Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București

Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică

Proiect Procese Industriale 1

Student Fulger Andrei Iulian
Grupa 622 AB
Studii universitare de Licență 2023-2024
1. Date Initiale generale

În cadrul acestui proiect s-a realizat analiza caracteristicilor constructiv-

funcționale referitoare la condițiile de precizie dimensională și geometrice
prescrise piesei / reperului / produsului primit.

1.1. Produsul

Produsul analizat este Corp lagăr iar analiza se bazează pe desenul de execuție
prezentat în anexa 1.
Conform denumirii și a formei generale din desenul de execuție, produsul
face parte din categoria produselor de tip „lagăr”.

Figura 1. 1. Desen de execuție Primit

-2023-
 Fulger Andrei Iulian
Procese Industriale 1

2. Date constructive

2.1. Analiza desenului de execuție al reperului

Pentru început se va analiza daca următoarele informații sunt
disponibile și sunt în completitudinea și corectitudinea lor în cadrul desenului de
execuție al piesei:
 suficiente vederi și secțiuni care să determine în mod univoc forma piesei
Am generat un model digital al piesei într-un program de proiectare
asistata (SOLIDWORKS)(Anexa 2).

Figura 2. 1. Desen de execuție creat

La crearea modelului digital al piesei, au fost identificate două dimensiuni

lipsă, pe care am ales să le adaug.

Prima dimensiune lipsă, identificată în desenul de execuție primit, era

2
 Fulger Andrei Iulian
Procese Industriale 1

înălțimea totală a piesei. În absența informațiilor specifice referitoare la această

dimensiune, am hotărât să stabilesc înălțimea la 135mm.

Figura 2. 2. Înălțime de 135mm

A doua dimensiune lipsă identificată a fost adâncimea alezajului, conform

figurii de mai jos. Deoarece această dimensiune părea asemănătoare cu
adâncimea alezajului din fața sa, am decis că o adâncime de 8 mm ar fi potrivită
în acest context.

Figura 2. 3. Alezaj de 8mm adâncime

Prin adăugarea dimensiunilor lipsă, s-a facilitat determinarea piesei,

permițând indicarea dimensiunilor de gabarit ale acesteia. Dimensiunile de gabarit
ale piesei sunt următoarele: înălțimea de 135 mm, grosimea de 70 mm, lățimea
piciorului piesei de 190 mm, și înălțimea planului superior de 126 mm, inclusiv
teșiturile.

2.2. Analiza desenului de execuție al reperului

3
 Fulger Andrei Iulian
Procese Industriale 1

2.2.1.Marcarea suprafețelor
Deoarece piesa va lua naștere prin realizarea suprafețelor exterioare și
interioare care o delimitează, analiza va începe cu marcarea suprafețelor. Marcarea
se va face cu simbolul Si și linii de poziționare (similar cu poziționarea
componentelor într-un desen de ansamblu), fie pe vederile/secțiunile piesei din
desenul de execuție. Schițele piesei cu numerotarea suprafețelor acesteia sunt
prezentate în fig. 2.4.(Anexa 3).

Figura 2. 4. Delimitarea suprafețelor.

2.2.2.Tipologie și caracteristici prescrise suprafețelor piesei

Pe baza identificării suprafețelor, s-au centralizat următoarele informații
asociate conform tabelului 2.1(Toleranțe generale ISO 2768-mk).
Tabel 2.1.
Si Forma Dimensiune Precizia Precizia Frecvență Alte condiții

