ESEU

IMPACTUL TURISMULUI
ASUPRA ZONELOR URBANE

REALIZAT DE: MANOLACHE ANA, MUȘET MARIA - ELENA,

PARASCHIV ANDRADA - BIANCA, ȘERBAN NICOLETA
SUBIECTUL 1
PRAGA - CEHIA - EUROPA

DEZVOLTAREA ORAȘULUI PRAGA

SUB INFLUENȚA TURISMULUI URBAN
Turismul urban a fost una dintre forțele importante care au modelat orașele în ultimele
decenii, majoritatea studiilor asupra tranziției de la orașul industrial la orașul post-industrial
evidențiind trecerea la servicii financiare și profesionale ( influența asupra aspectelor precum
economia politicii urbane, a structurii sociale și cea a culturii fiind insuficient studiate).
Această parte a eseului este dedicată analizei rolului turismului în tranziția orașului Praga de
la funcția sa exclusiv industrială și producerea de bunuri la funcția turistică și procurarea de
servicii. Pentru a cuprinde o perspectivă mai largă asupra acestui subiect analiza va fi
realizată sub mai multe aspecte.
Primul aspect ar fi declinul industriei prelucrătoare din Praga, însoțit de scăderea
numărului locurilor de muncă din sectorul industriei grele la nivelul local. Acesta a fost
compensat de creșterea accelerată în mod simultan a locurilor de muncă în domeniul furnizării
de servicii personale, în special în turism. Cu atât mai mult, turismul a contribuit direct la
tranziția economiei orașului de la o economie planificată central, axată pe producție, la o
economie de piață, axată pe oferirea serviciilor. Aceste evenimente au fost urmate de o rată a
șomajului ce a depășit media înregistrată până atunci și consecvente tulburări sociale.
Structura specifică a locurilor de muncă în hoteluri, restaurante și alte activități legate
de turism a permis o reprofilare a forței de muncă din industriile manufacturiere aflate în
declin. Cu toate că acestea au permis o tranziție mai ușoară într-o perioadă dificilă, au creat
totodată o psihologie a muncii care nu încurajează dezvoltarea unei forțe de muncă ce ar
susține și promova avansul tehnologiei. În acest sens, turismul este o activitate economică
relativ conservatoare .
Un articol, publicat în Observatorul, a numit această etapă în dezvoltarea orașului „decăderea
Pragăi”. Totuși, acest „turism excesiv” nu este o problemă unică orașului, fiind experimentat
de mute alte zone urbane din lume. În toate acestea, creșterea numărului de turiști duce la
transformarea mai multor proprietăți imobiliare în locuințe temporare. Astfel turismul excesiv
punându-ăi amprenta și la nivelul infrastructurii orașului. Acest lucru crește costul de trai la
nivel local într-un mod imperceptibil autorităților. Pe lângă acestea, zonele turistice populare
pot deveni supraaglomerate, iar transportul public, străzile și alte facilități pot fi
suprasolicitate, cauzând disconfort și probleme pentru populația locală. În schimb, calitatea
vieții lor scade, locurile lor fiind poluate fonic, fizic și chimic. Astfel se conturează ideea
punerii în balanță a avantajelor și dezavantajelor turismului, mai ales prin prisma localnicilor.
SUBIECTUL 1
PRAGA - CEHIA - EUROPA

EFECTELE TURISMULUI ASUPRA COMUNITĂȚILOR DIN PRAGA

Creșterea costurilor vieții și gentrificarea:

Turismul poate duce la creșterea prețurilor imobiliarelor și a costurilor vieții în anumite zone.
Acest lucru poate determina migrarea comunităților locale, generând gentrificare și inegalități
sociale. Oamenii din comunitățile locale pot fi afectați de creșterea costurilor locuințelor și a
serviciilor.

