor. Prin modificarea acestui raport in limita ca-
pacitilii de disociere a acidului slab, pot fi alc[tuite
sisteme de tampon cu valori diferite de pH.
Capacitatea de tamponare (CT) a unui tampon
este definiti ca fiind numdrul de echivalenli de H*
sau HO- care addugali la un litru de tampon modi-
ficE pH-ul soluliei cu I unitate; CT este maximd
daci concentraliile celor doi componenli ai tam-
ponului sunt egale (la pH-ul soluliei egal cu pKa);
prin dilulie pH-ul soluliei r6m6ne acelagi, CT insd
scade; un sistem tampon actioneazd optim in in-
tervalul de pH = pKa + l.
in organism funclioneazi patru sisteme tampon:
o tamponul bicarbonat / acid carbonic
(HCO3-/ HzCO3) - pK s26s3 : 6,1;
o hemoglobina (HHb/ KHbOz):
PK*oru = 7,3: pKt1;oz:7,16;
o proteinele (Prof / HProt);
. tamponul fosfat (HPOa2 /HzPO+-):
pK g2pea = 6,8;
Primele doud sunt tampoane predominant ex-
ales intracelular gi in urind (fosfaJii).
Capitolul 4. Echilibrul acido-bazic al organismului
Tamponul bicarbonat / acid carbonic -
::1 mai important tampon sanguin, atdt prin capa-
--:tatea mare de tamponare (asigurd - 52-55 % din
JT a sAngelui: 40Yo in plasmd qi 15% intraeritro-
::tar), c6t gi prin rapiditatea regenerdrii compo-
::ntelor sale (CO: se elimind respirator, iar HCO:
:3 recupereazd gi se neoformeazd,la nivel renal).
Limitele stabilizdrii aciditdli actuale (capaci-
:'tea de tamponare a sistemului), sunt dependente
:-' cantitatea componenlilor. in cazul sistemului
,:mpon bicarbonat / acid carbonic, aceasti depen-
r3ntA se explicd prin faptul ci in solulie apoasd
.::bii componenli disociazd electrolitic. Spre deo-
,:cire de ionii specifici ai componenlilor (l.Jan din
,.:ea bazicd gi H* din acidul slab, care determind
, aciditatea actualS a sistemului tampon), ionii de
*CO:-sunt furnizali
de ambele substan{e. Dat fi-
-: cd bicarbonatul de Na este un electrolit puter-
- : (care disociazd 100%) suprimd disocierea aci-
--.ui carbonic, astfel incAt concentralia actuald a
.CO:-este determinatd de cantitatea sdrii, iar cea
. :{- este dependentd exclusiv de gradul disociali-
: acidului carbonic in condiliile existente:
NaHCO: € HCO:-+ Na*
=:.O + COz <----+ H:CO: €
HCO3- + H*
In cazul acestui sistem tampon, valorile celor doi
,::ametri pot fi calculate in felul urm6tor: conform
.= i acliunii maselor (Guldberg-Waage), valoarea ra-
:, au1ui produsului concentra{iilor H* gi HCO:-gi al
.::lului carbonic nedisociat este constanti-
D, _[H-].lHcql
- lH rcql
Din aceastd formuld poate fi exprimatd valoa-
- j: Joncentraliei ionilor de H*:
H 2CO
ln' l= x' .l 3)
IHCO;)'
Deoarece logaritmul negativ al valorilor con-
.:::ra!iilor H* indicd valoarea cifricd a pH, prin
::ritmarea ecualiei de mai sus se poate obline
. rarea acidit5lii actuale. Ecuafia Henderson -
- ..selbalch pentru acest sistem tampon:
I nco,l
pH = pK loe
o-l " =;-:+
lH 2co 3)
.
Ca urmare, valoarea aciditafli actuale (pH) a
'=: solulii tampon poate fi calculatb din raportul
" -;entraliilor componentului bazic gi acid, iar
- - ':.:atea titrabild (capacitatea de tamponare), din
.--.
: c oncentra{iilor acestora.
35
este I uco;l
pH =6,1+le +_ -+
' pCOr.0,03
Concentralia HzCO: este exprimatd prin produ-
sul dintre presiunea partiald, a COz (pCOz 40 -
mmHg) gi coeficientul de solubilitate al acestuia in
apd (0,03). Cifra 6,1 este valoarea pK" a acidului
carbonic, iar 1,3 este logaritmul raportului de con-
centralie bicarbonat I acid carbonic : 2411,2.
AvAnd in vedere faptul cd pKa pentru acest tampon
este destul de depdrtat de pH-ul fiziologic, raportul
intre componenta metabolicd (I-{CO: ) gi cea respi-
ratorie (COz) a tamponului in plasmd este 20; deci
concentralia HCO: este 23 - 25 mmol/L.
pH-ul s6ngelui qi lichidului extracelular depin-
de de reglarea raportului HCO3 /H2CO3, reglaj re-
alizalrapid de pldm6n prin eliberareaCOz gi de ri-
nichi, prin eliminarea H* (sub formd de NHan gi
H2PO4-), reabsorblia gi neoformarea HCO:-.
-
Hemoglobina asiguri 38 % din CT a s6nge-
lui, capacitatea sa de tamponare fiind asiguratd de
grupdrile polare ale aminoacizilor din structura
globinei; este o cromoproteini cu rol tampon im-
portant datoriti concentra{iei mari pe care o are in
sAnge, rolului de transportor al gazelor sanguine gi
abundenlei histidinei in structura sa (pKs. 7).
=
Proteinele plasmatice (altele decdt hemoglo-
bina), asiguri 5 - 10 % din CT sanguind; proteine-
le sunt imporlante mai ales ca tampon intracelular.
