Croitoru Alexandra

 Introducere
 Sindromul miofascial (SM) reprezintă o condiție
dureroasă a puntelor miofasciale trigger (PMT) de la
nivelul mușchilor scheletici.
 Durerea miofascială este durerea ce derivă din puntele
trigger miofasciale, care sunt arii focalizate mici,de 3-4
mm ca niște benzi încordate, hipersenzitive la palpare.
Când se aplică presiune manuală deasupra lor apare
durerea distinctă locală și referită .
 În sindromul miofascial cervical durerea este referită la
nivelul regiunii capului și al feței, contribuind chiar la
apariția cefaleei cervicogene. (1) (2)
 Epidemiologie
 Prevalența durerii miofasciale variază în cadrul populației,
aceasta variază în medicina internațională și clinicile
ortopedice între 21- 31 %. Într-un studiu realizat de
germani, cu mai mult de 300 de terapeuti cu experiență în
tratarea pacienților cu dureri, 46 % dintre pacienți au
puncte trigger miofasciale active.
 În alte clinici specializate pe durere s-au raportat valori
estimate între 85%- 90 %. Ambele sexe sunt afectate în
mod similar, dar s-a demonstrat că femeile sunt mai
limitate de durerile musculoscheletale, cu scorurile durerii
mai ridicate și rata mai crescută de absență de la activitățile
profesionale (3)
 Shah si colab. săi a demonstrat că sindromul miofascial
cervical afectează aproximativ 37% dintre bărbați și 65 %
din femei. (1)
 Generalități fascia solidă și fascia lichidă
 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6102
753/
 Biotensegrity
 RAIN—Rapid Adaptability of Internal Network
 Examinarea fizicală este singura prin care se pune
diagnosticul și consistă din presiunea digitală aplicată
pe musculatură pentru a identifica criteriile de
diagnostic și pentru a primi feedback de la pacient.
 Criterii de identificate PMT:
 Recunoașterea durerii de către pacinent într-un
anumit punct.
 Prezența benzii musculare contracturate
 Reproducerea durerii referite la palparea punctelor
contracturate.
 Zvâcnire locală (spasm) cu o „ pocnitură caracteristică”
la palpare
 Exteriorizarea durerii prin tresărirea pacientului,
vocalizarea durerii. (4)
 (1) Tipuri de puncte trigger miofasciale
 PT activ : suprafață sensibilă localizată de obicei între
mușchii scheletici, asociată cu o durere regională
 PT latent : suprafață inactivă, care are potențialul de a
deveni activă în timp
 PT secundar: suprafață iritabilă care poate deveni
activă datorită unui supraefort muscular din alt
mușchi
 Punct miofascial satelit: punct sensibil într-un mușchi
care devine inactiv deoarece este în regiunea altei
dureri trigger.
Etiologie: (1)
1. Traumatisme ale țesutului musculo-scheletal
 Leziunea discului intervertebral
 Exerciții excesive
 Contractură musculară persistentă profesională
 Fractura anterioară scapulo-humerală, claviculară
 Deficit nutrițional
 Dereglări hormonale
 Stres
Factori de perpetuare a PTM
A. Factori mecanici :
1. Variațiile anatomice : scurtări ale membrului superior
2. Stresori musculari apăruți din cauza poziției incorecte
 Fotoliul biroului prea înalt/jos
 Lipsa suportului pentru spate, brațe
 Postura incorectă cu capul anteflectat
3. Stresori musculari profesionali
 Menținerea îndelungată a unerilor ridicați
 Dactilografia
 Poziția addusă prelungită a mâinilor
 Munci care implică mișcări frecvente repetitive (utilizarea computerului) ce
suprasolicită mușchii regiunii cervicale și toracice superioare.
B.Factori sistematici de perpeture: disfuncții enzimatice, metabolice și
endocrine, infecții cronice, sindrom de hiperitabilitate, posttraumatică, stress.
Factori perpetuali
Metode de evaluare

 -Neck disability index (NDI)

 -Cervical range of motion (crom)
 -Neck OutcCome score (NOOS)
 - Pressure Pain Threshold Scale
 - Visual Analog Pain Scale
 SF 36
Metode de tratament
 Myofascial realease techinc
 Ishemic compression
 Spray and stretch
 Muscle energy techinc
 Trigger point pressure
 Transvers friction massage
 Integrated neuromuscular inhibition techinique
 Dry needling
 Lotul martor face kinetoterapie și lotul de studiu face
kinetoterapie împreună cu tehnici manuale.
 Lotul care face kinetoterapie face: mers, stretching,
mobilizări active, exerciții de relaxare, reabilitare
posturală.
Bibliografie
 1 CEFALEEA CERVICOGENĂ ÎN SINDROMUL MIOFASCIAL
 Sorina Merlici, 2011
 (Coordonatorstiintific: academician, Diomid Gherman)
 Catedra de Neurologie, USMF “Nicolae Testemitianu”
 Nr. 3(12) / 2011 / ISSN 1857-1719 Disponibil online 15 December, 2013.
 2. Borg-Stein, J., & Iaccarino, M. A. (2014). Myofascial Pain Syndrome Treatments.
Physical Medicine and Rehabilitation Clinics of North America, 25(2), 357–
374.doi:10.1016/j.pmr.2014.01.012
 3. Fleckenstein, J., Zaps, D., Rüger, L. J., Lehmeyer, L., Freiberg, F., Lang, P. M., & Irnich,
D. (2010). Discrepancy between prevalence and perceived effectiveness of treatment
methods in myofascial pain syndrome: Results of a cross-sectional, nationwide survey.
BMC Musculoskeletal Disorders, 11(1). doi:10.1186/1471-2474-11-32
 4. Lucas, N., Macaskill, P., Irwig, L., Moran, R., & Bogduk, N. (2009). Reliability of
Physical Examination for Diagnosis of Myofascial Trigger Points. The Clinical Journal of
Pain, 25(1), 80–89.doi:10.1097/ajp.0b013e31817e13b6
 5. Saxena, A., Chansoria, M., Tomar, G., & Kumar, A. (2015). Myofascial Pain Syndrome:
An Overview. Journal of Pain & Palliative Care Pharmacotherapy, 29(1), 16–
21.doi:10.3109/15360288.2014.997853