Impact asupra mediului înconjurător:

Turismul poate avea un impact negativ asupra mediului înconjurător. Poluarea fizică,
chimică, fonică, la care se mai adaugă și consumul excesiv de resurse naturale pot afecta
calitatea aerului, apei și a ecosistemelor locale. Este important să se promoveze practici
turistice sustenabile pentru a minimiza impactul negativ asupra mediului din Praga.

Probleme sociale și culturale:

Turismul de masă poate duce la schimbări sociale și culturale în comunitatea locală. Creșterea
numărului de turiști poate duce la transformarea cartierelor, prin practicarea "turismului
alcoolic" și pierderea autenticității culturale. Este important să se găsească un echilibru între
dezvoltarea turismului și protejarea identității și bunăstării comunităților locale. Pentru a
gestiona impactul turismului în Praga, este necesară o planificare urbană și o administrație
locală vigilentă. Autoritățile locale și comunitatea trebuie să colaboreze pentru a implementa
politici și măsuri care să maximizeze avantajele turismului și să minimizeze dezavantajele sale,
asigurând astfel un viitor durabil pentru orașul Praga și locuitorii săi.

Impact economic pozitiv:

Turismul aduce venituri semnificative pentru economia locală, creând oportunități de afaceri
și locuri de muncă pentru comunitatea autohtonă. Hotelurile, restaurantele, magazinele și alte
întreprinderi din industria turismului beneficiază de sosirea turiștilor și cheltuielile acestora.

Protejarea și restaurarea patrimoniului cultural:

Turismul contribuie la conservarea și restaurarea clădirilor și obiectivelor turistice din Praga.
Veniturile obținute din turism pot fi folosite pentru conservarea și întreținerea monumentelor
istorice, ceea ce este benefic pentru comunitatea locală și pentru păstrarea identității culturale
a orașului.
SUBIECTUL 1
PRAGA - CEHIA - EUROPA

Diversitate culturală:
Praga atrage turiști din întreaga lume, ceea ce duce la o mai mare diversitate culturală în
comunitatea locală. Această interacțiune între turiști și locuitorii locali poate fi o oportunitate
de învățare și schimb cultural, contribuind la toleranță și deschidere către alte culturi.

Modalități de combatere a efectelor negative ale turismului:

Educația și conștientizarea joacă un rol important în remedierea impactului negativ
turismului în Praga. Promovarea turismului sustenabil și responsabil prin intermediul
campaniilor de informare și educație poate încuraja turiștii să respecte mediul și cultura
locală, să viziteze orașul în afara sezonului de vârf și să aleagă afaceri și servicii locale pentru
a sprijini comunitatea.
Exemplul orașului Praga atrată cum o gestionare adecvată și măsuri de reglementare pot face
din turism o sursă de beneficii semnificative în dezvoltarea economică și promovarea culturală
a unui oraș. Cu un echilibru între creșterea turismului și protejarea intereselor comunității
locale, Praga își păstrează autenticitatea și frumusețea atît pentru localnicii actuali cît și
pentru genrațiile viitoare.
 VENEȚIA - ITALIA - EUROPA SUBIECTUL 2

DAUNELE TURISMULUI EXCESIV ÎN VENEȚIA

Povestea Veneției este un caz extrem de ceea ce experții au numit "supraturism" ,care este
definit ca "impactul turismului asupra unei destinații, sau a unor părți ale acesteia, care
influențează excesiv percepția calității vieții cetățenilor și/sau calitatea experiențelor
vizitatorilor într-un mod negativ". În afară de Veneția, un număr tot mai mare de alte orașe
europene suferă de efectele secundare ale turismului de masă. Exemplele includ capitalele
precum Berlin, Copenhaga, Roma, Lisabona, Praga și Amsterdam.