Tamponul fosfat este modest reprezentat in
sdnge (- 2 Yo din CT sanguind), dar foarte bine
reprezentat intracelular gi in urini.
4.1.2.2 Parametrii echilibrului acidobazic (EAB)
Servesc la aprecierea statusului acid-bazd in
sAnge qi depind de locul de recoltare al sAngelui
(arterial I
capilar /venos :
NCIY):
o pH-ul actual este valoarea pH-ului s6n-
gelui recoltat in condilii de anaerobiozS; depinde
de temperatura la care se lucreazd,; pH :;oc :
7,451 7,40 I 7,35 (NCN);
o presiuneapa('iald. a COz (pCOz) servegte
la determinarea componentei acide a tamponu-
lui; pCOz : 35140145 mmHg (NCIY);
r bicarbonatul actual (BA) este concen-
tralia bicarbonatului la 37oC, in s6ngele recoltat
anaerob; normal: 24 !2 I 25tZ mmol/L (A / V);
o bicarbonatul standard (BS) este concentalia
in bicarbonat a plasmei echilibrate la3JoC, cu pCOz
:40 mmHg (valoarea din alveolele pulmonare) qi o
satnraf;e in Oz:100%o; la pH:7,4, BS :24 mmoVL;

Tesut Hematie
r UU,
I
0,
a.
gazoase intre lesuturi gi hematii (a), respectiv intre hematii qi alveole pulmonare
Figura 4.1. Schimburile
c total, TCOz (rezerva alcalini), re-
COz
prezintd conlinutul in COz al BA gi HzCO: din
plasma separatd anaerob la 37"C; normal: 25*21
26!2mmollL (A/V) sau 55 vol. YoCOz
. bazele tampon (BT : BB : buffer base)
reprezint6 suma anionilor tampon (BA+Hb+Prot);
normal: 49!2mmollL
c bazele tampon standard reprezintd suma
anionilor tampon, in situalia ideal[ (BA
Hb = l4gl dL, Prot : 7 }glL):
BB,t: BS+Hb+Prot = 48 mmol/L
o bazp exces @E) reprennti abaterea pozitivd
(exces de bazl, +BE) sau negativd (deficit de baze,
-BE) a BB*,,r de la BB*u,a; normal: -12 mmo1,/L
presiunea pafiiald a oxigenului: pOz :
o transportul qi eliminarea COz
7sl 901 105 mmHg (V / C /A).
o satura,tia in oxigen a hemoglobinei: 94-
100%160-8s% (A/v)
. lacuna anionici, LA (anion gap), repre-
zintS suma anionilor plasmatici, allii decdt Cl- 9i
HCO: (lactat, corpi cetonici, sulfali, fosfali);
c alculeazd din ecuali a:
LA : Na.l+[K.]-[Cl]-[HCO3-]; in sdngele
venos:5-14mmoUl.
4,1,2.3 Mecanisme biologice (fiziologice) de
reglare a echilibrului acido-bazic
Capacitatea de tamponare a s6ngelui poate
nettraliza produqii de degtadare cu caracter acid
numai pentru o scurtd perioadd. De exemplu,
cantitatea de acid lactic produsS prin arderea a
12 g gl:ucozd, consumS intreaga capacitate de
tamponare a volumului s6ngelui circulant. Din
acest motiv, capacitatea de tamponare a sdngelui
se epuizeazdrapid qi asigur6 numai neutralizarea
imediatd gi temporard a metabolililor acizi. Ya-
loarea practic constantd a capacitdlii de tampo-
tolul 4. Echilibrul acido -bazic al organismului
Alveol5 pulmonare
Hematie
(b)
nare a s6ngelui se menline totuqi prin regenera-
rea continud a acesteia. Aceast6 regenerare se re-
alizeazd prin doub mecanisme: mecanismul res-
pirator elimini excesul bioxidului de carbon prin
expiralia pulmonard, iar mecanismul metabolic
(renal) recupereazd cantitatea consumatd a bicar-
bonalilor (rezervei alcaline). Tamponul bicarbo-
nat este unic: rdm6ndnd in echilibru cu aerul at-
mosferic, se creazd un sistem deschis cu o capa-
: BS,
citate de tamponare mult mai mare decdt a oric6-
rui sistem inchis.
Hematiile, pl6m6nii gi rinichii delin rolurile
centrale in regenerarea sistemelor tampon ale or-
ganismului.
a. Rolul hematiilor qi al pl5minilor -
Marea capacitate a pldmdnilor de compensare
a acidit6tii actuale gi titrabile reiese din faptul cE
in urtna unei alimentalii fiziologice (2.000
kcallzi), se formeaz6 zilnic in organism cca' 500 g
bioxid de carbon Si 42 g H*. Bioxidul de carbon,
se ca produs final al arderii carbonului, fiind un gaz
molecular neelectrolitic prezent in exces in lichi-
dul interstiJial gi s6nge, trece uqor prin membrane,
inclusiv cea a hematiilor. in interiorul acestora 9i
in prezenla apei (sub acliunea anhidrazei carboni-
ce AC - - enzimd zinc-dependenti) bioxidul de
carbon se transform6 in acid carbonic. Din disoci-
erea electroliticb a acestuia din urm6, se pun in li-
bertate ioni de HCO:-$i H*. Protonii se fixeazd
temporar de molecula hemoglobinei reduse, care
se comportd ca un acid slab (pKa:7,3), prin ceda-
rea in schimb a ionilor de K* pentru neutralizarea
bicarbona{ilor, care trec din hematii in plasmS, pe
seama unui schimb reciproc cu clorurile (Figura
4.ta). Ct inveligul lor bogat hidratat, acestea in-
troduc in hematii cantitili insemnate de ap6, du-
cdnd la cresterea volumului eritrocitar qi a valorii