LUCRARE DE SPECIALITATE

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: TEHNICIAN ACTIVITĂȚI

ECONOMICE
TEMA: STRATEGIA DE MARKETING AL SC SEBALEX STAR SRL

PROFESOR ELEV
RUSU E ANDRADA
DUMITREAN CAMELIA IOANA
CUGIR
2021
TEMA PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENȚELOR
PROFESIONALE

NUME ȘI PRENUME: RUSU E ANDRADA IOANA

FILIERĂ TEHNOLOGICĂ
PROFIL SERVICII
DOMENIUL DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ: ECONOMIC
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: TEHNICIAN ACTIVITĂȚI ECONOMICE
CLASA: XII A
PTOMOȚIA 2021

SE VA REALIZA PROIECTUL, CU TEMA:

STRATEGIA DE MARKETING AL SC SEBALEX STAR SRL

CUPRINS
1. ARGUMENT
2. IMPORTANȚA POLITICII DE MARKETING
 3. STRATEGIA DE MARKETING
4. UTILITATE PRACTICĂ / STUDIU DE CAZ A STRATEGIEI
DE MARKETING PENTRU O SOCIETATE CU RĂSPUNDERE
LIMITATĂ ALEASĂ
5. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
6. BIBLIOGRAFIE
7. ANEXE - PREZENTARE A PROIECTULUI UTILIZÂND
MICROSOFT POWER POINT

PROFESOR
DUMITREAN CAMELIA

CUGIR
2021
CUPRINS
CUPRINS PAG
……
1. ARGUMENT PAG
……
2. IMPORTANȚA POLITICII DE MARKETING PAG
……
3. STRATEGIA DE MARKETING PAG
……
4 UTILITATE PRACTICĂ / STUDIU DE CAZ A STRATEGIEI DE PAG
MARKETING PENTRU O SOCIETATE CU RĂSPUNDERE ……
LIMITATĂ ALEASĂ
5 CONCLUZII ȘI PROPUNERI PAG
……
PAG
6 BIBLIOGRAFIE
……
7 ANEXE- PREZENTARE A PROIECTULUI UTILIZAND PAG
MICROSOFT POWER POINT ……
 1.ARGUMENT