Veneția este un magnet pentru turiști de mult timp, fiind o destinație turistică încă din secolul
al XVIII-lea. Orașul a atras vizitatori datorită arhitecturii sale, a bogatei culturi, dar și a
târgurilor special dedicate cumpărătorilor de bunuri și produse locale. La sfârșitul secolului al
XVIII-lea, localnicii se plângeau deja de supraaglomerare. Însă în ultimele două decenii,
turismul în orașul italian a explodat. Cu toate acestea, creșterea anuală exponențială a
numărului de vizitatori în Veneția a început în anii 1950. În acea perioadă, avea în medie 2
milioane de vizitatori anual. Cu trecerea timpului, numărul a ajuns la peste 12 milioane de
vizitatori în 1995, peste 16 milioane în 2011 și peste 30 de milioane de vizitatori în 2017.
Această creștere rapidă a avut un rol important în creșterea veniturilor anuale totale ale
Veneției, iar industria turismului a devenit un contribuitor foarte important la economia
orașului .

Excluzând beneficiile economice pe care turismul le-a adus în economia venețiană, acesta a
avut și efecte negative asupra orașului, în special asupra cetățenilor. Problema Veneției în ceea
ce privește piața imobiliară se bazează în primul rând pe disponibilitatea destul de redusă a
proprietăților de închiriat pentru locuitorii orașului. În ultimii 20 de ani, proprietarii de
apartamente le-au transformat în hoteluri și pensiuni sau le-au închiriat turiștilor prin
platforme, lăsând o disponibilitate foarte redusă de apartamente de inchiriat sau cumparat
pentru rezidenții locali. Din cauza acestui fapt, costul chiriei pentru rezidenții permanenți a
crescut foarte mult, astfel încât doar cei mai bogați își permit să trăiască acolo. În același
timp, tot mai mulți localnici au decis să părăsească centrul orașului și să se mute în altă parte.
Această scădere a populației locale nu se datorează doar creșterii prețurilor la locuințe, ci și
sentimentului de nemulțumire printre mulți locuitori. Aceștia au opinii negative despre turiști
și simt că orașul lor a fost cucerit. De fapt, turismul de masă a afectat laguna și patrimoniul
Veneției, distrugând astfel exact atracțiile pe care vizitatorii le caută. Cu toate că consiliul
orașului a recunoscut dezavantajele turismului de mult timp, a luat măsuri doar recent.
Exemple de măsuri politice sunt intrarea limitată pentru turiști cu ajutorul porților pietonale
din centrul istoric și amenzi pentru vizitatori care tulbură ordinea publică.
 VENEȚIA - ITALIA - EUROPA SUBIECTUL 2

În plus, magazinele și afacerile locale sunt transformate în magazine de suveniruri sau afaceri
legate de turism, lăsându-le locuitorilor fără altă opțiune decât să-și cumpere necesitățile în
peninsulă, în Italia continentală. În ceea ce privește proprietarii de restaurante, aceștia percep
"prețuri pentru turiști" și pentru localnici. În 2016, a fost organizat un protest de către un
grup numit "Generația 90", în care locuitorii locali protestau împotriva faptului că Veneția se
axează mai mult pe turiști decât pe rezidenți, rulând cărucioare goale prin străzile Veneției .
Mai mult, turismul a absorbit cea mai mare parte a activității economice din Veneția, lăsând
foarte puține opțiuni pentru cei care nu doresc să lucreze în industrie, astfel încât aceștia caută
noi oportunități de angajare în alte părți ale țării . Un alt aspect deranjant pentru venețieni
este aglomerația din străzi, poduri și sistemul de transport saturat alcătuit din bărci cunoscute
sub numele de "vaporetto", pe care atât rezidenții, cât și turiștii se bazează în mare măsură
pentru a ajunge dintr-un loc în altul. Numărul mare de turiști care folosesc sistemul de
transport obligă locuitorii locali să-și schimbe rutele zilnice pentru a evita mulțimile sau
așteptarea în rând pentru a urca într-o barcă.

