Moara cu noroc

de Ioan Slavici

-Nuvelă realist psihologică,publicată în volumul “Novele din popor” în 1881.

-Titlul este ironic și face referire la un han,fostă moară,care se află la răscruce de drumuri în
pustietate.
-Este aparent un spațiu propice îmbogățirii.
-Tema este dezumanizarea cauzată de dorința de îmbogățire,căruia i se adaugă tema
destinului.
“Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa,căci,dacă-i vorba,nu bogăția,ci liniștea colibei tale te
face fericit”
-Este o nuvelă realist,observându-se: prezentarea veridică a societății ardelenești de la
sfârșitul sec. al XIX-lea,obiectivitatea perspectivei narative,omnisciența și omniprezența
naratorului,descrieri detaliate,simetria incipit-final.

TIPOLOGIA
 Este o nuvelă psihologică,care prezintă un conflict puternic,redat în manieră
obiectivă,dezvoltat pe două coordonate: cea exterioară,a evenimentelor propriu-zise
și cea interioară a conștiinței personajului.
 Se încadrează în realism prin obiectivitatea perspectivei narative,omnisciența și
omniprezența naratorului,prin verosimilitate.

CONFLICTUL
a) Exterior: este de natură socială - Ghiță->Lică Sămădăul
b) Interior: este psihologic – dorințele contradictorii ale lui Ghiță de a se îmbogății sau
de a rămâne om cinstit.

PERSPECTIVA NARATIVĂ
 Naratorul este obiectiv și omniscient
 Narațiunea la persoana a III-a se împletește cu descrierea și dialogul
 Autorul folosește tehnica monologului interior,memoria involuntară,analiza
psihologică,stilul indirect liber și introspecția

ACȚIUNEA
 Se desfășoară pe parcursul unui an de la Sfăntul Gheorghe până la Paște
 Este alcătuită din 17 capitole
 În expoziție este prezentat drumul care duce spre și din spre Ineu,și locul pustiu în
care se află Moara cu noroc
 În intriga nuvelei apare elementul perturbator:apariția lui Lică Sămădăul
 Desfășurarea acțiunii surprinde procesul dezumanizării lui Ghiță care se implică în
afacerile necinstite ale lui Lică
 El se îndepărtează de familie,de valorile morale,ajungând să fie cercetat pentru
crimă și pentru furt;Devine complicele lui Lică în momentul în care jură strâmb la
proces
 Punctul culminant prezintă ultima etapă a degradării morale ale lui Ghiță;Dorind să
se răzbune pe Lică își împinge soția în brațele acestuia,în timp ce el merge după
jandarmul Pintea
  Deznodământul prezintă moartea Anei ucisă de Ghiță care este apoi împușcat de
Răuț;Lică se sinucide,moara cu noroc este incendiată,dar bătrâna și copii
supraviețuiesc

PERSONAJELE
 Sunt 2 caractere puternice: Ghiță și Lică
 Accentul cade pe analiza psihologică a lui Ghiță în procesul îmbogățirii
 Personajele secundare au rolul de a evidenția trăsăturile personajului principal Ghiță

PERSONAJUL PRINCIPAL
 Portretul fizic este evidențiat în mod direct prin descriere “înalt și spătos”
 Portretul moral este prezentat din prizma contradicției dintre cele două sentimente:
dorința de a rămâne om cinstit și lăcomia pentru bani.
 Este un personaj complex al cărui destin ilustrează tema nuvelei: consecințele
nefaste ale dorinței de îmbogățire
 Statul social: cizmar de meserie devine hangiu
 Statut moral: avar
 Statut psihologic: dezumanizat de lăcomie

ANTAGONISTUL
 Personajul antagonist
 Tipul omului dur,cu multă dorință de putere
 Bun cunoscător al oamenilor,el intuiește patima lui Ghiță pentru bani și se folosește
de această slăbiciune
 Marchează nefast destinul tuturor personajelor,care intră în contact cu el
 Rămâne până la final simbol al degradării morale

SIMETRIA INCIPIT-FINAL
 Incipitul prefigurează tema și conflictul prin mesajul de avertizare al bătrânei
 Ținuturile prezentate în începutul nuvelei,aflate împrejurul hanului sunt
aride,nefaste;în depărtare se zărește o pădure arsă,înconjurată de corbi,imagine care
anticipează focul din final
 Drumul către Moara cu noroc șerpuiește de la stânga la dreapta și este simbolic
pentru caracterul oscilant de care dă dovadă Ghiță,pus să aleagă între dragostea față
de familie și dorința de a fi bogat
 Cele 5 cruci par să completeze semnificația titlului reprezentând semne aducătoare
de noroc
 Descrierea drumului realizează simetria dintre incipit și final,căci în expozițiune,prin
tehnica detaliului,este prezentat locul în care se află hanul,iar în final imaginea
bătrânei și a copiilor sugerează continuarea drumului vieții: “Apoi ea luă copii și
plecă mai departe ”
 Ciclicitatea vieții este sugerată în final când locul păcatului este purificat prin foc