Mă numesc Rusu Andrada Ioana, în calitate de absolvent a clasei a XII-a am ales în vederea susținerii
examenului de competențe profesionale lucrarea de specialitate pentru a obține certificatul de competențe
profesionale cu tema: ”Strategia de marketing„ sub profesorul îndrumător Camelia Dumitrean . Am decis
să aleg tema aceasta întrucât una din principalele componente ale marketingului o constituie strategia.
Stabilirea acesteia marchează un moment important în activitatea oricărei organizaţii și este bine știut că
toate firmele de succes au strategii și planuri de marketing foarte solide. O strategie corespunzătoare
trebuie să reflecte domeniul de activitate al companiei, planurile acesteia pe termen lung, reacțiile la
cerințele publicului, atitudinea față de mediul extern și modul de adaptare la acesta, adaptarea la resursele
disponibile, dar și opțiunea pentru un anume plan de marketing. Strategia adoptată va preciza, deci, în
primul rând, locul pe care compania și-l dorește între concurenții de pe piață, scopurile și obiectivele
vizate, dar și metodele prin care acestea ar putea fi atinse și perioada timp necesară.
Am ales societatea SC SEBALEX STAR SRL deoarece în perioada practicii la unități am luat parte
la desfășurarea activităților economico-financiare. Indiferent de specificul și mărimea sa, orice firmă
urmărește maximizarea profitului, iar pentru a putea clădi o afacere de succes este esențial ca
întreprinzătorii să aibă în vedere că unul din pionii importanți îl constituie marketingul. Calitatea
produselor sau a serviciilor oferite nu are nici o valoare dacă acestea nu sunt cunoscute, dacă oamenii nu
sunt convinși să le cumpere.
Strategia de marketing contribuie la conturarea unui plan de marketing ce răspunde nevoilor clienților
și îndeplinirii obiectivelor companiei. După efectuarea cercetărilor de marketing, se va urmări o
coordonare eficientă pentru concentrarea resurselor către cele mai bune oportunități posibile. Se vizează o
creștere a vânzărilor, o dezvoltare a bunurilor și serviciilor cu cel mai mare potențial de a oferi valoare
clienților și de a face profit, respectiv fixarea prețului corect pentru bunurile și serviciile companiei.
Pentru dezvoltarea strategiei de marketing este important ca societatea comercială, SC SEBALEX
STAR SRL să își contureze pașii ce contribuie la urmarea direcțiilor strategice. Pașii pot fi gândiți și în
raport cu elementele mix-ului de marketing (produs, preț, promovare, plasare, personal și procese).
Elementele mixului de marketing pot constitui surse de avantaj competitiv și sunt legate precum într-un
puzzle. Este foarte important ca un business , să aibă, încă de la început conturata clar, o strategie de
marketing. Fie că vorbim despre un brand sau despre o campanie de promovare, strategiile gândite pe
durate îndelungate și clar formulate sunt imperios necesare pentru a aduce rezultatele dorite. De la
structurarea și dezvoltarea ideilor și valorilor care definesc compania până la acțiunile practice și
evaluarea acestora sunt o serie de pași oferă imaginea de ansamblu clară oferind un avantaj în comparație
cu alte companii.
Cea mai mare metamorfoză pe care o vedem este legată de înțelegerea din partea tot mai multor
companii a rolului marketingului în organizație, a influenței cruciale pe care o are expertiza unui
profesionist în acest domeniu esențial pentru evoluția business-ului.
Astăzi, tot mai mulți antreprenorii înțeleg că marketingul nu mai e un centru de cost, ci este un centru
de investiție, fără de care afacerea nu poate crește sănătos și strategic. Suntem conștienți și suntem de
acord cu toții că marketingul este responsabil de generarea de cerere din partea clienților, de creșterea
engagement-ului cu produsele/serviciile, de toată suita de activități care duce la creșterea loialității față de
brand.
Strategiile de succes sunt cele prin care se determină oportunităţile de piaţă şi avantajul competitiv,
având la bază rezultatele controlului de marketing ce pun în evidenţă: riscurile, situaţiile favorabile,
punctele tari şi slabe ale organizaţiei. Prin transpunerea lor în practică trebuie să se creeze un asemenea
sistem de raporturi între întreprindere şi mediul ambiant încât să se asigure plasarea ei într-o poziţie cât
mai bună în confruntarea cu ceilalţi competitori.
O componentă de bază a politicii întreprinderii este politica de marketing care-i oferă posibilitatea
receptării prompte şi reale a semnalelor pieţii şi-i permite adaptarea rapidă la modificările apărute pe
piaţă, cu maximă eficienţă. Astfel, întreprinderea poate să evalueze corect parametrii pieţii şi să aloce
resursele de care dispune corespunzător cererii reale, poate să sesizeze segmentele neacoperite de pe piaţă
şi avantajele comparative faţă de concurenţi.
În condiţiile actuale, nici o întreprindere nu-şi permite să activeze fără a avea o perspectivă clară, atât
pe termen scurt cât şi pe termen lung, care să-i asigure subzistenţa, dar şi raţionalitatea, eficienţa în
condiţiile în care mediul ambiant devine tot mai complex şi mai dinamic.
Faţă de multiplele schimbări ce apar atât în micromediul cât şi în macromediul în care activează,
întreprinderea trebuie să manifeste un anumit comportament, o anumită atitudine, ce se concretizează în
delimitarea direcţiilor strategice şi a modalităţilor practice de înfăptuire a acestora, şi se reflectă în
conţinutul politicii de marketing a întreprinderii.
Politica de marketing reflectă concepţia organizaţiei cu privire la evoluţia activităţii sale, opţiunile ei
de ansamblu, principiile şi normele ce o călăuzesc, precum şi acţiunile concrete prin care se asigură
valorificarea potenţialului său corespunzător cerinţelor pieţii. Se exprimă printr-un ansamblu unitar şi
coerent de: strategii, tactici şi programe specifice de acţiune, care-i asigură viziunea, pentru o anumită
perioadă de timp şi transpunerea în practică a orientărilor generale, a opţiunilor şi a elementelor ce le
definesc.
Înfăptuirea cu maximă eficienţă a politicii de marketing, presupune o îmbinare armonioasă a
strategiilor cu tacticile corespunzătoare. Dacă strategia este viziunea de ansamblu asupra modului în care
vor fi îndeplinite scopurile organizaţiei tactica este setul de acţiuni ce transpune în practică strategia
aleasă, momentul în care trebuie aplicate şi de către cine vor fi înfăptuite.
Atât termenul strategie cât şi cel de tactică sunt de origine grecească şi îşi au izvorul în activitatea
militară, fiind preluate, deoarece sunt foarte sugestive, în activitatea de marketing. Astfel, strategie
înseamnă activitatea guvernanţilor de a găsi o stratagemă (vicleşuguri, şiretlicuri) pentru câştigarea
bătăliei , a războiului, iar tactica reprezenta aranjamentele făcute pentru lupta individuală. În fond,
activitatea de marketing presupune un război continuu cu concurenţii, pe care-l câştigă cel ce are o
strategie potrivită şi care implementează permanent programele adecvat stabilite pentru atingerea
scopurilor pe termen lung. Trebuie să gândim strategic ca un principiu (modul în care facem lucrurile), iar
tactic precum practicile bazate pe acel principiu (ce facem).
Tactica se află în raport de subordonare faţă de strategie, care rămâne stabilă o perioadă mai
îndelungată de timp, fiind baza formulării tacticilor ce se află în continuă schimbare, datorită modificării
condiţiilor concrete ale perioadei respective, a mediului ambiant.
Prin tactica de marketing se detaliază strategia de marketing de către managerii din acest compartiment,
pe termen scurt, stabilindu-se acţiunile concrete, operative, urmărindu-se soluţionarea scopurilor imediate
ale întreprinderii pe fiecare piaţă şi pentru fiecare produs într-o anumită perioadă.
Aşadar, Capitolul I este o introducere în ceea ce reprezintă marketingul şi rolul acestuia în
activitatea unei întreprinderi, încercând să sintetizeze aceste informaţii într-o definiţie. În Capitolul II este
tratată una din politicile de bază ale unei întreprinderi, politica de marketing, şi sunt subliniate aspecte
importante legate de componentele acesteia şi înfăptuirea eficientă a acestei politici. Capitolul III aduce în
prim-plan strategia de marketing, componentă esenţială a politicii de marketing, obiectivele strategice şi
elaborarea strategiilor de marketing. De asemenea, este prezentată strategia de piaţă, ca nucleu al politicii
de marketing, tipurile de strategii de piaţă şi modul de aplicare a acestora. Capitolul IV cuprinde studiul
de caz al SC SEBALEX STAR SRL , cuprinzând prezentarea firmei, un scurt istoric, obiectivele
companiei, precum şi strategiile sale de marketing. Capitolul V aduce concluziile pe care le-am tras în
urma realizării proiectului.
2. IMPORTANȚA POLITICII DE MARKETING
 2.1 Elemente generale
Marketingul reprezintă, în accepţiunea generală, "ştiinţa şi arta de a convinge clienţii să cumpere". Philip
Kotler definea marketingul ca "un proces social şi managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi
obţin ceea ce le este necesar şi doresc prin crearea, oferirea şi schimbul de produse şi servicii
având o anumită valoare". Simplist, marketingul reprezintă
"arta şi ştiinţa de a vinde".
Prima definiţie oficială atribuită marketingului a apărut în 1935 şi
a fost adoptată de National Association of Marketing Teachers,
predecesoare a American Marketing Association. Reconfirmată în
1960, definiţia primară a marketingului a rezistat vreme de 50 de
ani, până în 1985 când a fost înlocuită. Definiţia a fost din nou
revizuită în 2004 şi descrie marketingul ca o "o funcţie
organizațională şi un set de procese menite a crea, comunica şi
pune la dispoziţia clienţilor a valorii şi menţinerii relaţiilor cu
clienţii spre beneficiul companiei şi al proprietarilor acesteia".

O altă definiţie, probabil mai simplă şi mai generală este: "Marketingul este un
proces permanent prin care oamenii sunt încurajaţi să ia o decizie de cumpărare, de folosire, de urmare
sau de conformare a unui produs, serviciu sau valori ale altei persoane. Simplu, dacă nu facilitează
“vânzarea" unui produs atunci nu este marketing.”