Toate factorii explicați anterior au contribuit la problema exodului de populație din Veneția,
în special din centrul său istoric. În prezent, 60.000 de persoane vizitează Veneția zilnic,
depășind numărul de 55.000 de rezidenți ai orașului istoric, care acum 30 de ani erau peste
120.000. În 2008, după scăderea populației venețiene la 60.000 de persoane, pentru a atrage
atenția asupra situației din Veneția, grupul de presiune "Venessia.com" a organizat o
înmormântare simulată care simboliza moartea Veneției, ale cărei "suflet murea" din cauza
pierderii populației. În 2016, un alt protest a fost organizat de același grup în legătură cu
continuarea ratei scăzute a populației, participanții plimbându-se pe străzi trăgându-și valizele
și ținând bannere cu hashtag-ul "Venexodus". Unii demografi spun că până în 2030 nu vor mai
exista rezidenți permanenți în Veneția. Oamenii se tem că, dacă nu se iau măsuri pentru a
inversa această problemă a supraturismului, Veneția va deveni un parc tematic, transformând
un oraș cândva mercantil și cultural într-o stațiune turistică, deoarece atrage un număr mare
de turiști pe timp de zi și nu va mai avea o populație permanentă, lăsând clădirile orașului
goale și transformându-l într-un oraș fantomă pe timp de noapte. Dezvoltarea turistică din
oraș este caracterizată de o marcată sezonieritate. Timp de aproape două treimi din an,
numărul de vizitatori depășește cu ușurință capacitatea socio-economică de transport
(estimată în 25.000 de vizitatori pe zi). În plus, profilul fluxurilor de vizitatori s-a schimbat
considerabil în ultima decadă, cu vizitatorii de o zi devenind mai dominanți. Vizitatorii de o zi
nu aduc aceleași beneficii economice ca și turiștii. Ei nu stau în hoteluri, nu vizitează atracții
sau nu mănâncă în restaurante, dar adesea doar se plimbă prin centrul orașului. Cu toate
acestea, utilizează servicii de bază (transport public, alimentare cu apă, colectare de deșeuri
etc.), crescând costurile publice totale pentru gestionarea lor.
 VENEȚIA - ITALIA - EUROPA SUBIECTUL 2

Supraturismul din Veneția a avut un impact negativ si asupra mediului, cum ar fi deteriorarea
Lagunei cauzată de navele de croazieră, poluarea aerului și impactul vizual asupra
locuitorilor. În plus, diversele rapoarte ale Agenției Regionale pentru Protecția Mediului arată
că poluarea aerului crește odată cu tonajul navelor, acestea cauzează și poluare fonică, iar
elicele lor mută o masă de sedimente care nu poate fi reconstituită .

În noiembrie 2013, autoritățile din Veneția au decis să ia măsuri prin interzicerea intrării
navelor mari în centrul orașului. Interdicția a durat doar trei luni și a fost ridicată în martie
2014, din cauza argumentelor companiilor de turism care susțineau că ar avea repercusiuni
economice negative asupra economiei orașului și ar destabiliza activitățile navelor de
croazieră în întreaga Mediterană. Interdicția a fost suspendată și pe motivul că riscurile
asupra patrimoniului reprezentate de aceste nave nu sunt dovedite. Similar impactului socio-
economic, cetățenii din Veneția au organizat numeroase proteste împotriva "navelor mari".

Rezolvarea crizei inundațiilor din Veneția:

Autoritățile locale au luat mai multe măsuri pentru a rezolva problema persistentă a
inundațiilor creată de turismul excesiv. Orașul a inițiat proiectul MOSE, care implică
construcția unui sistem de bariere mobile la intrările în lagună. Aceste bariere pot fi
ridicate în timpul mareelor pentru a împiedica apa să intre în oraș. În plus, Veneția
investește în îmbunătățirea sistemului de drenaj, inclusiv întreținerea și curățarea
canalelor și instalarea de noi stații de pompare. Orașul promovează, de asemenea,
practici durabile de gestionare a apei, cum ar fi colectarea apei de ploaie și reducerea
extracției apei subterane. În plus, Veneția se concentrează pe creșterea conștientizării
cu privire la impactul schimbărilor climatice și încurajarea rezidenților și vizitatorilor
să adopte comportamente prietenoase cu mediul. Prin implementarea acestor măsuri în
combinație, Veneția își propune să atenueze efectele inundațiilor și să protejeze
patrimoniul cultural unic al orașului.
S U B I ERC
I ST
CUU RLI 3
SI
PORTO - PORTUGALIA - EUROPA
V U L N E R IASBCI U
L IRTIAȘTII VSU
PELC
NIEFRI C
AEB IVLIIET TĂIȚI I S P E C I F I C E V I E Ț I I
URBANE URBANE

