Relația dintre mușchii masticatori și durerea de cap

Durerea de cap este una dintre cele mai frecvente dureri legate de suferința umană 336.
Raportul
Nuprin337 a arătat că 73% din populația adultă a avut cel puțin o dată durere de cap într-un
an de zile. Același studiu evidențiază faptul că 5% până la 10% din populație solicită sfatul
medicului pentru dureri de cap.
Perturbarea funcțională a mușchilor masticatori este, poate, una dintre cele mai frecvente
cauze ale durerii de cap, care este prea puțin luată în considerare.
Unul dintre cele mai importante simptome, în disfuncțiile mușchilor masticatori, este durerea
în zona mușchilor care poate să concrească de la o ușoară sensibilitate, până la un disconfort
major. În termeni medicali, durerea resimțită în țesutul muscular se numește mialgie.
Simptomele mialgiei sunt de multe ori asociate cu senzația de oboseală musculară și
încordare. Unii cercetători sugerează faptul că, de fapt, durerea musculară este strâns legată
de vasoconstricția arterelor nutritive și, astfel, de acumularea de „deșeuri” metabolice în
țesuturile musculare. Alți cercetători precizează faptul că durerea musculară apare în urma
unor procese mult mai complexe decât a simplei suprasolicitări sau a oboselii, ci în urma unor
disfuncții temporomandibulare.
Intensitatea durerii musculare este în strânsă legătură cu activitatea funcțională a mușchiului
implicat. Prin urmare, dacă un pacient acuză dureri în timpul mestecatului sau al vorbirii,
trebuie ținut cont faptul că aceste activități nu sunt cauza apariției durerii, ci doar un simptom
al unei disfuncții de la nivelul mușchilor masticatori.
Un alt simptom foarte des întâlnit, dar mai puțin dezbătut, asociat cu durerea mușchilor
masticatori este durerea de cap.
Una dintre cele mai comune surse ale durerii de cap este sindromul de durere miofascială.
Cuvântul “miofascial” este format din două parti: mio – muschi și fascia – învelișul acesteia,
care înconjoară fiecare mușchi din corpul uman. Fascia are rol de protecție, face legătura între
structurile anatomice, participă la schimbul de substanțe, îndeplinind, ca și sistemul vascular,
funcții trofice și de transport. Mușchii și fascia sunt inseparabile una de alta: muncesc
împreună și împreună se îmbolnăvesc. Și ele ar trebui să fie, de asemenea, tratate împreună.
Sindromul miofascial apare adânc în mușchi sub forma unor spasme musculare microscopice.
Treptat, aceste zone se extind, numărul lor crește și încep să devină dureroase. În momentul
în care această contractură atinge un anumit prag, mușchiul automat prinde nervii și vasele
care-l traversează. Însă cel mai important, un mușchi contractat nu-și poate executa corect
funcția de bază – contracție/relaxare.
Spasmele musculare microscopice – sau puncte trigger – poate fi prezent fie într-o stare
activă, fie într-o stare latentă. În stare activă, produce efecte excitatorii la nivel central.
Așadar, dacă un punct trigger este activ, apare și durerea de cap. Cercetătorii ne spun că,
întotdeauna durerea depinde în întregime de sursa sa inițială, astfel că, palparea unui punct
trigger crește, de cele mai multe ori, durerea de cap. Dacă spasmele musculare microscopice
sunt într-o stare latentă, acestea nu se simt la palpare, așa cum se simt cele active, iar durerea
de cap nu mai este prezentă.

Deși palparea punctelor trigger produce durere, sensibilitatea musculară locală nu este cea
mai frecventă plângere a pacienților. În multe cazuri, pacienții pot fi conștienți doar de
durerea de cap și nu de durerea declanșată de punctele trigger.
Un exemplu perfect: pacient ce se plânge de durere de cap în zona temporală, dar punctele
dureroase – trigger – erau de fapt în mușchiul trapez. Imag plus celelalte...
Factorii care ar putea declanșa punctele trigger sunt: solicitarea musculară, stresul de zi cu zi,
hipovitaminizarea, anumite traumatisme locale, condiția fizică slabă, oboseala, anumite
infecții virale.