CUPRINS

TEST -MODEL BACALAUREAT 1...............................................................................................4

TEST-MODEL BACALAUREAT 2.................................................................................................7
TEST-MODEL BACALAUREAT 3...............................................................................................10
TEST-MODEL BACALAUREAT 4...............................................................................................13
TEST-MODEL BACALAUREAT 5...............................................................................................16
TEST-MODEL BACALAUREAT 6..............................................................................................19
TEST-MODEL BACALAUREAT 7..............................................................................................22
TEST-MODEL BACALAUREAT 8..............................................................................................25
TEST-MODEL BACALAUREAT 9...............................................................................................27
TEST-MODEL BACALAUREAT 10............................................................................................30
SITOGRAFIE...................................................................................................................................34
 TEST-MODEL BACALAUREAT 1

*Toate subiectele sunt obligatorii.

*Se acordă 10 puncte din oficiu.
*Timpul de lucru: 3 ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citește următorul fragment:

Pasiunea pentru biblioteci i-a fost stimulată lui Adrian Marino de către tatăl său, care frecventa anti-
cariatele şi librăriile, pentru a achiziţiona cărţi, ca să-şi îmbogăţească biblioteca moştenită de la ascendenţi.
Patima pentru cărţi pusese stăpânire întru totul pe fiinţa sa, motiv pentru care, atunci când mergea în vizită la
cineva, îi inspecta întâi biblioteca. [...] Devenit critic şi teoretician literar, Adrian Marino dorea să se docu-
menteze direct de la izvoare, căutând cărţile şi revistele în limba în care au fost publicate. În călătoriile vest-
europene, biblioteca era un punct de atracţie obligatoriu în programul său. Indiferent că se afla într-o bibliotecă
universitară sau naţională, teoreticianul era însetat de cunoaştere, dornic de a citi şi xeroxa tot ce găsea in-
teresant, pentru documentaţia necesară scrierii cărţilor sale. Criticul avea plăcerea de a deschide cărţi ne-
frecventate, texte inedite sau rare, avea satisfacţia lecturii sub mirosul cernelii tipografice din cărţile noi. [...]
Îi plăcea să compare maniera de lucru a funcţionarilor din fiecare bibliotecă, ambianţa sălilor de lec-
tură, modul de a împrumuta cărţi. A descris Biblioteca Naţională din Franţa ca un spaţiu cu o foială imensă, în
care haosul cataloagelor îl derutau pentru că erau fragmentare, neunificate, complicate. La Biblioteca Sorbonei
(studenţească, incomodă şi zgomotoasă), Marino nu se simţea în largul său, deoarece mecanismul era greoi,
cu birocraţie complicată, obositoare, cu lungi aşteptări, înghesuială şi goană după locuri. [...] La Geneva, a
observat competenţa bibliografică şi bonomia funcţionarilor. În Lisabona, sesizase că se acceptau doar trei
buletine odată, că erau controale complicate, maximă vigilenţă şi locuri puţine. [...] Biblioteca din Madrid nu
i-a creat o bună impresie, deoarece demonstra mania spaniolilor de a fuma, fiind plină de scrumiere şi ţigări.
[...] În 1990, ajuns în SUA, Marino a învăţat să folosească catalogul computerizat, mai comod decât vechiul
sistem de fişe mobile din Europa, fapt pentru care era foarte entuziasmat. În plus, remarcase cu satisfacţie
deschiderea şi libertatea totală a bibliotecilor americane: nimeni nu îl întreba nimic, nu îl legitima, nu se ocupa
de el. La New York, umbla prin rafturi la toate cele şase nivele, prin sălile enorme de reviste şi de ziare, scotea
zeci de cărţi, făcea sute de xeroxuri, nimeni nu-i dădea nici cea mai mică atenţie. [...]
Pentru Marino, pătrunderea într-o bibliotecă avea semnificaţia unui ritual de intrare într-o incintă sacră,
un loc respectat pentru imensele posibilităţi de studiu. În bibliotecă, criticul şi teoreticianul literar evada din
superficialitatea vieţii cotidiene, evita viaţa mondenă cu rivalităţile ei şi intra într-o lume a valorii culturale
autentice. Dorinţa sa din tinereţe – de a avea o bibliotecă imensă, personală – se împlinise, iar la finalul vieţii
sale a donat peste 10.000 de cărţi Bibliotecii Universitare din Cluj-Napoca.
(Elena Mândrilă, Un călător în universul cărţilor – Adrian Marino)

2
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței „în largul său”. 6 puncte
2. Menționează două biblioteci vest-europene, pe care le frecventase criticul literar Adrian Marino, utilizând
informaţiile din textul dat. 6 puncte
3. Precizează care a fost dorinţa din tinereţe a lui Adrian Marino, justificându-ți răspunsul cu o secvență sem-
nificativă din textul dat. 6 puncte
4. Explică motivele pentru care Adrian Marino a fost încântat de bibliotecile americane. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, concepţia lui Adrian Marino faţă de biblioteci, aşa cum reiese din ultimul
paragraf al textului dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă traseul existenţial al fiinţei
umane este influenţat sau nu de către pasiunile descoperite în tinereţe, raportându-te la informațiile din frag-
mentul dat și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două
argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare,
de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte
subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în fragmentul
dat.
„Regele se ridică demn, moment în care, în amfiteatru, se aşternu o tăcere desăvârşită. Deşi mai
degrabă scund, oaspetele produse o impresie puternică, atât prin uniforma militară pe care o purta, împodobită
cu decoraţii şi cu colanul cu cruce treflată, care îi strălucea pe piept, cât mai ales prin căutătura sobră cu care
îmbrăţişă sala. Părul îi era corect dat peste cap, iar pomeţii ieşiţi în relief, acoperiţi de o barbă aranjată cu
dichis. Afişa o eleganţă austeră, care îi venea ca o mănuşă, fie că era la palat, cu înalte feţe regale, la vânătoare,
la vreo întâlnire cu ambasadorii sau la vreun eveniment monden. Păşi fără grabă, spre centrul postamentului şi
de acolo mulţumi gazdelor pentru frumoasa primire, mărturisind că era onorat de căldura pe care o simţise,
încă de când păşise pragul şcolii. Regele se adresă apoi profesorilor, mulţumindu-le pentru devotamentul şi
pentru pasiunea cu care îşi îndeplineau nobila misiune de a-i forma pe aceşti tineri, în spiritul valorilor
naţionale, ... mărturisindu-le că, de mic, visase nu la o carieră militară, ci să se facă profesor:
― Profesor, da, asta mi-ar fi plăcut, pentru că nimic nu e mai greu şi mai important decât să sădeşti în
sufletele tinerilor lumina învăţăturii şi dragostea de ţară”.
(Adrian Jicu, Iorgu