ADAPTAREA ORAȘULUI PORTO

LA STATUTUL DE DESTINAȚIE TURISTICĂ

Turismul joacă un rol semnificativ în modelarea economiei, culturii și dezvoltării

generale a orașelor din întreaga lume. Porto, un oraș vibrant din Portugalia, a
cunoscut o creștere semnificativă a turismului în ultimii ani. Prin următoarele aspecte
evidențiate poate fi judecată influența statutului de destinație turistică asupra orașului
Porto, evidențiind aspectele sale pozitive și negative.

CAUZELE CREȘTERII NUMĂRULUI DE TURIȘTI

Popularitatea crescută a Portugaliei ca destinație turistică:

În ultimii ani, Portugaliei i s-a acordat o atenție sporită în mass-media și a devenit o
destinație de top pentru turiști din întreaga lume. Acest lucru a dus, în mod natural, și
la o creștere a numărului de turiști care vizitează Porto.

Recunoașterea internațională:
Porto a fost desemnat ca Patrimoniu Mondial UNESCO în 1996, ceea ce a atras o
atenție considerabilă și mai multe vizite din partea turiștilor interesați de patrimoniul
cultural și istoric.

Prețurile accesibile:
Comparativ cu alte destinații europene populare, Porto oferă în continuare tarife
accesibile pentru cazare, mâncare și divertisment, ceea ce a făcut ca orașul să fie
atractiv pentru călătorii cu buget redus.

AVANTAJELE TURISMULUI ÎN PORTO

Stimularea economiei locale:

Unul dintre principalele beneficii ale supraturismului în Porto este impactul pozitiv asupra
economiei locale. Fluxul constant de turiști aduce o creștere semnificativă a veniturilor în
sectorul turistic. Hotelurile, restaurantele, magazinele și alte afaceri locale beneficiază de o
cerere în creștere, ceea ce duce la crearea de locuri de muncă și la stimularea investițiilor. De
asemenea, dezvoltarea turismului duce la creșterea infrastructurii și a serviciilor, precum
transportul public, facilitățile turistice și restaurarea clădirilor istorice.
S U B I ERC
I ST
CUU RLI 3
SI
PORTO - PORTUGALIA - EUROPA
V U L N E R IASBCI U
L IRTIAȘTII VSU
PELC
NIEFRI C
AEB IVLIIET TĂIȚI I S P E C I F I C E V I E Ț I I
URBANE URBANE

Promovarea culturii și patrimoniului local:

Porto este un oraș cu o bogată istorie și patrimoniu cultural. Turismul oferă o oportunitate
unică de a promova și de a conserva aceste valori. Prin vizitarea muzeelor, bisericilor,
podurilor și cartierelor istorice, turiștii au ocazia să descopere cultura locală și să înțeleagă
tradițiile și obiceiurile portugheze. Această interacțiune între turiști și comunitatea locală
poate duce la schimburi culturale benefice pentru ambele părți.

Dezvoltarea sustenabilă și protecția mediului înconjurător:

Supraturismul poate fi o oportunitate de a dezvolta turismul durabil și de a proteja mediul
înconjurător. În Porto, aceasta se manifestă prin promovarea transportului public și a
mijloacelor de transport ecologice, precum bicicletele și scuterele electrice. De asemenea,
cererea de produse și servicii ecologice este în creștere, ceea ce motivează afacerile să adopte
practici mai sustenabile. Prin conștientizarea impactului asupra mediului și prin
implementarea măsurilor de protecție, supraturismul poate contribui la conservarea peisajului
natural și la reducerea poluării.