2.2 Politica de marketing

În economia de piaţă, orice organizaţie şi în mod deosebit o organizaţie cu scop lucrativ îşi
concepe o politică proprie, prin care îşi desemnează direcţiile de evoluţie în viitor, precum şi modalităţile
concrete de înfăptuire a acesteia, politică ce trebuie să-i asigure permanenţa pe piaţă şi mai ales
dezvoltarea de ansamblu.
O componentă de bază a politicii întreprinderii este politica de marketing, care-i oferă posibilitatea
receptării prompte şi reale a semnalelor pieţei şi-i permite adaptarea rapidă la modificările apărute pe
piaţă, cu maximă eficienţă. Astfel, întreprinderea poate să evalueze corect parametrii pieţei şi să aloce
resursele de care dispune corespunzător cererii reale, poate să sesizeze segmentele neacoperite de pe piaţă
şi avantajele comparative faţă de concurenţi.
Politica de marketing reflectă concepţia organizaţiei cu privire la evoluţia activităţii sale, opţiunile
ei de ansamblu, principiile şi normele ce o călăuzesc, precum şi acţiunile concrete prin care se asigură
valorificarea potenţialului său corespunzător cerinţelor pieţii. Se exprimă printr-un ansamblu unitar şi
coerent de: strategii, tactici şi programe specifice de acţiune, care-i asigură viziunea, pentru o anumită
perioadă de timp şi transpunerea în practică a orientărilor generale, a opţiunilor şi a elementelor ce le
definesc.
Înfăptuirea cu maximă eficienţă a politicii de marketing presupune o îmbinare armonioasă a
strategiilor cu tacticile corespunzătoare. În politica de marketing, strategia deţine locul central, pentru că
derivă din obiectivele organizaţiei, indicând direcţia activităţii, iar tactica trebuie să se sincronizeze cu
strategia, să corespundă acesteia, să se înscrie pe linia ei, să găsească permanent mijloacele şi formele
cele mai potrivite, pentru ca în final să se regleze acordul între necesităţile consumatorului şi posibilităţile
organizaţiei.
2.2.1 Rolul politicii de marketing
Pentru ca o întreprindere să-şi desfăşoare activitatea pe piaţă în condiţii optime trebuie să
analizeze piaţa pe care acţionează şi să-şi adapteze activitatea, astfel încât să poată valorifica
oportunităţile pieţei, evitând eventualele dificultăţi. Capacitatea unei firme de adaptare la cerinţele
mediului depinde de potenţialul material, uman, financiar și informaţional. Pentru o eficienţă ridicată a
activităţii firmei este necesară analiza evoluţiei în timp și spaţiu a resurselor interne, precum şi a factorilor
externi (analiza concurenţei, a furnizorilor, a clienţilor etc.)
 Politica de marketing reprezintă un ansamblu coerent de componente specifice care pot fi politici
de producţie, de dezvoltare, de aprovizionare, politici financiare, comerciale de cercetare etc., fiecare din
acestea înscriindu-se într-un cadru predeterminat, de preferinţă ipoteze şi anticipaţii. Politica de marketing
comportă trei caracteristici şi anume:
•Un efort raţional de evaluare realistă a obiectivelor întreprinderii şi a caracteristicilor pieţei;
efortul raţional comportă două aspecte: utilizarea constantă a unor modele de raţionament şi amplificarea
unor metode ştiinţifice în procesul luării deciziilor.
•O buna ierarhizare a deciziilor de marketing; presupune respectarea unei ordini ierarhice în luarea
oricărei decizii: modificarea caracteristicilor unui produs, lărgirea sau restrângerea unei game de produse,
schimbarea unui ambalaj, modificarea unui preţ, alegerea unui canal de distribuţie, schimbarea unui
contract etc.
•Evaluarea realistă presupune cunoaşterea cadrului de acţiune al oricărei întreprinderi,a strategiilor
care trebuie adoptate. Deşi aflate în strânsă legătură, strategia şi politica de marketing sunt noţiuni
diferite, fiecare având o arie de cuprindere specifică; ele se află în raporturi de la parte la întreg
Strategia de marketing reprezintă direcţia principală în care o întreprindere îşi mobilizează
potenţialul uman, material, financiar şi informaţional, astfel încât să-şi îndeplinească obiectivele propuse
în cadrul politicii de marketing. În funcţie de termenul de referinţă, strategia de marketing poate lua
diverse concretizări: strategie de piaţă, strategie de produs, de preţ etc. Atât obiectivele, cât şi linia de
dezvoltare pe care întreprinderea şi-a propus să o urmeze pentru atingerea lor, vizează o anumită perioadă
de timp.

3. STRATEGIA DE MARKETING

3.1. Strategia - componentă esenţială a politicii de marketing

În activitatea oricărei organizaţii alegerea strategiei de marketing marchează un moment
important, ce finalizează etapa în care s-au definit misiunea şi scopurile urmărite, pe baza unei analize
atente şi pertinente a situaţiei sale.
Strategia de marketing desemnează liniile definitori ale atitudinii şi conduitei întreprinderii în
vederea atingerii anumitor obiective. Ea este reprezentată de ansamblul obiectivelor concrete care trebuie
înfăptuite într-o perioadă de timp, a mijloacelor şi metodelor prin care acestea se transpun în practică,
exprimând tendinţele şi exigenţele ce se impun pentru
atingerea performanţelor stabilite, al căror nivel se
măsoară cu ajutorul unor indicatori economici, cum ar
fi: volumul activităţii, cota de piaţă, profit etc.
Ca element central al activităţii de marketing, strategia
este produsul ţelurilor stabilite, a valorilor,
a atitudinilor şi ideilor predominante dintr-o
organizaţie într-o anumită perioadă. Ea
formulează clar obiectivele etapei respective în scopul
orientării eforturilor ce le poate mobiliza. Se constată
că orice întreprindere are la dispoziţie un număr mic
de posibilităţi strategice şi de aceea ele trebuie nu numai identificate ci şi selectate.
În final, strategia de marketing adoptată de o întreprindere pentru o anumită perioadă este
rezultatul combinării experienţei, intuiţiei şi speranţei managerilor de marketing, a ştiinţei şi artei pe care
ei o posedă, este rezultatul confruntărilor, compromisului, negocierilor şi al consensului.