3
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct;
logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dez-
volte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat,
aparținând lui Lucian Blaga.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic ales într-o tipologie, într-un curent
literar/ cultural sau într-o orientare tematică;
– prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic ales prin comentarea a două imagini sau idei
poetice;
– analiza, la alegere, a două elemente de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul poetic studiat,
din seria: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, sugestie și ambiguitate, imaginar poetic, figuri seman-
tice (tropi).
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte
(câte 6 puncte pentru fiecare cerință/ reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților
componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză
și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte;
așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

4
 TEST-MODEL BACALAUREAT 2

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Degeaba le-am avea pe toate: inteligenţa, cultura, isteţimea, supracultura, doctoratele, supra-
doctoratele (ca profesorul din Lecţia lui Eugen Ionescu), dacă suntem răi, haini, mojici şi vulgari,
proşti şi nerozi, doi bani nu facem, se duc pe apa sâmbetei şi inteligenţa, şi erudiţia, şi supradoctor-
atele, şi toate congresele internaţionale la care luăm parte, şi toate bursele pentru studii pe care le
câştigăm prin concursuri severe.
Nimic nu poate înlocui şi suplini niţică bunătate sufletească, niţică bunăvoinţă, toleranţă,
înţelegere. Niţică susţinută bunăcuviintă.
Bunătatea sufletească nu-i o virtute subtilă şi rafinată, e un atribut de bază al fiinţei omeneşti
si totodată un atribut al culturii.
Bunătatea este alt nume al definiţiei date de Aristotel omului: fiinţă socială.
Fără bunătate nu putem convieţui decât în condiţii de groază şi justificând amarnica afirmaţie
a lui Sartre: ceilalţi, iată iadul! Există un altruism elementar exprimat prin bunătate care este o axiomă
a vieţii obşteşti.
Berdiaev spunea: pâinea pentru mine este o problemă materială (subînţeles egoistă, vulgară),
dar pâinea aproapelui meu, continua Berdiaev, este pentru mine o datorie spirituală. Reiese de aici în
mod vădit că nimic nu poate suplini întrutotul bunătatea.
Ştim că de-am vorbi toate limbile si toate dialectele pământului şi de-am fi capabili să clas-
ificăm conform cu clasificarea zecimală toate volumele tipărite în toate limbile pământului, de la
Gutenberg şi până astăzi, si de am fi tobă de carte si de erudiţie, si de am cunoaste întrebuinţarea
tuturor termenilor specifici tuturor ştiinţelor şi tehnicilor, tot nu ne putem numi oameni culţi dacă
suntem nişte pizmăreţi, nişte bădărani şi nişte răi la suflet.
Că ne-o place sau nu, cultura nu este numai acumulare de cunoştinţe, ci o subţirime a carac-
terului şi capacitatea de a nu considera bunătatea drept o simplă virtute desuetă şi sentimentală.
Să nu săvârşim regretabila eroare de a lua drept scriitori pe simplii făcători de cărţi şi drept
oameni de cultură pe simplii memorizatori de informaţii.
Nicolae Steinhardt, Primejdia mărturisirii

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu

privire la textul dat.
5
1.Indică sensul din text al secvenței nu putem convieţui . 6 puncte
2.Menționează o operă la care face referire autorul, utilizând informațiile din textul dat. 6 puncte
3.Precizează o definiție a culturii în viziunea lui Nicolae Steinhardt, justificându-ți răspunsul cu o
secvență semnificativă din text. 6 puncte
4.Explică semnificația afirmației lui Berdiaev. 6 puncte
5.Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, viziunea autorului despre bunătate, așa cum se desprinde din textul dat.
6 puncte
B.Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă bunătatea este sau
nu o calitate a de bază a ființei umane, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din
volumul O primejdie a mărturisirii, de Nicolae Steinhardt, cât și la experiența personală sau culturală.
20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

-formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
-utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de ex-
primare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în următorul fragment:

SCENA I
BOGOIU, mai târziu ȘTEFAN
Domnul Bogoiu iese pe terasă. Cu ochii cârpiți de somn și puțin buimăcit de soarele care, odată cu
ridicarea oblonului, a năvălit în hol. Se oprește o clipă în mijlocul terasei. Se oprește o clipă, se
uită la cer, întinde o mână, ca și cum ar încerca să vadă dacă plouă. E îmbrăcat într-un halat de
casă, cam scurt, care lasă să i se vadă, ceva mai jos de genunchi, picioarele păroase. Flăcău de
vreo cincizeci de ani. Puțin obez, puțin chel. Deși în halat, poartă guler tare de cauciuc și o cravată
lungă, cu un nod enorm.