Schimbul cultural și înțelegerea interculturală:

Orașul Porto devine o destinație internațională, atrăgând turiști din întreaga lume. Această
diversitate culturală aduce beneficii semnificative, cum ar fi schimbul de idei, cunoașterea
altor culturi și promovarea înțelegerii interculturale. Interacțiunile dintre turiști și localnici
pot genera un mediu deschis și tolerant, contribuind la promovarea păcii și a înțelegerii
reciproce.

DEZAVANTAJELE TURISMULUI ÎN PORTO:

Suprasolicitarea infrastructurii turistice:

Unul dintre efectele negative ale supraturismului în Porto este suprasolicitarea infrastructurii
turistice. Numărul mare de turiști care vizitează orașul poate duce la aglomerație și
suprasolicitare a serviciilor, cum ar fi hotelurile, restaurantele și mijloacele de transport în
comun. Acest lucru poate genera inconveniente pentru turiști și poate duce la o scădere a
calității serviciilor oferite.

Creșterea prețurilor și a costului vieții:

Influxul de turiști poate determina creșterea costului vieții pentru rezidenți, în special în
zonele turistice populare. Pe măsură ce cererea pentru cazare și servicii crește, prețurile
chiriilor și valoarea proprietăților cresc, făcându-le dificil rezidenților să-și permită locuințe și
să trăiască confortabil în propriul oraș. Aceasta poate duce la gentrificare și la deplasarea
comunităților.
S U B I ERC
I ST
CUU RLI 3
SI
PORTO - PORTUGALIA - EUROPA
V U L N E R IASBCI U
L IRTIAȘTII VSU
PELC
NIEFRI C
AEB IVLIIET TĂIȚI I S P E C I F I C E V I E Ț I I
URBANE URBANE

Deteriorarea patrimoniului cultural și istoric:

Porto se mândrește cu un patrimoniu cultural și istoric bogat, care include clădiri vechi,
biserici și poduri istorice. Cu toate acestea, supraturismul poate duce la deteriorarea acestor
repere importante. Turiștii, deseori neavând suficientă conștientizare sau respect pentru
mediul înconjurător, pot cauza daune structurale prin acte de vandalism, deteriorarea
clădirilor și prin aglomerarea excesivă în zonele sensibile. Aceasta poate avea un impact
negativ asupra valorii și autenticității patrimoniului cultural al orașului.

Pierderea autentificății locale:

Pe măsură ce turismul crește, există riscul diluării caracterului autentic și farmecului orașului
Porto. Comercializarea și satisfacerea exclusivă a preferințelor turistice pot duce la
comercializarea culturii locale, creând o experiență artificială pentru vizitatori. Păstrarea
autenticității și unicității orașului Porto în timp ce se răspunde cererilor turistice necesită o
planificare atentă și practici de turism durabil.

Impact asupra mediului înconjurător:

Supraturismul are un impact negativ asupra mediului înconjurător în Porto. Creșterea
traficului, generată de turiști și de mijloacele de transport utilizate de aceștia, poate duce la
poluarea aerului și la congestia rutieră. De asemenea creează o presiune suplimentară asupra
resurselor naturale, cum ar fi apa și energia, pentru a satisface nevoile turistilor. În timpul
sezonului de vârf, aglomerarea poate suprasolicita resursele locale, infrastructura și spațiile
publice. Degradarea mediului, precum producția crescută de deșeuri și emisiile de carbon,
reprezintă provocări pentru durabilitate. Echilibrarea cererilor turismului cu conservarea
mediului devine crucială pentru asigurarea bunăstării pe termen lung a orașului Porto.În
timpul sezonului de vârf, aglomerarea poate suprasolicita resursele locale, infrastructura și
spațiile publice. Echilibrarea cererilor turismului cu conservarea mediului devine crucială
pentru asigurarea bunăstării pe termen lung a orașului Porto.

