Valorificarea patrimoniului muzeal în ac vitatea didac că

Explicația, de la metodă
expozitivă la colaborare
Pentru un educator muzeal, explicația este unul dintre instrumentele de bază pe care le are
în tolba sa de metode de instruire, așa cum este și pentru profesori în sala de clasă. Atunci
când este transformată dintr-o metodă expozi vă într-un proces colabora v, explicația oferă
cadrul în care definirea unor concepte și lămurirea lor este realizată împreună cu elevii.

➤ Material video - Explicația, de la metodă expozi vă la colaborare

Secvențe didactice
1. Secvență extrasă din scenariul de lecție „Colecția mea de artă”, susținut de Monica
Bumbeș, educator muzeal, la Școala gimnazială nr. 2 Tamași, Corbeanca. Scenariul
didac c integrat a vizat exersarea unor competențe specifice disciplinelor Dezvoltare
personală, clasa a II-a, și Arte vizuale și abilități prac ce, clasa a II-a.

2. Secvență extrasă din scenariul de lecție „Ce legătură are parnița cu dreptul la educație?”,
susținut de Iulia Iordan, educator muzeal în cadrul expoziției permanente „Muzeul
Vârstelor”, Casa Filipescu-Cesianu. Scenariul didac c integrat a vizat exersarea unor
competențe specifice disciplinelor Educație civică, clasele a III-a și a IV-a, și Limba și
literatura română, clasele a III-a și a IV-a.
Sumar
În acest material video, vă propunem să vedeți cum folosesc Monica Bumbeș și Iulia Iordan,
educatori muzeali, explicația.
Nu trebuie să fim neapărat într-un muzeu pentru a folosi obiecte de patrimoniu drept
mijloace de instruire în cadrul lecțiilor de la școală. Putem aduce muzeul în sala noastră de
clasă folosind reproduceri ale exponatelor din muzee, trasee muzeale sau kituri pedagogice
care includ imagini cu obiecte de patrimoniu la rezoluții mari sau tururi virtuale.
De asemenea, putem apela la obiecte din colecția personală sau chiar din colecțiile elevilor
pentru a facilita un proces de predare-învățare bazat pe obiect (object-based learning). În
acest mod, le oferim explicații elevilor noștri despre valoarea și importanța obiectelor vechi
sau putem crea legături între evenimente din trecut și co dianul copiilor. Mai mult, prin
explicații le arătăm copiilor că obiectele de patrimoniu sau cele din colecțiile personale sunt
mărturii ale trecutului nostru - trecutul lor, al familiei lor, al orașului în care trăiesc sau al
poporului român.
Pentru a explica cum funcționează aparatul de fotografiat, Monica adresează copiilor o serie
de întrebări de ghidaj, care valorifică experiențele și cunoș nțele anterioare ale acestora
despre obiectul din fața lor (sau, alterna v, despre un obiect din colecțiile unui muzeu) dar și
despre alte obiecte similare cu acesta.Prin urmare, în loc să ofere toată explicația, Monica o
construiește alături de elevi și lămurește principiile de funcționare ale aparatului de
fotografiat prin ghidarea raționamentului deduc v al copiilor cu ajutorul întrebărilor.
Vedem acest proces de construire treptată a unei explicații și la Iulia Iordan, în cadrul unui
atelier susținut în decembrie 2022 în expoziția permanentă „Muzeul Vârstelor “ de la Casa
Filipescu-Cesianu.
În loc să ofere direct definiția manuscrisului, Iulia valorifică cunoș nțele și experiențele
anterioare ale elevilor implicându-i într-un proces colabora v de construire a acestei
definiții, care le oferă elevilor posibilitatea de a exersa competențe specifice disciplinei
Limba și literatura română. Pe lângă explicație și conversație, educatorul muzeal face apel și
la observare. Prin întrebări, Iulia ghidează privirea copiilor spre detaliile obiectului de
patrimoniu pentru a-i ajuta să iden fice în documentul manuscris, expus în muzeu, acele
elemente vizuale care pot contribui la confirmarea definiției și la completarea explicației.
Suntem obișnuiți să vedem explicația ca pe o metodă didac că expozi vă, prin care le
prezentăm elevilor informații lămuritoare despre un obiect, un eveniment sau un fenomen.
Dar explicația poate fi înțeleasă și ca o metodă didac că colabora vă, bazată pe
intercomunicare, prin care construim alături de copii înțelegerea reală a unui fenomen sau a
unui eveniment. Noi vă încurajăm să faceți acest lucru direct în muzeu. Iar dacă nu puteți
vizita unul, puteți folosi în sala de clasă, ca punct de pornire în procesul de predare-învățare,
reproduceri ale obiectelor de patrimoniu sau obiecte din colecțiile personale ale copiilor
care fac trimitere la patrimoniul muzeal.

Context și resurse
Dacă doriți să integrați obiecte de patrimoniu în ac vitatea de predare-învățare din clasă,
puteți apela la trasee muzeale digitale care vă pot ajuta să aduceți colecțiile muzeelor în sala
de clasă. Înaintea vizitei la muzeu, puteți consulta, descărca și imprima trei as el de trasee
muzeale, care se bazează pe exponate din colecțiile Muzeului Municipiului Bucureș .
Alterna v, ele pot fi păstrate pe telefonul mobil/tabletă pentru a fi folosite în muzeu. Atunci
când nu puteți vizita muzeul, aceste trasee vă pot ajuta să captați atenția copiilor, să ghidați
o conversație pe o temă legată de o unitate de învățare pe care o explorați sau să oferiți
explicații despre un anumit eveniment sau fenomen.

Idee de pus în practică

Descărcați traseul „Pe firul tehnologiei”, conceput de Asociația Da’DeCe în cadrul proiectului
„Patrimoniu pentru societate”. Alegeți două ac vități dintre cele propuse în traseu și oferiți
în spațiul de mai jos răspunsurile dumneavoastră la aceste ac vități (Menționați mai întâi
cerința fiecărei ac vități, apoi oferiți răspunsurile dvs.)

Acest material video a fost realizat în cadrul proiectului „Da’ de ce să aduc muzeul la școală”, ca resursă de
învățare ce vine în completarea programului de formare „Valorificarea patrimoniului muzeal în ac vitatea
didac că”, realizat de asociația Da’DeCe în parteneriat cu Casa Corpului Didac c a Municipiului Bucureș și
Muzeul Municipiului Bucureș .

Proiectul cultural de educație prin cultură este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este
responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în
întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.