BOGOIU (împiedicându-se de unul din șezlonguri): Iar… (Face un zgomot de mirare cu limba
lipită de cerul gurii.) Nteh, nteh, nteh. (Pipăie pânza șezlongului.) Fräulein Weber! (Se întoarce
spre celălalt șezlong, pe care de asemeni îl pipăie puțin iritat.) Iar le-a lăsat afară. Agneș!… Ude…
6
Ude leoarcă. (Se îndreaptă spre tablă, consultând cu mare atenție barometrul și termometrul.
Șterge cu buretele tot ce e scris pe tablă. Apoi, aplecat, caligrafic, depărtându-se din când în când
de tablă, ca să-și admire caligrafia, scrie, spunând în același timp cu glas tare:) Joi, 5 august. Pre-
siunea atmosferică: 763 mm. Senin. Temperatura: 22 grade. Timp frumos.

(Ștefan coboară pe scară, în hol, douăzeci și nouă - treizeci de ani. Este îmbrăcat în trening al-
bastru, bocanci, în cap bască. Sub scară se află rezemat de perete un șezlong strâns. Într-o mână
cu șezlongul, în cealaltă mână cu o carte, vine spre terasă. Își desface șezlongul, potrivindu-l în
plin soare. După aceea aruncă volumul în șezlong.)
Mihail Sebastian, Jocul de-a vacanța
Notă:
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui
text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi sau lui Ion Barbu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
-evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un
curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
-comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
-analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exem-
plu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de pro-
zodie etc.)
Notă:Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
-utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).

7
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cu-
vinte şi să dezvolte subiectul propus.

TEST-MODEL BACALAUREAT 3

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:
După treizeci și cinci de ani de când am părăsit-o, m-am găsit acum câteva săptămâni, din nou
în capitala Austriei*. Și mai înainte de a cerceta centrul atât de însuflețit al orașului, înainte de a-i
revedea muzeele, de a-i răscoli librăriile, de a mă așeza în preajma caselor de bilete pentru a obține
un loc la Operă sau la Burg*, am alergat pe locurile unde am fost student odată, grăbit să surprind
năluca trecutului. [...]
Viena a rămas, în liniile ei mari, așa cum am lăsat-o. Este un mare oraș baroc, cel mai de
seamă al zonei lui stilistice, cu cupolele lui verzi vestindu-se din depărtare, cu portaluri uriașe, [...]
cu monumente ecvestre, cu fântâni printre ale căror ape tâșnitoare apar statui gigantice, michel-
angelești [...]. Întârzii prin grădini, de-a lungul zidurilor de verdeață, rătăcesc pe aleile labirinturilor
vegetale. Regăsesc vechile colecții de artă, pe maeștrii austrieci ai veacului al XV-lea la Belvedere,
pe Velasquez și pe Brueghel la Muzeul de Istoria Artei. Muzeul de etnografie este o colecție reorgan-
izată, una din cele mai bogate ale specialității ei, cu admirabila-i succesiune a tuturor civilizațiilor
pământului. Teatrul și Opera sunt perfecte. [...] La operă ascultăm Othello* și Tristan și Isolda*, pe
aceasta din urmă cu intervenții inexplicabile în constituirea finalului. Dar ce voci, ce ansamblu! [...]
Ne odihnim în umbra catedralei Sfântului Ștefan, care își înalță tocmai atunci clopotul cel mare în
turnul reclădit de curând. Ne ducem să întâmpinăm toamna în pădurea vieneză, care continuă așa de
firesc orașul [...].
Deși găsim atâtea aspecte cunoscute ale Vienei, nu putem trece cu vederea pe cele noi. Orașul
are o circulație mai mare decât cea cunoscută. Noaptea, automobilele sunt lăsate pe străzi. Materialele
plastice noi dau un lustru proaspăt fațadelor, vitrinelor, firmelor. Străzile scânteiază în feeria becurilor
de neon. Turismul este înfloritor [...]. Distrugeri ale războiului se mai văd pe alocuri. S-a reconstruit
mult, totuși nu cu preocuparea de a menține vechiul caracter al orașului. Stilul funcțional a înlocuit
pe cel baroc. În fața Catedralei Sfântul Ștefan s-a ridicat o clădire imensă, dar fără nicio fantezie
arhitecturală, un furnicar cu o mie de ochi. Uneori întâmpini câte o încercare de zgârie-nori [...]; se
8
bea coca-cola, și tineretul, din nu știu ce categorie, afișează o ținută extravagantă, cu surtucuri lungi
și pantaloni strânși pe gleznă, cu părul ca o perucă de teatru. Am vorbit cu mulți vienezi, oameni care
muncesc și își iubesc orașul, și mi s-a părut că nimeni dintre ei nu prețuiește noutatea agresivă, că
vechea conștiință de cultură a capitalei este trează și că toată lumea dorește păstrarea neutralității și
pacea. Regăsesc vechea lume politicoasă și amicală. Fetele din magazine intonează o mică frază
muzicală când te salută. Chelnerii și agenții de circulație sunt cetățeni respectabili, gravi sau plini de
umor, care te iau sub protecția lor.
Tudor Vianu, Jurnal
*Tudor Vianu a revenit la Viena după al Doilea Război Mondial, în 1957. *Burg – teatru vienez
*Othello – operă în patru acte de Giuseppe Verdi, bazată pe tragedia scrisă de William Shakespeare
în jurul anului 1603 *Tristan şi Isolda – operă în trei acte de Richard Wagner, bazată pe romanul
medieval omonim

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu

privire la textul dat.
• Menționează numele unei clădiri supuse procesului de restaurare, prin raportare la textul dat.
6 puncte
• Precizează atitudinea autorului în momentul revenirii la Viena, aşa cum reiese din primul par-
agraf al textului, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă. 6 puncte
• Explică motivul pentru care spectacolul Tristan şi Isolda îi provoacă autorului nedumerire.
6 puncte
• Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a vienezilor, care se desprinde din textul dat.
6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă transformările în

societate se reflectă sau nu în înfățișarea unui oraș, raportându-te atât la informațiile din fragmentul
extras din volumul Jurnal de Tudor Vianu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14
puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de ex-
primare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte

9
Notă! În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cu-
vinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidenţiind două modalităţi de caracterizare

a personajului Vera:

Vera suferea alternativ de două stări contradictorii: de o toropeală ce o făcea să caute patul
sau canapeaua şi să stea aşa în semiinconştienţă, în vagi reverii; sau de o nelinişte de a umbla până la
istovire. Atunci colinda locurile pe unde se plimbase cu Jim, tresărind la orice pălărie de fetru* gri,
şi spera în chip absurd să-l întâlnească fără să se fi învoit de mai nainte, după ce va fi numărat rar
până la zece. [...]
Vera suferea că n-o mângâia nimeni, că nici o mână nu-i netezea părul şi nu-i strângea umerii.
Se voia ridicată în braţe şi legănată, certată şi alintată, îmbrăcată şi dezbrăcată, în sfârşit, sub stăpâni-
rea unei puteri mari, posesive şi ocrotitoare, în sânul căreia să poată plânge. Şi faptul că, fiind tristă,
nimeni n-o întreba ce are spre a putea să suspine şi să-şi atragă mângâieri,o întrista şi mai tare şi o
făcea încruntată şi solitară.
Somnul Verei, atât de asemănător cu al fiorilor altădată, era acum agitat şi intermitent. Visa
că vrea să alerge şi plumburi grele îi apăsau picioarele; plângea şi ofta în somn. [...] Uneori însă
rămânea trează timp îndelungat, privind din pat pe fereastră nufărul lunar. [...]

G. Călinescu, Cartea nunţii

*fétru s. n. Pâslă fină și deasă, din lână sau din păr de animal, folosită la confecționarea pălăriilor.

Notă! Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea
limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1
punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

10
 Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui
text poetic studiat, aparţinând lui George Bacovia sau Lucian Blaga.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
• evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-
un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
• comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
• analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de
exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, ele-
mente de prozodie etc.).

Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3
puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în
pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cu-
vinte şi să dezvolte subiectul propus.

TEST-MODEL BACALAUREAT 4

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Nu știu cum, într-o duminică seara a venit vorba de Tudor Arghezi, care era grav bolnav la un
spital, mai de multă vreme. Era prima dată când discuția despre marele poet s-a prelungit atâta. Lo-
vinescu însuși se informase la spital. După câte am aflat, chiar se duse pentru a vorbi cu medicii. Era
foarte îngrijorat de starea sănătății marelui poet. Toți erau impresionați și alarmați de veștile proaste
ale medicilor. Se făcuse tăcere în salonul literar. S-au înnegurat privirile lui Liviu Rebreanu, s-au

11
înnegurat privirile lui E. Lovinescu. Maestrul era emoționat și îi tremura glasul când vorbea de Ar-
ghezi. Și, pentru a înlătura norii grei care pluteau, a adus vorba de poeziile pe care marele poet le
publicase în Revista Fundațiilor. Era vorba de ciclul „Șapte cântece cu gura-nchisă”.
Lovinescu a deschis ședința din acea seară citind întregul ciclu de versuri apărut în Revista
Fundațiilor. Fiecare poezie a fost citită de cel puțin două ori. Era liniște, liniște de mormânt. Nu se
auzea decât glasul tremurat al criticului care se întrerupea după fiecare poezie și îi scotea în evidență
ideea și frumusețea artistică.
Marele poet era pe patul de suferință în spital, de unde și scrisese ciclul apărut în Revista
Fundațiilor. În fața acestei suferințe, criticul, polemistul neînduplecat, glacial și izolat, a trecut peste
resentimentele personale și a devenit om. Omenia învinsese. Omenia îl făcea pe Lovinescu bun, fru-
mos, înnobilat. Din seara aceea, Lovinescu a uitat vechile adversități. Mă plimbam cu el prin Cișmigiu
deseori și vorbeam despre Tudor Arghezi.
Între timp se întâmplă un lucru înfiorător: legionarii îl asasinează pe Nicolae Iorga. Istoricul
avea și ambiții de literat, lucru care l-a dus la dușmănie și cu Lovinescu și cu Arghezi. Dar în fața
nelegiuirii fasciste, și Arghezi și Lovinescu au fost zguduiți puternic. Amândoi au condamnat mârșa-
vul asasinat.
Arghezi, după cum am aflat, a fost atât de impresionat, de revoltat, încât a izbucnit în hohote
de plâns. L-a plâns pe N. Iorga, pe marele om de valoare mondială, umilit și asasinat de fiarele legi-
onare. A plâns după omul care toată viața l-a dușmănit personal. I-a iertat toate umilirile și toate
micimile. Un mare poet, un mare artist nu putea decât să prețuiască pe un savant, un mare istoric.
În timpul celui de-al doilea război mondial s-a îmbolnăvit grav criticul E. Lovinescu. Era la
spital. Tudor Arghezi, la rândul lui, alarmat de starea gravă a fostului său adversar, uită ura și i se
adresează lui Lovinescu printr-o scrisoare deschisă, tipărită pe unul din ziarele din București. (...)
Ca întotdeauna, omenia era mai puternică decât înverșunarea. Omenia este bogăția scriitoru-
lui.
Dumitru Corbea, Memorii

A. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:

1. Indică sensul contextual al expresiei liniște de mormânt.
2. Menţionează numele ciclului de poezii publicat de Arghezi în Revista Fundațiilor Regale.
3. Precizează motivul pentru care Lovinescu și Arghezi erau în relații de dușmănie cu Nicolae Iorga.
Ilustrează răspunsul cu o secvență din text.
4. Explică reacția lui Arghezi la aflarea veștii că N. Iorga a fost asasinat.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Lovinescu, așa cum reiese din textul dat.

