Valorificarea patrimoniului muzeal în ac vitatea didac că

Cum stârnim interesul copiilor în

și pentru muzeu
Stârnirea și menținerea interesului copiilor în cadrul unei ac vități educa ve este poate cel
mai dificil lucru cu care se confruntă un cadru didac c sau un educator muzeal. Să conectezi
un grup de copii la un conținut educa v în același mp nu înseamnă doar proiectarea unor
ac vități variate care să solicite în diverse feluri atenția și implicarea copiilor, dar și o atenție
distribu vă a educatorului față de aceș a separat și împreună, ca grup.

➤ Material video - Cum stârnim interesul copiilor în și pentru muzeu

Secvențe didactice
1. Secvență extrasă din scenariul de lecție „Ce legătură are parnița cu dreptul la
educație?”, susținut de Iulia Iordan, educator muzeal în cadrul expoziției permanente
„Muzeul Vârstelor”, Casa Filipescu-Cesianu. Scenariul didac c integrat a vizat exersarea
unor competențe specifice disciplinelor Educație civică, clasele a III-a și a IV-a, și Limba și
literatura română, clasele a III-a și a IV-a.
2. Secvență extrasă din scenariul de lecție „Colecția mea de artă”, susținut de Monica
Bumbeș, educator muzeal, la Școala gimnazială nr. 2 Tamași, Corbeanca. Scenariul
 didac c integrat a vizat exersarea unor competențe specifice disciplinelor Dezvoltare
personală, clasa a II-a, și Arte vizuale și abilități prac ce, clasa a II-a.
3. Secvență extrasă din scenariul de lecție „Da’ de ce să aduc muzeul la școală”, susținut de
Mona-Silvia Timo e, educator muzeal, la Școala gimnazială nr. 2 Tamași, Corbeanca.
Scenariul didac c integrat a vizat exersarea unor competențe specifice disciplinelor
Dezvoltare personală, clasa I, și Comunicare în limba română, clasa I.