Măsuri propuse pentru gestionarea problemei:

1. Limitarea numărului de turiști: S-au impus restricții privind numărul de vizitatori care pot
intra în anumite atracții turistice și zone aglomerate în anumite perioade.
2. Diversificarea ofertei turistice: Promovarea unor atracții și zone mai puțin cunoscute ale
orașului poate ajuta la distribuirea turiștilor într-un mod mai echilibrat și la reducerea
presiunii asupra principalelor zone turistice.
3. Dezvoltarea infrastructurii: Investiții suplimentare în infrastructură și transport public pot
contribui la facilitarea mobilității turiștilor și a locuitorilor locali.
4. Educație și conștientizare: Promovarea unei abordări responsabile față de turism, atât
pentru turiști, cât și pentru localnici, poate ajuta la minimizarea impactului negativ și la
protejarea identității culturale și a mediului înconjurător.
 JAKARTA - INDONEZIA - ASIA SUBIECTUL 4

IMPACTUL CLIMATIC AL TURISMULUI ÎN JAKARTA

Jakarta, capitala Indoneziei, este o destinație populară pentru turiștii cu o experiență vastă în
turism. Cu toate acestea orașul se află într-o situație precară din punct de vedere ecologic -
problema scufundării orașului – ca rezultat al turismului intens. Pentru a explica relația
complexă dintre turism și scufundarea Jakartei trebuie luate în considerare legăturile dintre
dezvoltarea urbană, extracția de apă din pânza freatică, schimbările climatice și necesitatea
practicării turismului într-un mod non-invaziv.

Dezvoltarea urbană și scufundarea terenului:

Unul dintre factorii principali care contribuie la scufundarea Jakartei este dezvoltarea urbană
rapidă. Ca metropolă aglomerată, cu o populație ce depășește 10 milioane de locuitori,
Jakarta un progres rapid al infrastructurii pentru a se adapta la populația în creștere.
Extracția excesivă a apei subterane în scopuri potabile și industriale a determinat
dezagregarea terenului, ceea ce duce la scufundarea orașului la o rată alarmantă de până la 25
de centimetri pe an în anumite zone ( la acestea contribuind și densitatea urbană).
Concentrația mare de activități turistice în centrul Jakartei a exacerbate această problemă,
punând o presiune suplimentară asupra infrastructurii orașului.

Cererea turistică și consumul de apă:

Turismul joacă un rol semnificativ în stimularea creșterii economiei și dezvoltării Jakartei. Cu
toate acestea, influxul de turiști crește cererea de apă, adăugând presiune asupra resurselor de
apă deja suprasolicitate ale orașului. Hotelurile, stațiunile și facilitățile recreative necesită
cantități semnificative de apă pentru operațiunile zilnice, ceea ce duce la extracția
suplimentară de apă subterană. Această extracție contribuie în continuare la scufundarea
terenului, precum și la exacerbarea vulnerabilității orașului în fața inundațiilor în timpul
ploilor abundente și a creșterii nivelului mării.

Schimbările climatice și creșterea nivelului mării:

Schimbările climatice amplifică provocările cu care se confruntă Jakarta, deoarece creșterea
nivelului mării amenință zonele de coastă ale orașului. Jakarta, situată pe coasta de nord a
insulei Java și se confruntă cu amenințarea scufundării și a creșterii nivelului mării.
Activitățile turistice sporite, inclusiv dezvoltările de pe litoral și stațiunile de pe plajă, nu fac
decât să accentueze această vulnerabilitate. Odată cu creșterea nivelului mării, protecția de
coastă a orașului devine și mai solicitată, iar riscul inundațiilor devastatoare crește.
 JAKARTA - INDONEZIA - ASIA SUBIECTUL 4

Practicarea turismului într-un mod non-invaziv trebuie implementat urgent pentru a asigura
viabilitatea pe termen lung a industriei turismului din Jakarta, minimizând în același timp
contribuția sa la schimbările climatice.