3.2. Obiectivele strategice

Mediul concurenţial tot mai complicat în care activează astăzi organizaţiile de orice tip, le obligă
pe acestea să se preocupe în mod cu totul special de stabilirea, realizarea, apărarea şi menţinerea
avantajului competitiv. Acţiunea efectivă prin care se realizează este precedată de patru etape
interdependente: audit, stabilirea obiectivelor, stabilirea strategiilor şi întocmirea planurilor de
implementare.
Obiectivele strategice reprezintă enunţarea formală a scopului urmărit prin care se defineşte
statutul viitor al organizaţiei într-un orizont de timp mai lung.
Scopul este o anticipaţie mentală a rezultatelor ce urmează a fi înfăptuite prin acţiunile concrete
ale managerilor, o reprezentare a stării în care se găseşte întreprinderea la un anumit termen. Stabilirea
scopului este o necesitate, deoarece contribuie la creşterea rentabilităţii, implică schimbarea naturii
activităţii şi evită apariţia unor greşeli. De aceea, orice obiectiv trebuie să asigure:
• certitudine şi probabilitate de cuantificare;
• orizont previzional;
• certitudinea realizării în condiţii de eficienţă sporite;
• posibilitatea adaptării rapide şi eficiente la schimbările ce apar etc.
Obiectivele de marketing rezultă direct din obiectivele globale ale întreprinderii şi ele trebuie
precis definite pentru a nu-şi pierde sensul, cu atât mai mult cu cât este dificil de verificat dacă au fost sau
nu îndeplinite.
Obiectivele strategice se pot clasifica în funcţie de o serie de criterii:
1. după importanţa ce o au în activitatea întreprinderii, distingem obiective:
● primare - legate de scopuri externe ce vizează: maximizarea rentabilităţii, influenţarea clienţilor,
menţinerea performanţelor.
● secundare - legate de estimarea cererii de produse, alegerea celor mai rentabile produse etc. Ele
asigură condiţiile necesare înfăptuirii obiectivului principal.
2. după natura lor, delimităm:
● obiective de piaţă - ce urmăresc intrarea pe noi pieţe. Ele trebuie subordonate obiectivelor generale, dar
se situează în plan superior faţă de obiectivele diferitelor activităţi; ● obiective de produs - ce urmăresc
lansarea de noi produse.
3.3. Procesul de elaborare a strategiilor de marketing
Elaborarea strategiei de marketing este un proces amplu şi permanent de informare, analiză şi
decizie, un proces epuizant de căutare a soluţiilor optime pentru rezolvarea unor probleme clar definite. În
ultimele decenii am asistat la dezvoltarea conceptelor, teoriilor, tehnicilor ce contribuie la formularea
strategiilor, a căror sinteză o găsim concretizată în procesul de planificare strategică.
Planificarea strategică este “procesul prin care se formulează obiective şi strategii pe termen lung,
pentru o companie sau unitate strategică de activitate, prin punerea în legătură a resurselor cu
oportunităţile existente urmărindu-se astfel, definirea şi realizarea obiectivelor concrete, obţinerea poziţiei
dorite, reducerea riscurilor, erorilor şi găsirea celor mai bune soluţii pentru a obţine avantaje maxime”.
Esenţa planificării strategice se regăseşte în planul strategic, care împreună cu planul tactic, constituie
instrumentul central de direcţionare şi coordonare a efortului de marketing al organizaţiei, de orientare în
viitor a activităţii ei.
Elaborarea strategiei de marketing presupune pe de o parte stabilirea direcţiilor de înfăptuire a
obiectivelor strategice, ceea ce solicită acţiuni precum: segmentarea pieţei, desemnarea grupului ţintă şi
poziţionarea produsului sau serviciului respectiv, iar pe de altă parte, alcătuirea mix-ului de marketing
prin care se va implementa strategia aleasă.
Etapele de bază ale elaborării strategiei de marketing sunt:
• definirea misiunii firmei - domeniul pe care trebuie să-l acopere toate activităţile de planificare;
• evaluarea situaţiei - analiza factorilor interni şi externi;
• obiective preliminare şi de performanţă - bazate pe performanţele anterioare şi previziunile iniţiale ale
companiei, cu corecţiile impuse de realizările efective;
• dezvoltarea strategică - identificarea şi evaluarea opţiunilor strategice şi alegerea uneia dintre ele; •
implementarea - cuprinde programul de acţiuni, bugete funcţionale şi grafice de realizare în timp;
• monitorizarea activităţii având în vedere obiectivele urmărite.
 Fiecare etapă are rolul ei în alegerea celei mai bune strategii pentru activitatea prezentă, dar şi
pentru fundamentarea viitoarelor strategii. Desigur, etapa alegerii variantei optime se detaşează ca
importanţă, întrucât selectarea acesteia trebuie să ţină seama de o multitudine de criterii, cele mai
frecvente fiind: poziţionarea pe piaţă, etapa ciclului de viaţă al produsului, rolul întreprinderii pe piaţă,
evoluţia conjuncturii globale, atacul ce-l suportă din partea altor firme etc.

3.4. Strategia de piaţă - nucleu al politicii de marketing

Strategia globală de marketing încorporează într-un tot unitar direcţiile strategice referitoare la piaţă,
produs, preţ, distribuţie şi promovare.

3.4.1. Locul şi rolul strategiei de piaţă

Strategia de piaţă sintetizează atitudinea întreprinderii faţă de piaţă, posibilităţile ei de influenţare a
acesteia şi de adaptare la cerinţele pieţii. În raport cu celelalte forme ale strategiei de marketing, strategia
de piaţă deţine locul central întrucât constituie momentul iniţial în elaborarea celorlalte strategii şi are ca
obiectiv finalitatea activităţii întreprinderii. Ea realizează conexiunea întreprindere - mediu dintre
produsele realizate şi pieţele prezente şi viitoare şi înfăptuieşte ţelurile din perioada respectivă. Strategia
de piaţă este elementul de referinţă pentru celelalte forme de strategii care sunt de fapt continuarea şi
concretizarea ei.

3.4.2. Tipologia strategiilor de piaţă

Orice întreprindere îşi elaborează mai multe variante strategice ca răspuns la fizionomia şi
cerinţele pieţii, în funcţie de fiecare din trăsăturile acesteia, urmând ca de fiecare dată să decidă care
variantă este cea mai bună. În funcţie de dimensiunile şi trăsăturile specifice ale pieţii se pot adopta mai
multe tipuri de strategii:

A. - dinamica pieţei determină trei tipuri de strategii:

1. creştere - adoptată de firmele ce se află în expansiune, ce-şi dezvoltă producţia şi desfacerea,
influenţând cererea consumatorului;
2. menţinere - se aplică dacă firma activează pe o piaţă saturată sau disponibilul de resurse este limitat;
3. restrângere - utilizată când piaţa este în regres sau firma îşi modifică profilul, orientându-se spre alte
pieţe sau produse. Acest tip de strategie exprimă supravieţuirea firmei pe o perioadă limitată şi nu
reflectă spiritului marketingului, dar ea este în situaţii limită o soluţie temporară.

B. - structura pieţei impune strategii:

1. nediferenţiată - când firma se adresează pieței în mod global fără a ţine seama de diversele
segmente ale acesteia. Se utilizează de către unele firme în faza iniţială a intrării pe piaţă, sau de către
cele ce deţin poziţie de monopol, ori în situaţii de penurie, când datorită cererii mai mari decât oferta,
piaţa acceptă orice;
2. diferenţiată - practicată de către firmele puternice care se adresează unor segmente precise,
corespunzător specificului segmentului. Datorită eterogenităţii cererii, firma poate oferi mai multe
produse care corespund exigenţelor unor segmente şi nu tuturor consumatorilor. Se poate utiliza atât pe
pieţe puţin segmentate cât şi pe cele cu numeroase segmente.
3.concentrată - când se adresează unui singur segment sau unui număr restrâns de segmente cu scopul
maximei valorificări a potenţialului disponibil şi a asigurării unei puternice stabilităţi în cadrul unor zone
sau profile de piaţă unde şi-au consolidat poziţia. Este o strategie tipică de poziţie.

C. schimbările pieţei conduc către o strategie:

1. activă - se practică de către firme puternice preocupate de înnoirea şi perfecţionarea activităţii şi

care îşi asumă rolul de a imprima direcţiile şi ritmul schimbărilor, influenţând astfel şi modelând piaţa.
2. adaptivă - prin care îşi propune să ţină pasul cu schimbările ce intervin în mediul ambiant, pe care
trebuie să le anticipeze pentru a opera operativ modificările necesare, înainte ca schimbările preconizate
să apară pe piaţă;
3. pasivă - reflectă comportamentul de aşteptare al întreprinderii cu potenţial redus ce nu-şi permite
cercetări de piaţă.

D. exigenţele pieței permit adoptarea unei strategii cu exigenţă:

1. ridicată - se aplică de către firme de prestigiu, cu dotare tehnică modernă ce îşi propun să satisfacă
cele mai rafinate gusturi şi chiar să le depăşească pentru a-şi menţine imaginea favorabilă la consumatori;
2. medie - se aplică de către firme cu potenţial modest, dar se adresează unei pieţe cu mari
diferenţieri între cumpărători;
3. redusă - se utilizează în anumite condiţii ce se caracterizează printr-o cerere mare în raport cu
oferta şi o redusă concurenţă între ofertanţi.