12
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă suferința/boală
reușește sau nu să rupă neînțelegerile dintre oameni, raportându-te atât la informaţiile din textul
de mai sus, cât şi la experienţa personală/culturală.

Subiectul al II-lea
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, prezente
în fragmentul de mai jos.
Nou-venitul, plin la trup și elegant, în hainele la modă, vag uzate, privea toate aceste amănunte
cu luare-aminte de om obișnuit cu astfel de negustorie. La fiecare mișcare, din îmbrăcămintea lui
porneau ușoare reminiscențe de apă de Colonia, care nu puteau scăpa nasului feminin al proprie-
tăresei, încât aceasta, după ce turuise ca o lecție calitățile odăii și tăcuse brusc, așteptînd oferta con-
trarie, de astă dată le reluă la numărat mai domol, mai insistent, cu explicații mai complexe, cu glas
voalat și parcă tulburat.
„Tinerelul e bine!“ gîndea ea, examinîndu-l pe furiș și ridicînd mai des privirile spre pata de
negură a ochilor și a sprîncenelor, spre fruntea mată-sidefie, spre părul lucios și încîrlionțat, de parcă
era făcut cu mașina – și coborîndu-le mai rar spre figura ceva cam largă pentru statura lui și la nasul
prea dezvoltat la bază și prea ascuțit la vârf, pe care însă îl reabilita cu prisosință o gură mică, de-un
roșu viu, și-un rîs sănătos, de dinți mici, regulați și puternici.
„Îi plac mahalagioaicei!“ gîndea și tinerelul, prea cunoscător în materie, cu toată fereala,
destul de străvezie a cucoanei. Dar nici ea nu e de lepădat. Părul e netuns și bogat, cu siguranță că
despletit ajunge pînă la glezne; iată o noutate care-mi sosește tocmai de pe vremea nunții hatmanului
Timuș cu fecioara lui Vasile-Vodă Lupu. Ș-apoi e de-un castaniu din cele mai fine. Pîntecul e drept
c-a început să se bage de seamă, nu prea cine știe cît, nu-i vorbă, dar sânul se ține încă bine și caută
semeț a ceartă. Piciorul, ceva, ceva cam dolofan, este însă nu se poate mai bine modelat, are un arc
pînă-n jaretă, ce s-ar putea arăta cu mîndrie orișiunde; dincolo de hotarul Fundăturii celor Șapte
Fîntîni; în schimb figura – dar asta interesează mai puțin – deși regulat tăiată și simpatică, poartă cu
măreție marca de fabricațiune a locului.
Gib Mihăescu, Zilele şi nopţile unui student întârziat

Subiectul al III-lea
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text
poetic studiat, aparţinând lui Tudor Arghezi.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un
curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
13
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
– analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de
exemplu: titlu, incipit, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).

TEST-MODEL BACALAUREAT 5

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citește următorul fragment:

Este evident, așadar, că modernismul d-lui Lucian Blaga nu constă nici în extragerea emoției
din domenii rezervate speculației intelectuale, nici în exprimarea ei prin procedee intelectuale, ci în
reducerea la factorul elementar al senzației. În acest sens, nu e o noutate, ci e una din trăsăturile liricii
contemporane, căreia exotismul extrem-oriental nu i-a adus decât un stimulent. În clina lirismului,
această poezie n-ar fi depășit un loc modest. L-a depășit totuși, întrucât în mișcarea noastră literară,
d.Blaga a determinat o undă distinctă și a dezlănțuit contagiunea, pentru că adevărata lui originalitate
nu stă în faptul de a ne fi dat poezia senzației ( a cărei origine merge la Macedonski), ci de a fi fost
un creator de imagini integrale. Într-o epocă în care limba e roasă de o uzură milenară, în care asistăm
totuși la încercările tinerilor scriitori de a crea o figurație verbală deosebită de cea a generațiilor di-
nainte, d. Lucian Blaga a adus o contribuție fericită deoarece, dintr-o dată, cu o artă definitivă, a reușit
să pună în circulație o serie de imagini poetice, de o originalitate și frumusețe incontestabile, din
tiparele cărora a roit apoi peste literatura română stolul contrafacerilor supărătoare; talentul creatoru-
lui se desface azi în jetonul imitatorilor, răsplată dureroasă a orgoliului de a crea ceva.
Valoarea imaginii în fraza poetică este neîndoioasă; semnificativă nu este însă întrebuințarea
ei ca un element util, ci ca un scop în sine. Cele mai multe dintre poemele d-lui Blaga nu sunt decât
imagini cizelate și prețios încadrate pe care, în loc de a le insera într-o complexă alcătuire poetică, d.
Blaga le-a desprins și le-a prezentat separat; sclipirile lor nu pot însă înlocui flacăra absentă. Opera
d-lui Blaga pare, astfel, o Cale-lactee de pulbere poetică, fără a constitui și o poezie organică.

Eugen Lovinescu, Critice

*clina-povârniș, urcuș, teren înclinat
*contagiune-contaminare, molipsire

14
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu
privire la textul dat.
1.Indică sensul din text al secvenței a determinat o undă distinctă. 6 puncte
2.Menționează în ce constă modernismul lui Lucian Blaga. 6 puncte
3.Precizează în ce constă originalitatea poemelor lui Lucian Blaga, justificându-ți răspunsul cu o
secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte
4.Explică motivul pentru care opera lui Blaga este comparată cu Calea Lactee. 6 puncte
5.Prezintă, în 30-50 de cuvinte, care este contribuția lui Lucian Blagala la apariția noii mișcări lite-
rare , așa cum reiese din fragmentul dat. 6 puncte

B.Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă talentul unui scriitor
depinde de perioada literară din care face parte, raportându-te atât la informațiile din fragmentul ex-
tras din textul Critice de Eugen Lovinescu, cât și la experiența personală sau culturală.
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
-formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunză-
toare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
-utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare ( norme de ex-
primare, de ortografie și de punctuație ), așezarea în pagină, lizibilitatea.
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cu-
vinte și să dezvolte subiectul propus.