4
 Fulger Andrei Iulian
Procese Industriale 1

Suprafeței dimensională dimensional utilizare ca

(Toleranțe ă (Toleranțe bază de
individuale) generale) cotare
S1 Plană 70 x 190  0,3 x  0,5 3
inferioară
S2 Plană 70 x 10  0,3 x  0,2 1
laterală
S3 Plană 70 x 32  0,3 x  0,3 0
superioară
S4 Plană 70 x 105  0,3 x  0,3 0
laterală
S5 Teșitură 20 x 45°  1 x  0° 30’ 0
S6 Plană 70 x 86  0,3 x  0,3 0
superioară
S7 Teșitură 20 x 45°  1 x  0° 30’ 0
S8 Plană 70 x 105  0,3 x  0,3 0
laterală
S9 Plană 70 x 32  0,3 x  0,3 0
superioară
S10 Plană 70 x 10  0,3 x  0,2 2
laterală
S11 Plană 190 x 10  0,5 x  0,2 0
laterală
S12 Plană 190 x 10  0,5 x  0,2 0
laterală
S13 Cilindrică Ø11 x 10  0,2 x  0,2 0
interioară
S14 Cilindrică Ø11 x 10  0,2 x  0,2 0
interioară
S15 Cilindrică Ø11 x 10  0,2 x  0,2 0
interioară
S16 Cilindrică Ø11 x 10  0,2 x  0,2 0
interioară
S17 Alezaj M6 x 14 x 0
Filetat 16
S18 Alezaj M6 x 14 x 0
Filetat 16
S19 Alezaj M6 x 14 x 0
Filetat 16
S20 Alezaj M6 x 14 x 0
Filetat 16
S21 Alezaj M6 x 14 x 0
Filetat 16
S22 Alezaj M6 x 14 x 0
Filetat 16
S23 Alezaj M10 x 1 0
Filetat

5
 Fulger Andrei Iulian
Procese Industriale 1

S24 Cilindrică Ø90 +0.000  0,3 0

interioară M7
-0.035
S25 Tronconică 2 x 45°  0.2 x  0° 0
30’
S26 Tronconică 2 x 45°  0.2 x  0° 0
30’
S27 Tronconică 45°  0° 30’ 0
S28 Cilindrică Ø53 x 8  0.10 x  0.3 x  0.2 0
interioară
S29 Tronconică Dependentă
de S30, S28
și S31
S30 Cilindrică Ø 69 x 5  0.3 x  0.1 0
interioară
S31 Cilindrică Ø53 x 8  0.10 x  0.3 x  0.2 0
interioară

2.2.3.Interpretarea preciziei dimensionale prescrise suprafețelor

piesei
O dimensiune prescrisă este complet caracterizată dacă se cunosc următoarele
elemente:
- valoarea nominală a dimensiunii;
- clasa de toleranță care cuprinde abaterea fundamentală și treapta de
toleranță.
Cu aceste elemente se pot determina:
- valoarea toleranţei fundamentale (din SR EN 20286-1: 1997) (tabelele 3.7,
3.8);
- valoarea abaterii fundamentale (din SR EN 20286-1: 1997) (tabelele 3.10,
3.11);
- valorile abaterilor limită (prin calcul, una din ele fiind egală cu abaterea
fundamentală)
- valorile limită ale dimensiunii considerate (prin calcul).

Dimensiunile tolerate se notează, pe desenele de reper, în trei moduri:

a. prin indicarea valorii nominale şi a clasei de toleranţă (fig. mod I);
b. prin indicarea valorii nominale şi a clasei de toleranţă, urmate de
valorile abaterilor limită, între paranteze (fig. mod II);
c. prin indicarea valorii nominale şi a valorilor abaterilor limită (fig. mod
III).

6
 Fulger Andrei Iulian
Procese Industriale 1

Fig. 2.2 Modalități de prescriere

Având în vedere cele trei modalități de prescriere de mai sus, în desenul nostru
avem un numar de:
- 0 dimensiuni tolerate de tipul I
- 3 dimensiuni tolerate de tipul II
- 0 dimensiuni tolerate de tipul III