E. nivelul competiţiei pe piaţă oferă două alternative de strategie:

1. ofensivă - practicată de către întreprinderi puternice sau de marile întreprinderi care
trebuie să aibă un comportament agresiv şi care urmăresc să-şi sporească cota de piaţă prin
volumul desfacerii şi al numărului de consumatori.
2. defensivă - se aplică de către firmele cu potenţial redus şi o poziţie marginală şi
care urmăresc apărarea faţă de cei puternici; în funcţie de situaţie, se poate avea în vedere
menţinerea cotei de piaţă când este concurenţă mare sau restrângerea cotei de piaţă, mai ales când
îşi modifică structura producţiei.
Alegerea alternativei strategice depinde de poziţia pe care firma o deţine pe piaţă, fiecare urmărind
în fapt, să obţină o plasare cât mai avantajoasă faţă de concurenţi. Astfel, dacă firma se află în poziţia de
lider ea poate adopta una din următoarele orientări strategice:
● extinderea pieței totale prin atragerea de noi consumatori, descoperirea şi
promovarea de noi utilizări a produselor, intensificarea utilizării aceloraşi produse;
● protejarea cotei de piaţă fie prin inovare, fie prin măsuri de fortificare
(diversificarea produselor, crearea de noi mărci, îmbunătăţirea raportului calitate/preţ etc.), fie
prin adoptarea unei strategii de confruntare a concurenţilor, în domeniile principale ale activităţii
de marketing (promovare, preţuri etc.);
● mărirea cotei de piaţă, utilizând toate mijloacele de care dispun, cu luarea în
considerare a riscurilor şi eficienţei probabile a unor asemenea strategii.
Concurenţii liderilor de piaţă au două posibilităţi strategice importante:
● să atace liderii adoptând strategii pentru sporirea cotei lor de piaţă prin atac direct,
prin ocolirea strategiilor liderilor sau prin iniţierea unei ofensive asupra competitorilor mai mici
decât ei sau pentru menţinerea poziţiei proprii de piaţă.
● să urmeze liderii adoptând variante cum sunt: o mai bună segmentare, concentrare
pe un număr redus de segmente, realizarea unei activităţi de cercetare-dezvoltare mai eficiente,
asigurarea unui management mai bun, în general orientându-se preponderent spre aspectele
calitative ale strategiilor.
Firmele mici, cu posibilităţi restrânse, au ca alternativă strategia pivot, adesea unică - specializare
foarte înaltă pentru a se menţine pe piaţă. Se pot concentra: pe tipuri de clienţi; pe un număr restrâns de
produse sau sortimente fie de o calitate foarte ridicată, fie scăzută; se specializează pe anumite servicii sau
pe teritorii limitate. Adesea ele depind de marile firme cu care au acorduri de sub-furnizori sau de băncile
care le asigură finanţarea.
Se pot delimita şi alte tipuri de strategii de marketing dacă ţinem seama de starea cererii, care
reflectă atitudinea întreprinderii faţă de situaţia concretă a pieţii. Distingem astfel, strategie de:
 1. conversie - ce urmăreşte demistificarea cererii negative, prin utilizarea unor metode
şi tehnici de atragere a potenţialilor consumatori şi distribuitori;
2. stimulare - ce are ca scop crearea cererii, prin introducerea noilor produse şi
dezvoltarea celor existente;
3. dezvoltare - care vizează sporirea cererii, prin atragerea potenţialilor consumatori
sau
nonconsumatorilor relativi;
4. remarketing - are ca obiectiv revitalizarea pieței produsului aflat în declin pe curba
ciclului de viaţă;
5. sincromarketing - regularizează o cerere neregulată, fluctuantă;
6. întreţinere - urmăreşte menţinerea unei cereri complete;
7. demarketing - îşi propune să reducă o cerere excesivă;
8. anti-marketing - are ca obiectiv distrugerea unei cereri indezirabile.
Orice întreprindere îşi va alege o strategie în funcţie de fiecare criteriu în parte, urmând să facă o
combinaţie de alternative strategice corespunzător cu interesele şi posibilităţile ei şi cu condiţiile specifice
ale pieţii adoptând astfel o strategie completă, ca ansamblu de variante. Desigur, strategia va fi modificată
de la o perioadă la alta dacă s-au schimbat condiţiile obiective şi subiective ce le-au determinat, sau au
fost atinse obiectivele fixate.
De asemenea, o întreprindere va adopta simultan mai multe strategii, întrucât de regulă activează
pe mai multe pieţe care au specificul lor, adoptând o strategie completă de bază, dar şi o strategie de
rezervă, pentru situaţii a căror evoluţie se poate anticipa.

3.5. Aplicarea strategiilor de marketing

Practica a confirmat părerea exprimată de M.J. Baker în 1975 conform căreia “o organizaţie are la
dispoziţie numai un număr limitat de strategii de bază”, care, prin analogie cu cele militare, se pot
exprima astfel:
• coexistenţa paşnică sau “a nu face nimic”;
• asaltul direct sau competiţia preţurilor;
• asaltul indirect sau de flanc, ce foloseşte produsul, distribuţia şi/sau promovarea;
• ocolirea sau evitarea competiţiei prin inovare;
• retragerea - o decizie deliberată sau planificată de a renunţa la angajare.
Prin abilitatea sa, managerul va selecta un număr restrâns de posibilităţi strategice limitate, care se
pot delimita în majoritatea cazurilor în funcţie de două dimensiuni: misiune sau pieţe (public sau cerere)
şi tehnologie sau produs (firme sau oferte). Acest model cu două dimensiuni are în vedere prezentul
(actualitatea) şi noul, care conduc spre patru alternative competitive sau posibilităţi de bază:
a) pătrunderea pe piaţă;
b) dezvoltarea produsului;
c) dezvoltarea pieţei;
d) diversificarea.
Abilitatea managerului, a echipei manageriale, competenţa, receptivitatea, flexibilitatea, coerenţa
manifestată în amplul proces de adoptare a deciziei prin care se alege varianta strategică considerată
optimă la un moment dat are rol decisiv în obţinerea avantajului competitiv, a succesului firmei.
Incontestabil, adoptarea unei strategii eficiente este un moment decisiv, dar nu şi suficient pentru a
obţine succes, deoarece transpunerea în practică implică un complex de acţiuni concrete, de utilizare a
unei tactici specifice, care se concretizează în mixul de marketing.
În concluzie, studiile efectuate la mijlocul acestui deceniu confirmă că principalele ingrediente ale
unei reţete de succes sunt cele patru elemente comune tuturor organizaţiilor prospere, indiferent de
naţionalitate:
• produsul sau serviciul de bază oferit - care trebuie să fie excepţional;
• procesele (operaţiile) de producţie - ce trebuie să fie eficiente;
• creativitatea - necesară în activitatea de conducere şi administrare a resurselor umane;
• activitatea de marketing - ce presupune monitorizarea continuă a mediului, pieţii, concurenţei şi a
propriilor performanţe, precum şi elaborarea unui plan strategic prin care se stabileşte şi contribuţia
fiecărui membru al organizaţiei.
 4. UTILITATE PRACTICĂ / STUDIU DE CAZ A STRATEGIEI DE
MARKETING PENTRU SEBALEX STAR SRL