Subiectul al II-lea 10 puncte

Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidențiind relația dintre ideea poetică și
mijloacele artistice.

Înţelepciunea unui mag mi-a povestit odată

de-un val prin care nu putem străbate cu privirea,
păienjeniş ce-ascunde pretutindeni firea,
de nu vedem nimic din ce-i aievea.

Şi-acum, când tu-mi îneci obrajii, ochii

în părul tău,
eu, ameţit de valurile-i negre şi bogate
visez
ca valul ce preface-n mister
15
tot largul lumii e urzit
din părul tău -
şi strig,
şi strig,
şi-ntâia oară simt
întreaga vrajă ce-a cuprins-o magul în povestea lui.

Lucian Blaga, Din părul tău

Notă:
Pentru conținut , vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte ( utilizarea limbii lite-
rare-1 punct, logica înlănțuirii ideilor -1 punct, ortografie-1 punct, punctuație-1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Subiectul al III lea 30 de puncte

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text na-
rativ studiat, aparținând lui Camil Petrescu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ ales într-o perioadă, într-
un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ ales;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul nara-
tiv ales (de exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative,
instanțele comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cu-
prins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare –
3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea
în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cu-
vinte şi să dezvolte subiectul propus

16
 TEST-MODEL BACALAUREAT 6

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:

În 1956, un alt mare prieten a apărut în viața mea: Mircea Ivănescu. El terminase franceza,
dar mai venea pe la universitate să împrumute cărți de la biblioteca seminarului de franceză, a cărui
bibliotecară, Magda, o ființă delicată și suavă, cu un aer de căprioară speriată, căsătorită în acea vreme
cu vărul meu Romulus Vulcănescu, îi îngăduia ca o favoare ilegală – cum îmi îngăduia de altfel și
mie – acces liber și nelimitat la fondul secret al bibliotecii. Era o favoare imensă, căci fondul secret,
care cuprindea marea majoritate a autorilor francezi de la Baudelaire și simboliști la Camus și exis-
tențialiști – cu excepțiile previzibile al scriitorilor „progresiști” ca Romain Rolland sau Henri Bar-
busse -, era în principiu deschis numai profesorilor, iar studenților doar cu permisiunea scrisă și limi-
tată la un autor sau la o carte anume.
L-am cunoscut deci pe Mircea Ivănescu în biblioteca franceză, prin Magda, și am comunicat
cu el imediat și natural în limbajul subtil și codificat al acelei masonerii livrești care se formează de
la sine, fără ritualuri elaborate de inițiere, în orice epocă în care există pasiune pentru lectură, și cu
atât mai mult în vremuri de prigoană împotriva lecturii, când această pasiune e silită să devină subte-
rană și clandestină.
Pe Mircea Ivănescu filmul memoriei mi-l arată ca pe-o siluetă scundă, slabă, cu umerii lăsați,
ușor adus de de spate, purtând cu sine peste tot o uriașă servietă de piele neagră burdușită de cărți,
mergând cu pași mici, dar foarte repezi printr-o infinită ploaie măruntă sau prin iluzia ei, căci acele
picături negre care cad neîncetat într-o tăcere ireală sunt mici zgârieturi sau fire de praf pe-o veche
peliculă, ca-n filmele mute în care plouă așa tot timpul și, foarte misterios, în scenele din interior. Și
deodată scena din filmul memoriei se mută în camera lui Mircea din casa lui veche, construită pe la
începutul secolului, de pe Strada Spătarului: în lumina filtrată prin perdelele celor două ferestre lungi
văd fața lui mare și lungă, chinuit-resemnată, și fruntea boltită și nefiresc de largă, sub sprâncenele
negre stufoase, ochii lui blânzi și totodată pătrunzători, sfredelitori, măriți melancolic de dioptriile
ochelarilor cu rame groase.
Poeziile pe care Mircea mi le arăta, bătute la mașină […] îmi apăreau ca fragmente dintr-un
nesfârșit monolog interior stilizat, ironic și autoironic, plin de aluzii și de confesiuni mascate, de-o

17
sensibilitate atât de mare, încât avea nevoie, din discreție, dar și din vulnerabilitate, să se ascundă în
spatele unor complicate ritualuri verbale, citate de citate de citate făcute irecognoscibile, intimități și
declarații de dragoste la persoana întâi plural, măști și alegorii.
Matei Călinescu – Ani tulburi în Amintiri în dialog. Memorii de Matei Călinescu, Ion Vianu

A. Scrie, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al expresiei în principiu. 6 puncte
2. Menționează două trăsături ale bibliotecarei Magda, utilizând informațiile din textul dat.
6 puncte
3. Precizează ce includea fondul secret de carte al bibliotecii, justificându-ţi răspunsul cu o secvenţă
din text. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care Matei Călinescu și Mircea Ivănescu s-au apropiat într-un mod firesc.
6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, două particularități ale liricii lui Micea Ivănescu, așa cum se des-
prind din al treilea paragraf al textului dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă între scriitori pot
exista sau nu relații de prietenie, raportându-te atât la informaţiile din fragmentul extras din volumul
Amintiri în dialog. Memorii de Matei Călinescu, Ion Vianu, cât şi la experienţa personală sau cultu-
rală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea cores-
punzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente ; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de ex-
primare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cu-
vinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificațiile textului următor, evidențiind relația dintre idea
poetică și mijloacele artistice:
Aici e casa mea. Dincolo soarele şi grădina cu stupi
Voi treceţi pe drum, vă uitaţi printre gratii de poartă
şi aşteptaţi să vorbesc. – De unde să-ncep?
18
Credeţi-mă, credeţi-mă,
despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei:
despre soartă şi despre şarpele binelui,
despre arhanghelii cari ară cu plugul
grădinile omului, despre cerul spre care creştem,
despre ură şi cădere, tristeţe şi răstigniri
şi înainte de toate despre marea trecere.
Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit
aşa de mult să plângă şi n-au putut.
Amare foarte sunt toate cuvintele, de aceea – lăsaţi-mă
să umblu mut printre voi,
să vă ies în cale cu ochii închişi.
Lucian Blaga, Către cititori

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularități ale unui text
narativ studiat, aparținând lui Camil Petrescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă,
într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul narativ
studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, ins-
tanțele comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.)