Sumar
În acest film puteți vedea câteva dintre trucurile folosite de educatorii muzeali pentru a
stârni curiozitatea copiilor în sau pentru muzeu. Una dintre cele mai folosite metode de
concentrare a atenției pentru o anumită sarcină este delegarea rolului de educator care
oferă autonomie și încredere fiecărui copil în parte. În acest caz, copiii reacționează diferit la
explicarea sarcinii. Este important să le arătăm diverse aspecte pozi ve ale exercițiilor, în așa
fel încât să-i co-interesăm pe parcurs, chiar dacă inițial nu au fost încântați de ceea ce li s-a
propus.
Momentele de tranziție, care se folosesc la grădiniță între o ac vitate de învățare și alta, la
școală nu mai sunt atât de prezente. Însă, la muzeu, folosim din plin aceste ruperi de ritm.
Ele se materializează în exerciții de energizare, schimbarea direcției discuției, exerciții de
imaginație etc.
Dincolo de aceste tehnici, uneori interesul copiilor poate fi agățat de simpla atenție a
educatorului. În acest film, de exemplu, Iulia a văzut la un moment dat mâna ridicată a unei
fe țe, dar nu a terminat de explicat sarcina. Așa că o roagă să aștepte, apoi o invită să
intervină.
Un alt aspect pe care noi îl considerăm important este apelul la imaginația copiilor. Ne ajută
să le menținem viu interesul pe parcursul unei ac vități. Exercițiile de imaginație au rolul de
a ex nde spațiul fizic în care se află copiii și de a-i transpune în lumi noi care le solicită
atenția.
Recuzita este un alt as pe care un educator muzeal îl scoate din mânecă aproape în fiecare
context educa v pe care îl creează. Aceasta ne poate permite să îmbogățim experiența
educa vă în muzeu sau să aducem o parte din muzeu la școală. Recuzita permite de
asemenea explicarea unor noțiuni complet noi, abstracte sau care nu au legătură cu viața
co diană a copiilor. Atunci când o însoțim și de poveste sau o folosim pentru a crea ghicitori
și jocuri de descoperire, copiii vor fi și mai interesați. De asemenea, ne permite să-i
apropiem pe copii de materialitatea obiectelor. Gestul a ngerii, interzis atunci când avem
de-a face cu obiecte din muzeu, poate fi permis atunci când le aducem copiilor replici sau
obiecte similare.
Monica a creat o experiență mul senzorială în jurul lăzii de zestre. Interesul copiilor a
devenit viu față de obiect, de istoria, de u litatea și materialitatea lui, dar și de proprietarul
acestor obiecte. Copiii sunt as el s mulați să pună întrebări și să fie curioși din mai multe
puncte de vedere. Copiii sunt s mulați prin întrebări să definească ei obiectul de patrimoniu
și o fac cu ușurință, strângând laolaltă toate informațiile care au ajuns la ei prin simțuri,
gesturi, poveș personale, obiecte specifice altor perioade istorice.
Mona îi ghidează pe copii prin turul virtual al Palatului Suțu la finalul unei ac vități derulate
în clasă. În mod normal ar fi trebuit să fie dezinteresați din cauza oboselii și a lipsei de
mișcare fizică. Însă sunt foarte curioși dacă pot răspunde provocărilor Monei, dacă recunosc
obiectele despre care au vorbit în mpul ac vității și, mai ales, despre cum arată un muzeu
adevărat. Turul virtual este cu atât mai cap vant pentru copii, cu cât el aduce o notă
dinamică într-un cadru sta c. De asemenea, este un mijloc digital care alternează de data
aceasta într-un mod fericit cu restul mijloacelor educaționale folosite în cadrul ac vității.
Orice cadru didac c ș e cât de rela vă este menținerea interesului copiilor pe parcursul unei
ac vități. Aceasta depinde nu doar de cât de atrăgător este subiectul propus copiilor, de
s mularea senzorială, emoțională sau cogni vă în mpul ac vității, dar și de starea de
moment a acestora, de oboseala acumulată pe drumul spre muzeu/școală, de felul în care se
simt în spațiul în care se află etc. Un educator muzeal folosește în diverse moduri obiectele
din muzeu pentru a transforma toate dezavantajele în atuuri.

Context și resurse
În perioada pandemiei foarte multe muzee au digitalizat obiecte de patrimoniu expuse sau
din depozite, altele au creat tururi virtuale sau trasee tema ce pentru vizitarea plăcută și
interac vă a expozițiilor chiar și de la distanță. De aceea, vă recomandăm să căutați pe
site-urile muzeelor din apropierea școlii as el de resurse prețioase care vă pot permite să
creați o vizită mult mai adaptată copiilor sau să aduceți în acest fel fragmente din muzeu în
sala de clasă.
Una dintre cele mai bogate colecții de artă de la noi din țară se află în patrimoniul Muzeului
Național de Artă al României (MNAR). Vă invităm pe site-ul muzeului pentru a descoperi o
mică parte din această colecție, capodopere din toate galeriile muzeului, fotografiate la o
rezoluție bună, drama zări sau poveș audio despre acestea și chiar filme în care se
folosește limbajul mimico-gestual în cazul în care aveți nevoie și de as el de materiale. Dacă
planificați o vizită în muzeu, căutați în mpul pregă rii vizitei și secțiunea Trasee.
Idee de pus în practică
Explorați colecția digitală a Muzeului Național de Artă al României și alegeți o lucrare care vă
place în mod special. Imaginați-vă apoi o recuzită bogată inspirată de aceasta pe care ați
putea-o folosi într-o ac vitate didac că senzorială!

Acest material video a fost realizat în cadrul proiectului „Da’ de ce să aduc muzeul la școală”, ca resursă de
învățare ce vine în completarea programului de formare „Valorificarea patrimoniului muzeal în ac vitatea
didac că”, realizat de asociația Da’DeCe în parteneriat cu Casa Corpului Didac c a Municipiului Bucureș și
Muzeul Municipiului Bucureș .

Proiectul cultural de educație prin cultură este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este
responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în
întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.