4.1 Prezentarea SC SEBALEX STAR. SRL

Societatea comercială, SEBALEX STAR. SRL este o societate cu răspundere limitată, înființată în
anul 2012, fiind înregistrată în registrul societăților comerciale cu răspundere limitată a ONRC Alba cu nr
J01/802/2012, având codul unic de înregistrare 30848780.
Sediul firmei SEBALEX STAR SRL , este în Judeţul Alba, Localitatea Cugir, Str. Mureșului , nr. 3.
CAEN PRINCIPAL : Fabricarea produselor de morărit 1061
1061 Fabricarea produselor de morărit. Această clasă include: - activități de morărit: producerea
de făina, tarate, pudră sau pelete din grâu, secară, ovăz, porumb și alte cereale – activități de măcinare a
orezului: producerea de orez decorticat, măcinat, neted, glasat, semi-fiert sau convertit; producția de făina
din orez – activități de măcinare a legumelor pentru obținerea de făina sau pulbere din legume uscate, din
rădăcini sau tuberculi, sau din nuci comestibile - fabricarea produselor din cereale pentru micul dejun
fabricarea amestecurilor de făina și făina mixtă preparată și a aluaturilor pentru pâine, prăjituri, biscuiți
sau cozonac. Aceasta clasă exclude: - fabricarea făinii și a pudrei de cartofi, vezi 1031 - măcinarea umedă
a porumbului, vezi 1062.

În anul 2014 cifra de afaceri a firmei este de 5 504, nu are profit, având datori de 9 952 lei. Firma
SEBALEX STAR are active circulante de 1 669 și capitaluri proprii de -8 283, numărul mediu de angajați
fiind 2.
În următorul an, 2015, cifra de afaceri se dublează, 10 133, profitul fiind în continuare pe minus, -
19 217. Datoriile au crescut și ele 29 567 lei. În acest an activele circulante sunt de 2 067, capitaluri
proprii -27 500, în medie angajații fiind 2.
În 2016, cifra de afaceri crește, 11 532, pierderea crește și ea, ajungând la -24 503 lei. Datoriile
sunt de 55 398 lei. Cifra activelor circulante este de 3 395 iar capitalurile proprii sunt de -52 003, angajații
având un număr de 2.
2017 este un an în care cifra de afaceri este în scădere, 7 600, pierderea pe care o are firma
crește -34 749 lei, datoriile cresc și ele 88 565 lei. În acest an există și active imobilizate, 893, activele
circulante scad, 920. Capitalurile proprii scad -86 752, firma are tot 2 angajați.
Anul 2018 este un an în care firma este în scădere, cifra de afaceri: 5 354, profitul net care este
de fapt pierdere -37 597, datoriile cresc 125 263, activele imobilizate sunt la fel ca și în anul precedent,
adică 893. Activele circulante sunt foarte puține, 21. Capitaluri proprii -124 349, angajații scad și ei acum
fiind doar un angajat.
În 2019 firma nu înregistrează nici o cifra de afaceri, profitul este de – 107 lei, dar datoriile
firmei încă există, 49 582. Atât activele imobilizate cât și cele circulante sunt 0, capitalurile proprii sunt
pe minus, -49 572. Firma nu are angajați în acest an.
 Din 2014 până în 2018 profitul este în scădere, din 2018 în 2019 crește. Cifra de afaceri
este în creștere încă din 2014, dar cea mai mare valoare este înregistrată în anul 2016, după acest an scade
iar până ajunge la 0.

Veniturile cresc din 2014 până în 2016 și ajung la o cifra de aproximativ 20.000 lei și scad din
nou până la 0. Cheltuielile cresc și se mențin la aproximativ 40.000 lei timp de 3 ani și scad între 2018 și
2019 până ajung la 0. Profitul este în scădere de la înființarea firmei până în 2018 când crește și ajunge la
0.

Marja de profit net este în scădere din anul 2014 până în 2018, scade de la aproximativ -100 și
ajunge în anul 2018 la -700, iar în 2019 ajunge la 0.
 Casa și banca în 2014 se mențin între 550 și 1.000, crește din 2015 și ajunge în 2016 la 2.500 lei,
scade în 2017 și este între 0 și 500, în următorii ani fiind 0. Creanțele sunt pe 0 din 2014 până în 2015
când cresc și în 2016 au o cifră de 1 000, scad din nou din 2016 până în 2017 la 0, continuând așa până în
2019.

Datoriile cresc și sunt în creștere încă din 2014 până în 2018, de la 0 la 125.000, scad din 2018 și
ajung în 2019 la 50.000 lei.

Capitalurile sunt în pierdere, între 2014 și 2018 firma înregistrează o cifra de -125.000 lei. Din
anul 2018 cresc de la -125.000 lei la -50.000 lei.
 Salariații în medie din 2014 până în 2017 sunt 2, din 2017 scad astfel în 2018 firma rămâne cu un
angajat iar în 2019 nu mai este înregistrat niciun angajat.
INDICATORI FINANCIARI

În 2019, cifra de afaceri este 0, veniturile sunt 0, cheltuielile au o cifră de 107. Firma are o
pierdere de 107 lei, atât profitul brut cât și cel net. Banca și creanțele sunt la 0, datoriile sunt de 49 572
lei. Activele imobilizate, activele circulante, stocurile, provizioanele, veniturile în avans și cheltuielile în
avans sunt 0. Capitalurile sunt de -49 572, capitalul social fiind de 200. În acest an firma nu are angajați.
În 2018 cifra de afaceri și veniturile sunt la egalitate, având o suma de 5 354, cheltuielile sunt mari,
42 822, profitul brut este la mică diferență de cel net, -37 468, respectiv -37 597, casa și banca au o cifra
de 21, creanțele sunt 0, dar datoriile tot mari sunt, 125 263 lei. Activele imobilizate sunt 893, cele
circulante fiind de 21. Stocurile, provizioanele, veniturile în avans și cheltuielile în avans sunt pe 0,
capitaluri -124 349. Capitalul social este de 200. Firma are doar un angajat.
Anul 2017 este un an bunicel, are o cifra de afaceri de 7 600, venituri de 9 487 lei, cheltuielile sunt
de 44 160 lei, profitul brut și cel net sunt din nou la mică diferență -34 637 respectiv – 34 749. Casa și
banca cresc, 281, creanțele sunt tot pe 0, datoriile sunt mari, 88 565 lei. Activele imobilizate au aceeași
cifră ca și în 2018, de 893, activele circulante sunt de 920. Stocurile în acest an sunt de 639, dar
provizioanele, veniturile în avans și cheltuielile în avans sunt tot 0. Capitalurile sunt pe minus având o
cifră de -86 752, capitalul social este tot de 200 ca și în ceilalți ani. Angajații în acest an sunt 2.
Anul 2016 este anul în care firma a prezentat cele mai bune cifre. Are o cifră de afaceri de 11
532, venituri de 17 073 și cheltuieli de 41 345 lei. Profitul brut este de -24 503, cel net este de -24 503.
Casa și banca 2 502, creanțele cresc, 893, iar datoriile sunt de 55 398 lei. Nu sunt active imobilizate, dar
activele circulante au o valoare de 3 395. Stocurile, provizioanele, cheltuielile în avans, veniturile în
avans sunt 0. Capitaluri de -52 003, cel social este de 200. Angajații sunt tot 2.
În anul 2015 cifra de afaceri și veniturile au aceeași valoare de 10 133. Cheltuielile sunt de 29
046. Atât profitul brut cât și cel net sunt pe minus, -18 913, cel brut, și -19 217, cel net. Casa și banca au o
suma de 842, creanțele sunt 0. Datoriile sunt de 29 567 lei, Active imobilizate nu există, cele
circulante au o valoare de 2 067. În acest an stocurile sunt de 1 225. Provizioanele, veniturile în avans,
cheltuielile în avans sunt 0, capitalurile sunt de -27 500, cel social este de 200. Firma are un număr de 2
angajați.
În 2014, cifra de afaceri este de 5 504, la fel este și cifra veniturilor. Cheltuielile sunt de 12 231.
Profitul brut este de – 6 727, cel net – 6 892. Casa și banca sunt de 813. Creanțe 0, datorii 9 952. Nu are
active imobilizate, cele circulante sunt de 1 669. Stocurile sunt de 856. Provizioanele, cheltuielile în avans
și veniturile în avans au valoarea 0. Capitaluri -8 283, capital social 200. Numărul angajaților este 2.
4.2 Strategia de marketing a SC SEBALEX STAR. SRL