Necesitatea practicilor de turism durabil:

Recunoscând interdependența dintre turism și scufundarea Jakartei, este imperativă luarea
unor decizii cât mai curând. Acestea ar implica minimizarea daunelor asupra mediului,
promovarea conservării culturale și sprijinirea comunităților locale. Prin implementarea
practicilor responsabile de gestionare a apei, cum ar fi reciclarea și utilizarea eficientă a apei,
sectorul turistic poate reduce amprenta sa asupra consumului de apă și poate diminua
presiunea asupra infrastructurii Jakartei care se scufundă. În plus, adoptarea surselor de
energie regenerabilă, promovarea opțiunilor de transport prietenoase cu mediul și educarea
turiștilor cu privire la provocările de mediu ale orașului pot contribui la o industrie turistică
mai puțin nocivă.

MĂSURI DIRECTE DE A REZOLVA CRIZA SCUDUNDĂRII JAKARTEI:

Barajul Maritim Gigant:

Construcția unui baraj maritim masiv, cunoscut sub denumirea de Proiectul de Dezvoltare
Integrată a zonei de coastă a Capitalei Naționale (NCICD) sau "Barajul Maritim Gigant",
este în desfășurare. Acest proiect are ca scop protejarea orașului de inundațiile costiere și
prevenirea scufundării terenului. Implică construirea unei bariere în Jakarta Bay, precum și
recuperarea terenului și dezvoltarea urbană.

Controlul extracției apelor freatice:

Extracția excesivă a apelor freatice în Jakarta a fost una dintre principalele cauze ale
scufundării terenului. Sunt depuse eforturi pentru reglementarea și reducerea extracției apelor
freatice prin reglementări mai stricte, sisteme de monitorizare și promovarea surselor
alternative de apă.

Regularizarea debitului râurilor și barajelor:

Râurile din Jakarta joacă un rol crucial în gestionarea fluxului de apă. S-au făcut eforturi
pentru reabilitarea și regularizarea debitului râurilor, inclusiv curățarea, lărgirea și crearea de
rezervoare și baraje suplimentare în amonte pentru a reține apa în timpul sezonului ploios și a
controla nivelurile de apă.
 JAKARTA - INDONEZIA - ASIA SUBIECTUL 4

Planificare urbană îmbunătățită și utilizarea eficientă a terenurilor:

Planificarea urbană corespunzătoare și gestionarea utilizării terenurilor sunt esențiale pentru
abordarea problemei scufundării. Măsurile includ reglementări mai stricte privind permisele
de construire, relocarea birourilor guvernamentale și a industriei din Jakarta, promovarea
spațiilor verzi și stimularea practicilor de dezvoltare durabilă.

Colectarea apei de ploaie și gestionarea apei:

Promovarea tehnicilor de colectare a apei de ploaie și implementarea sistemelor de gestionare
a apei pot ajuta la reducerea dependenței de apele freatice și la ușurarea presiunii asupra
resurselor de apă din Jakarta. Aceasta include construirea de bazine de retenție,
implementarea infrastructurii verzi și încurajarea practicilor de reciclare și conservare a apei.

Conștientizarea publicului și educația:

Creșterea conștientizării publicului cu privire la problema scufundării și importanța
gestionării durabile a apei este crucială. Campanii guvernamentale, programe educaționale și
inițiative de implicare comunitară au fost implementate pentru a informa rezidenții și a-i
încuraja să participe la eforturile de conservare.

Este important de menționat că aceste măsuri sunt în desfășurare, iar eficacitatea pe termen
lung a acestor acțiuni în oprirea scufundării Jakartei va depinde de implementarea lor de
succes și de monitorizarea și adaptarea continuă la circumstanțe în schimbare.