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3
puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în
pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cu-
vinte şi să dezvolte subiectul propus.
19
 TEST-MODEL BACALAUREAT 7

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectul I: 50 de puncte
Citește cu atenție textul următor apoi răspunde cerințelor:

„În tentativa de a-și defini propria poezie, Nichita Stănescu folosea termenul de „hemografie”
(„scrierea cu tine însuți”, spunea el) pentru a sugera legătura profundă, ombilicală dintre viață și
operă, și tot astfel m-am gândit că putem caracteriza, în întregul ei, literatura lui Nicolae Breban – o
literatură de bogată substanță reflexiv-eseistică, străbătută de un suflu retoric și vizionar totodată, ce
nu se lasă descifrată cu meschinele instrumente de analiză ale criticii tradiționale. Circumscrise la
început formulei realismului psihologic, gen în care scriitorul a dat câteva opere memorabile, creațiile
brebaniene și-au dobândit, în timp, un profil singular, odată cu declanșarea acelui proces de sistema-
tizare a inspirației, sesizat de Călinescu la toți marii noștri scriitori. E vorba, mai exact, de autorii
prolifici și longevivi, ca Sadoveanu sau Arghezi, de pildă, care au avut suficient timp să se reinven-
teze, de la o etapă la alta, păstrând însă nealterată formula unică a personalității lor creatoare, expri-
mate în timp în modalități dintre cele mai variate și mai surprinzătoare. Maestrul Nicolae Breban din
această categorie, grea, face parte, scriitorul de viguros talent fiind totodată și un om de idei și un
disciplinat intelectual, ce nu lasă ziua să treacă fără a pune ceva pe hârtie. Nulla dies sine linea e o
profesiune de credință de la care autorul Buneivestiri nu a dezertat niciodată, fortificându-și voința
printr-un riguros program lucrativ, asumat cu temeritate încă din fragedă tinerețe.
Ca atare, chiar dacă nu a reușit să scrie capodopere pe bandă rulantă (cine se poate lăuda cu una
ca asta, de vreme ce până și lui Homer i s-a reproșat că, uneori, doarme?), Breban a rămas la masa de
scris neclintit ca o stâncă, producând în continuare literatură, fără a se lăsa influențat în vreun fel de
opiniile oricum previzibile ale criticilor. Ignorând cu bună știință așa-numitele „reguli” prescrise ro-
manului realist, prozatorul și-a inventat treptat un limbaj doar al său și un stil „de unică folosință”
(după inspirata formulare a Profesorului Mihai Zamfir), astfel încât, de la un punct încolo, în pofida
nuanțărilor tematiconarative, fiecare carte se cere citită ca o nouă sinteză ce rezumă întreaga operă,
ca într-un joc de oglinzi. Din acest motiv, cred că Breban se aseamănă cel mai mult cu Arghezi, pe
care un fin exeget ca regretatul Alexandru George îl considera „Marele Alpha”, adică un creator cu
obsesia auroralului, a „începutului absolut”, capabil să se reinventeze mereu, ca un alt Proteus, de la
o carte la alta.”

20
 (Antonio PATRAŞ, Hemografii brebaniene, revista Convorbiri Literare, noiembrie 2020)
1.Explică sensul secvenței pe bandă rulantă. 6 puncte
2.Identifică în text maniera în care a scris Breban. 6 puncte
3.Indică, din text, enunţul în care se prezintă asocierea dintre Breban și Arghezi. 6puncte
4.Precizează din ce categorie a scriitorilor face parte Nicolae Breban. 6puncte
Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia secvenţei: „în tentativa de a-și defini propria poe-
zie, Nichita Stănescu folosea termenul de „hemografie” („scrierea cu tine însuți”, spunea el) pentru
a sugera legătura profundă, ombilicală dintre viață și operă, și tot astfel m-am gândit că putem ca-
racteriza, în întregul ei, literatura lui Nicolae Breban – o literatură de bogată substanță reflexiv-
eseistică, străbătută de un suflu retoric și vizionar totodată, ce nu se lasă descifrată cu meschinele
instrumente de analiză ale criticii tradiționale”. 6puncte

B. Redactează un text de minumum 150 de cuvinte în care să argumentezi dacă este important
ca omul să se reinventeze, dar totodată să își păstreze personalitatea/ unicitatea, valorificând și
informaţia din fragmentul citat. 20puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
-formularea ipotezei; 2puncte
-menționarea poziției pe care o ai față de problematică; 2puncte
-enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate poziției adoptate; 12puncte
formularea unei concluzii pertinente; 2puncte
utilizarea corectă a conectorilor în argumentare ; 1punct
respectarea precizării privind numărul de cuvinte . 1punct

SUBIECTUL al II-lea 10 puncte

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, tipul de perspectivă narativă prezentă în următorul fragment:

”Didi sau Carla ( ea furioasă!) nu tresări și-l privea pe bolnav cu o atenție neștirbită, de parcă
din gura lui putea cădea te miri ce știre trăsnet. Era felul ei de respect și în acest chip se putea odihni
foarte bine. Nu, nu că voia să se gândească la altceva, ci pur și simplu era liberă să privească: pe cel
din fața ei, mobilele din jur, peretele sau vedeniile, care, se știe, stau îngrămădite în jurul nostru,
așteptând, precum morții, unii morți, o clipă de neatenție, de uitare de sine, altfel atât de nobilă, sau.
o... neînțelegere. Dar, să fim înțeleși: nu una din acele neînțelegeri triviale dintre oameni, din care
apar dramele ca ciupercile după ploaie! Nu, ci o neînțelegere, nu știu cum să spun... augustă! Da-da,
o neînțelegere augustă sută la sută!