Strategia de marketing a acestei firme constă în oferta unor produse de panificație la preț
acceptabil pentru mulți consumatori, prețul fiind 3 lei pe produs respectiv 4 lei. Firma a avut la un
moment dat un pachet promoțional care consta în cumpărarea a 10 plăcinte și primeai două gratis, deși nu
a ținut prea mult timp fiindcă nu făcea profit, iar administratorul firmei s-a decis să renunțe la această
oferta. Produse de calitate, destul de diversificate, de la plăcinte pe lespede, la hot dog și panadine.
Plăcintele pe lespede sunt de mai multe feluri: plăcinte cu cartofi, cu brânză, cu varză, simple, cu ciuperci,
cu ciuperci și cartofi. Puteai să-ți mai pui și smântână, maioneză, ketchup și sos de usturoi ca topping .
Furnizorii pe care îi are firma sunt indirecți. Șeful sau angajații mergeau și făceau cumpărăturile și
aprovizionările de la magazinele din zonă. Pe timp de vară se închiria o mașină de înghețată pentru
diversificarea produselor și se mai angaja încă o persoană special care să vândă doar înghețată. Înghețata
avea trecere foarte mare, dar firma tot nu producea profit. Așadar întreprinzătorul a decis să nu mai
angajeze pe nimeni pentru a vinde înghețată și astfel pierderile firmei au scăzut. La un moment dat au
adus un frigider pentru băuturi unde au pus atât apă cât și sucuri. Aveau un preț foarte ridicat comparativ
cu alte localuri și nu au trecut. O sticlă de apă minerală era 4 lei iar una de apă plată 3,5 lei. Sucurile
urcau până la 5 lei, depinde de la ce firmă erau. Firma este amplasată într-un loc pe unde oamenii trec zi
de zi, deci este un loc perfect pentru amplasarea societății. Într-adevăr strategia ar trebui îmbunătățită și să
nu fie limitată. S-a încercat diversificarea produselor, dar s-a renunțat la această idee fiindcă nu făcea
profit. Au pus 2-3 mese în fața localului, oferindu-le clienților șansa de a mânca acolo nemaifiind obligați
să mănânce pe drum sau acasă. Reclama firmei s-a făcut de la om la om și prin faptul că s-a dat un anunț
la radio despre produse ceea ce îi face pe oameni să fie mai cumpere mai mult de aici. l Firma și-a făcut
de-a lungul timpului clienți fideli, dar prea puțini ca să scoată profit. Când erau festivaluri sau
evenimente, șeful și angajații firmei mergeau la fiecare în încercarea de a face reclamă și de a face profit.
Societatea comercială Sebalex Star Covrigăria Ioan Plăcinte la Taniușa
Puncte tari -amplasare într-un vad -amplasare într-un vad -produsele de patiserie
comercial (într-o zonă comercial (într-o zonă oferite sunt bazate
centrală) centrală) numai pe tradiții -Poți
-prepararea produselor -produse diversificate comanda online
se face în fața clientului -program flexibil - -livrare la domiciliu
-nu folosesc produse motto: ”Covrigi cu
înghețate suflet„
 -au avut o ofertă care -lanț de magazine în
consta în cumpărarea a Transilvania ( Sebeș,

10 plăcinte și primeai 2 Cugir, Sibiu, Târgu

gratis Mureș, Zalău) și în
-deschis 6 zile pe București
săptămână -prepararea produselor
se face în fața
clientului -nu folosesc
produse înghețate
-50 angajați
- patiseria tradițională -
pachete de produse
pentru companii

Puncte slabe -Reclamă insuficientă -nu au livrare la -nu este amplasat într-o
-nu au produse domiciliu zonă centrală
diversificate -nu au -nu poți comanda -nu au program flexibil
pagină de facebook și online -nu au oferte
de instagram -nu și-au adaptat -spațiul mic
-nu au site propriu - strategia de vânzare la -puțini angajați
nu au livrare la condițiile de pandemie -nu au motto
domiciliu -nu au oferte -program scurt, până la
-nu poți face comenzi -spațiul mic 15.30
online -deschis 5 zile pe
-nu au program flexibil -nu au pagină de
săptămână instagram
-nu și-au adaptat
strategia de vânzare la -deschis 5 zile pe
condițiile de pandemie săptămână
-spațiu închiriat și
foarte mic -puțini
angajați
-nu au motto