Pentru un număr de 2-3 dimensiuni tolerate individual se vor analiza și

prezenta detaliat în raport cu următoarele elemente:
a. Dimensiune nominală:
 este dimensiunea stabilită de proiectant din considerente funcționale
și/sau din calculul de rezistență;
 în raport cu dimensiunea nominală se stabilesc dimensiunile limită,
respectiv abaterile limită şi toleranța dimensiunii;
 dimensiunea nominală se notează cu dnom sau Dnom pentru arbori şi
pentru alezaje;
După limitele intervalului de dimensiuni pe care îl determină, există
dimensiunile limită:
 dimensiune maximă: este dimensiunea cea mai mare a
intervalului de valori stabilit; Se notează:
o pentru arbori: dmax;
o pentru alezaje: Dmax.
 dimensiunea minimă: este dimensiunea cea mai mică a
intervalului de valori stabilit; Se notează:
o pentru arbori : dmin;
o pentru alezaje: Dmin.
După limitele de material pe care le caracterizează există:
 dimensiune la maxim de material (limită „Trece”): este dimensiunea
limită corespunzătoare maximului de material şi care este:
o pentru arbori: dmax;
o pentru alezaje: Dmin.
 dimensiune la minim de material (limită „Nu Trece”): este

7
 Fulger Andrei Iulian
Procese Industriale 1

dimensiunea limită corespunzătoare minimului de material şi care

este:
o pentru arbori: dmin;
o pentru alezaje: Dmax
b. Abateri dimensionale:
Abaterile dimensionale sunt diferențele dintre dimensiunile limită și
dimensiunea nominală. De aceea se definesc următoarele abateri
dimensionale:
Abateri limită sunt diferențele dintre dimensiunile limită prescrise și
dimensiunea nominală. Deoarece caracterizează dimensiunea maximă,
respectiv, dimensiunea minimă, abaterile limită se clasifică în:
a. abaterea superioară: este diferența dintre dimensiunea maximă
și dimensiunea nominală; se notează:
o pentru arbori: es = dmax – dnom; se obţine: dmax = dnom + es;
o pentru alezaje. ES = Dmax – Dnom; se obţine: Dmax = Dnom + ES.
b. abatere inferioară: este diferenţa dintre dimensiunea minimă
şi dimensiunea nominală; se notează:
o pentru arbori: ei = dmin – dnom; se obţine: dmin = dnom + ei;
o pentru alezaje. EI = Dmin – Dnom; se obţine: Dmin = Dnom + EI.
Se va indica, în baza valorilor obținute, dacă abaterile limită sunt simetrice
sau asimetrice.
Atunci când cota prescrisă nu are prezentate abateri limită explicite, acestea
se vor stabili astfel:
- Utilizând din anexele furnizate tabelele 3.10 sau 3.11 funcție de tipul
elementului geometric.
Pentru abaterile limită se vor prezenta următoarele variante de rezolvare:
1. Utilizarea tabelelor 3.10, 3.11, 3.8, funcție de tipul elementului
geometric (arbore sau alezaj), pentru alegerea abaterii fundamentale și
a toleranței necesare calculului celeilalte abateri limită.
2. Utilizarea unui program CAD pentru cotare cu abateri a cotei în raport
cu clasa de toleranță prescrisă
3. Utilizarea unei aplicații on-line pentru determinarea abaterilor și
toleranțelor dimensionale
c. Toleranța dimensională.
Toleranța dimensională este diferența dintre dimensiunile limită
(dimensiunea maximă și dimensiunea minimă) sau diferența dintre
abaterile limită (abaterea superioară și abaterea inferioară).
Se calculează astfel:
o pentru arbori: Td = dmax – dmin = dnom + es – (dnom + ei ) = es –
ei;
o pentru alezaje: TD = Dmax – Dmin = Dnom +
ES – (Dnom + EI ) = ES – EI. Obs. Întotdeauna

8
 Fulger Andrei Iulian
Procese Industriale 1

toleranța este o valoare numerică strict pozitivă.

Pentru toleranța dimensională se vor prezenta următoarele variante de
rezolvare:
1. Calculul analitic al toleranței fundamentale ca si produs dintre
coeficientul de precizie Kn și factorul de toleranță i. Domeniul fiecărei
dimensiuni conform tab. 3.7
Ordinea în care se determină sau se calculează mărimile prezentate se va realiza
funcție de datele disponibile, astfel:
Var. 1: valorile abaterilor limită
- abaterea superioară/abaterea inferioară
- toleranța dimensională
- dimensiunea
maximă/dimensiunea minimă
Var. 2: clasa de toleranță
- toleranța dimensională
- abaterea superioară/abaterea inferioară
- dimensiunea maximă/dimensiunea minimă