- politici naționaliste = prejudiciu f mare pentru comerț

Piața Unică
Liderii europeni propun recuperarea pieței comune, în cadrul unei crize.
- Recuperarea pieței europene
- Eliminarea taxelor vamale și cotelor nu este de ajuns;
- Șmecherii pot găsi oricând bariere cu efect diferit care să le producă profit;
- UE – dezvoltă o piață unică internă, în 1992, prin care se elimină cele 3 tipuri de bariere
(mai greu de detectat/evitat);
o Bariere Fizice: control de pașaport – consumă timp și implicit bani din cauza
așteptării cauzate de către controlul vamal => creșterea prețului produsului. (cost
echivalent cu o taxă vamală)
1990 – controlul de pașaport la vamă este eliminat prin zona Schengen; zonele
din afara spațiului Schengen „achită taxa vamală” prin pierderea de timp la vamă;
1992 – Piața Unică
o Bariere Tehnice: implică standardele impuse de către UE asupra comercializării
produselor ce trebuie să îndeplinească un anumit grad de calitate sau o condiție
specifică pentru a califica produsul ca eligibil din punct de vedere comercial. Acestea
produc venit, spre deosebire de cele fizice care bagă bani doar în buzunarul terților și
nu la bugetul de stat.
Ex. o băutură alcoolică trebuie să aibă procentul de x% alcool ca să îndeplinească
condițiile pentru a fi vin, iar băutura cu gradul de tărie de y% îndeplinește condițiile
pentru a fi rachiu.
o Bariere Fiscale
Un producător de mașini în România observă mulți români care preferă să-și cumpere
mașini second hand din străinătate, din cauza faptului că sunt mai ieftine și mai bune;
Apartenența la UE duce la libertatea persoanelor de a-și alege produsul pe care îl
cumpără. Prin abordarea unei perspective ecologiste, mașinile SH care sunt mai vechi și
puternice, care poluează mai mult, este posibilă implementarea unei taxe pentru rable și
promovarea mașinilor autohtone, cu consum mai mic și verde. Se poate stabili așadar o
taxă pentru poluarea mașinilor, ele devenind astfel mai scumpe, în comparație cu cele
produse de compania autohtonă.
 Taxa ecologică protejează așadar producătorii autohtoni de mașini. În momentul apariției
unei acuzații din partea UE care ar pretinde dezavantajarea importurilor de mașini din
state terțe, acestea pot fi justificate sub emblema protecției mediului.

Întreținerea pieței comune

- Principiul dezvoltat de către CJUE (menține Piața Unică)
o Recunoașterea mutulă: dacă băutura X făcută în Franța, se poate comercializa în
Franța, nu contează sistemul național de aprobare din Germania, pentru că aceasta
trebuie să fie aprobată peste tot, deși Germania nu o recunoaște. Astfel, Principiul de
recunoaștere mutuală prevede nevoia ca un bun/serviciu/persoană numit/e trebuie
să fie îndeajuns de bun atât pentru Franța, cât și Germania sau alt stat la UE.
o Armonizarea Minimală: existența unui acord comun asupra aspectului ce trebuie
recunoscut de către statele membre; ex. un student la medicină trebuie să învețe un
minim de 5 ani în cadrul studiilor de specialitate.

Naționalismul – anti piață comună, din cauza faptului că anulează beneficiile acesteia.
- De ce barierele sunt mai greu de eliminat
- Cum au ele un efect echivalent asupra unui importator/exportator
- Efecte negative asupra UE (nu e vorba de taxa vamală per se, deoarece taxa nu merge la
bugetul de stat, ci în buzunarul terților)
o Efectul principal este descurajarea;

Este taxa auto din România o barieră fiscală în calea comerțului din interiorul pieței unice a
UE?
Cele două ipoteze posibile diferă una de cealaltă prin scopul dorit: dacă scopul dorit este
protejarea producătorilor locali sau încasarea mai multor bani la bugetul de stat. Acest scop
al taxei auto poate fi definit prin intermediul reglementării sale prin lege. Legea explică
intenția taxei și scopul acestora. Pentru camuflarea scopului adevărat, oamenii politici mint
și creează o fațadă bine voitoare asupra taxei implementate, deși aceasta este realizată în
baza unor scopuri ascunse. Fațada în cazul nostru este Chiar interpretarea art. 110 TFUE de
către Curtea de Justiție din România este justificarea acestei taxe, interpretare ce joacă rolul
unei diversiuni. Interpretarea dreptului UE în dreptul românesc prin intermediul OUG
50/21/2008 în favoarea producătorilor autohtoni este metoda românească de a promova
industria de mașini mici, Dacia producând o singură tipologie de mașină – cea mică,
compactă, de oraș.
Art. 1 din OUG 50/21/2008: Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul legal pentru
instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie
venit la bugetul Fondului pentru mediu şi se gestionează de Administraţia Fondului pentru
Mediu, în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului.
Protecționismul – discriminarea mașinilor mari prin favorizarea mașinilor mici, care
promovează producătorii autohtoni. -> taxa auto din România favorizează mașinile mici
Cele două efecte ale unui impozit – de a aduce bani la stat și de a încuraja activitatea
impozitată.
Măsurile au mai multe efecte, precum descurajarea importului, promovarea industriei
autohtone, descurajarea poluării și promovării ecologismului, însă efectul care a determinat
guvernul să introducă taxa auto este faptul că va determina adunarea de bani la bugetul la
stat.
Legătura dintre ecologism și alegerea în funcție este destul de slabă, deoarece românii nu
sunt un popor orientat spre reciclare și salvarea mediului, deoarece prioritățile țării sunt
altele în momentul de față. Problemele precum bugetul de stat, infrastructura sau alte
asemenea sunt prioritare în fața reciclării și a ecologismului în genere. Parlamentarii români
beneficiază într-o măsură foarte mică de pe urma implementării măsurilor ecologiste într-o
manieră discreționară, însă dacă acestea plusează venitul de stat, există posibilitatea de a
prezenta un interes special. De exemplu taxa auto este mai benefică pentru statul român
decât implementarea unei directive de reciclare selectivă a deșeurilor venite de asemenea
din partea UE, însă care presupune costuri adiacente și nici un surplus financiar.