Produs -produse tradiționale Covrigi calzi, cu un -în producerea de

-produse de calitate gust deosebit, preparați plăcinte, cozonaci,
-produse de post - după o rețetă prăjituri și multe alte
producere de plăcinte tradițională. Bunicul sortimente de patiserie
pe lespede cu cartofi, Ioan, a conceput sunt folosite la maxim
varză, ciuperci, brânză, aceasta rețetă încă din ingrediente de calitate
ceapă, șuncă - 1990 și a ales înaltă direct de la
hotdog ingredientele pentru a fi producătorii autohtoni.
-panadină pe gustul tuturor -Produse de post
-covrigi cu vanilie, -desert
ciocolată, vișine, -desert de post
căpșuni, sare, semințe,
sare, susan, mac -
aperitiv cu șuncă și
cașcaval
-sandwich-uri -
rulouri cu șuncă și
cașcaval, rulou cu
 crenvuști
-specialitate picantă cu
virșli
-produse noi: felii de
PIZZA aburindă scoasă
din cuptor sau
APERITIV cald cu
șuncă și cașcaval
Preț -prețuri accesibile -prețuri accesibile -prețuri accesibile
-între 3-5 lei/ produs -de la 2-3 lei până la -între 4 și 35 lei
5-7 lei
Promovare -anunț la radio -pagină de facebook -comandă online
-site propriu -pagină de instagram -Livrare rapidă la
-apar în presă domiciliu și oficiu
-site propriu -pagină de facebook
-site propriu
Strategia de marketing a Covrigăriei Ioan este mult mai complexă decât a celorlalte 2 firme
prezentate. Firma se axează deosebit de mult pe promovare și pe diversificarea produselor spre deosebire
de SC SEBALEX STAR SRL unde atât promovarea cât și diversificarea produselor au rămas pe planul
secund, pe primul plan fiind scoaterea de profit. Și Plăcinte la Taniușa și-a făcut destul de multă reclamă
pe site-urile de socializare. Taniușa, spre deosebire de celelalte 2 firme, SEBALEX STAR și Covrigăria
Ioan face livrare la domiciliu și poți comanda online de la ei de pe site. Prețurile firmei Sebalex Star sunt
apropiate de cele ale Covrigăriei Ioan.
 5. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Stabilirea strategiei de marketing reprezintă un moment deosebit de însemnat în activitatea firmei,
iar alegerea unei strategii conforme cu obiectul de activitate şi cu obiectivele organizaţiei este extrem de
importantă. Orice companie de succes are o strategie de marketing care să asigure atingerea obiectivelor
sale şi maximizarea profitului, precum şi asigurarea longevităţii acesteia.
Firma SC SEBALEX STAR SRL este una dintre multele companii care nu au avut parte de o
strategie corectă de marketing și fără această strategie firma a fost mai mult în pierdere decât să facă
profit, așa cum toată lumea își dorea. Trebuie să recunosc că au produse bune și de calitate, sunt cât de cât
diversificate, dar nu a fost suficient lucrul acesta. Prețul este acceptabil, unele produse având un preț
ridicat și din această cauză nu au trecut. Cu toate că firma este amplasată într-un loc în care circulă
majoritatea oamenilor sau trec cel puțin o dată pe acolo nu mulți se încumetau să intre și să cumpere ceva
de mâncare. Spațiul are nevoie urgentă de o renovare, care tot întârzie să apară. Condițiile nu există, nu
este apă caldă, nu este toaletă pentru clienții care decid să mănânce acolo, nu are nici căldură iar lucrul
acesta îi defavorizează mult. Întreprinderii nu i s-a făcut suficientă reclamă astfel încât oamenii să afle de
ea de la deschidere. Firma nu avea nici un investitor și nici nu s-au chinuit să găsească. Puteau să îi facă
reclamă pe rețelele de socializare, prin pliante, prin mai multe reclame la radio și în ziarul local. Puteau să
investească puțin în renovarea și aranjarea spațiului astfel încât să fie primitor și să-ți fie drag să mergi să
cumperi de acolo.
Din punctul meu de vedere, din urma analizei făcute mai sus și din strategia de marketing care
constă în produs, preț, promovare și plasare se impune ca produsul să fie adaptat la condițiile pieței și ale
pandemiei, prețul trebuie să corelat cu calitatea și cu produsul propus pe piață, iar firma trebuie să
analizeze ofertele concurenței pentru a vedea cu ce sunt mai buni sau ce ar mai trebui îmbunătățit. De
asemenea, societatea ar putea face un chestionar din care să afle ceea ce clienții sau potențialii clienți și-
au dori și ceea ce caută aceștia când își aleg localul din care își cumpără mâncarea. Promovarea este
foarte ușor de făcut pe rețelele de socializare: facebook, instagram.
 6. BIBLIOGRAFIE
1 TANTICA PETRE sa "Studiul calitatii produselor si serviciilor” – Editura NICULESCU, 2005

2 MATEI, ALEXANDRINA "Contabilitatea evenimentelor si tranzacțiilor". Manual pentru clasa a

ANA
3 NEDELEA, MIRCEA
ALEXANDRU
4 VIORICA DORIN
5 VALENTINA CAPOTÃ
sa
6 TANTICA PETRE,
GABRIELA sa
7 DUMITRU PATRICHE
8 VICTOR MANOLE sa
XI-a, calificarea Tehnician in activități economice , Editura CD PRESS,
2014
"Marketingul firmei. Studii de caz", Editura: ECONOMICA, 2019
"Statistica si analiza economica" - manual pentru clasa a 12-a (filiera
tenhnologică , profil servicii, calificarea Tehnician in activități
economice), Editura CD Press, 2007
" Marketingul afacerii ", Editura Akademos Art, București, 2006
"Marketing” – Editura NICULESCU 2002
“Programe de marketing”, Editura Economica, Bucuresti
“Marketing”, Ed.ASE, București, 2002,

9 HANGAN DANIELA “Finanțe și fiscalitate ”, Ed.ASE, Bucuresti, 2002,

MIHAELA TOADER, sa
10 DUMITRANA "Merceologie’ – Editura DIDACTICA SI PEDAGOGICA 1995
ISTRATOAIE, EMIL
PATRUTESCU
11 LEFTER CHIRICA "Curs Complet De Contabilitate Şi Fiscalitate" - Vol. ÎI, Editura
Economică Bucureşti, 2003
12 MIHAI EPURAN, ION "Contabilitatea Financiară" - Vol. I - ÎI, Editura De Vest Timişoara, 1984
IONAŞCU
13 NICOLAE FELEAGA "Tratat De Contabilitate Financiară" – Vol. I - ÎI, Editura Economică,
Bucureşti, 1985
14 LILIANA MALCIU "Contabilitate Aprofundată" - Editura Economică, Bucureşti, 2006
15 MIHAI RISTEA, MIRELE "Contabilitatea Societăţilor Comerciale" - Editura Universitaria, 2007
DIMA
16 MARGARETA TRAŞCA "Contabilitatea Capitalului Societăţilor Comerciale" - Vol. I Editura
Mondo Ec. " Craiova, 1994
17 V. BARBACIORU "Contabilitatea Societăţilor Comerciale" - Sinteze Şi Studiu De Caz,
Editura Universitaria, Craiova, 20002
18 A. DAYAN “Le marketing”, Ed. Presses Universitaires, Paris, 1988,
19 PHILIP KOTLER “Managementul marketingului”, ed. Teora, Bucuresti, 1997,
20 Maria Popan Realizarea situațiilor financiare si calculția costurilor. Oscar Print –
2016
21 Suzana Camelia Ilie, sa Mediul Concurențial clasa a XII-a. Filiera tehnologica. Profilul
servicii Magdalena Ardelean, Oscar Print - 2016
22 Daniela Patrascu, sa Finanțarea Afacerii clasa a XII-a. Filiera tehnologica. Profilul
servicii -
23 Cristiana Mateiciuc, sa Marketing. Manual. Clasa a XII-a , Editura Sigma - 2016
24 https://mfinante.gov.ro/domenii/fiscalitate

25 https://contabilul.manager.ro/a/25734/tratamentul-fiscal-privind-tva-
aferen ta-cheltuielilor-de-protocol.html
26 http://tet.pub.ro/pages/MK/CURS11.pdf

27 http://tet.pub.ro/pages/MK/CURS10.pdf

28 http://docshare01.docshare.tips/files/14543/145435670.pdf

29 https://www.rasfoiesc.com/business/management/PROMOVAREA-
VANZ ARILOR-STUDIU-D55.php