21
 -Ei, oițo, ia să vedem, ești tu să-mi ultima dorință? Hai?!... Bineînțeles că nu. Nu conteză. ”
(Nicolae Breban, În pădurea dictaturii)

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum
50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea 30 puncte

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți și viziunea dintr-o

operă de Ioan Slavici.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere :

-prezentarea temei și a viziunii despre lume evidente într-un roman studiat;
-evidențierea a două scene /secvențe comentate prin care să ilustrezi tema textului ;
-analiza ,la alegere, a două componente de structură și de limbaj ale creației literare studiate, semni-
ficative pentru tema aleasă, din seria : structură, timp și spațiu , perspectivă narativă , conflict , mo-
dalități de caracterizare ,limbaj.
Notă !
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenţa părşilor componente – introducere,
cuprins şi încheiere – 3puncte; logica înlănţuirii ideilor – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumen-
tare – 3 puncte; claritatea exprimării – 2 puncte, respectarea precizării privind numărul minim de
cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă
minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte (utilizarea limbii literare – 3
puncte; ortografie – 3 puncte; punctuaţia – 3 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct

22
 TEST-MODEL BACALAUREAT 8

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I
(50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Duminică, 22 noiembrie 1959
Reiau, tot într-o perioadă rea a sănătății mele, jurnalul părăsit. Sunt din nou obosit și internat
în spital.
A trecut un an de la ultima însemnare și, după cum se prefigura acolo, am reușit să mă despart
de Aurora Cornu și să-mi deplasez atenția asupra altei femei. Mi-au plăcut întotdeauna, în egală
măsură, atât femeia, cât și femeile, încât, părărsind-o pe Aurora, n-am avut deloc sentimental unei
dezamăgiri, ci doar cel al unei nereușite. Spun: am reușit să mă despart. Asta înseamnă că nu mi-a
fost deloc ușor s-o fac – dar despre aceasta mai târziu.
Anul acesta am dat drumul unei lucrări vechi, Îndrăzneala, și am conceput și realizat mai mult
de 6/8 din marele roman Risipitorii. Toate acestea, adăugate la o convalescență rea, turburată de criza
casnică, mi-au adus plocon oboseala de față.
Un cuvânt despre această oboseală înainte de a trece la amănunte despre felul cum s-a rezolvat
criza morală care mă stăpânea anul trecut în această vreme.
De această oboseală văd că sunt atinși o mulțime de oameni, prezentând simptomele psiho-
somatice descrise de mine în partea întâi a acestui jurnal, cu unele deosebiri. Comparată cu a altora,
nevroza mea este neglijabilă, abia de merită să poarte acest nume. Dacă n-ar exista fondul de sensi-
bilitate specific și necesar profesiunii mele, astfel de oboseli le-aș duce și eu într-o măsură pe picioare,
fără să le acord atenția exagerată pe care le-o acord acum. E ca un blestem această sensibilitate, dar
bineînțeles că n-o să supăr pe zei, cerând să-mi schimbe soarta, căci datorită acestei sensibilități am
cunoscut din plin câteva bucurii mari și desigur o să mai am parte de altele în viitor.
(Marin Preda – Jurnal intim)Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare
dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței mi-au adus plocon. 6 puncte
2. Precizează anul în care autorul anticipa despărțirea de Aurora Cornu. 6 puncte
3. Menționează un motiv al oboselii scriitorului, justificându-ți răspunsul cu o secvență din text.
6 puncte

23
4. Explică de ce despărțirea de Aurora i-a provocat autorului sentimentul unei nereușite. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, modul în care scriitorul își percepe sensibilitatea, așa cum rezultă
din ultimul paragraf al textului. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă profesia de
scriitor solicită sau nu existența unei sensibilități mai accentuate decât în cazul oamenilor
obișnuiți, raportându-te atât la informațiile din fragmentul prezentat, cât și la experiența per-
sonală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de ex-
primare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cu-
vinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.
Un prieten de când lumea, așa-mi păruse, desi înainte de anul acela – 1910 – nici nu-I bănuiam
măcar ființa pe lume. Se ivise în București cam odată cu întâile frunze. De atunci îl întâlnisem mereu
și pretutindeni.
De la început îmi făcuse plăcere să-l văd, cu timpul căutasem chiar prilejul. Sunt ființe cari
prin câte ceva, uneori fără a ști ce anume, deșteaptă în noi o vie curiozitate, ațâțându-ne închipuirea
să făurească asupra-le mici romane. M-am mustrat pentru slăbiciunea ce-am avut de asemenea ființe;
nu destul de scump era s-o plătesc în pățania cu sir Aubrey de Vere? De data asta, peste curiozitate
se altoia covârșitor un simțimânt nou: o apropiere sufletească mergând până la înduioșare.
Să fi fost pentru că omul era așa fermecător de trist? Cu putință, la dânsul numai ochii spunând
atâtea. Cam afundați sub bolta sprâncenelor și de-un albastru rar, privirea lor, nespus de dulce, părea
a urmări, înzăbrănită de nostalgie, amintirea unui vis.
(Mateiu Caragiale – Craii de Curtea-Veche)
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii lit-
erare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

24
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text poetic
studiat, aparţinând lui Lucian Blaga.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un
curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
– analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de
exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de
prozodie etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3
puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în
pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cu-
vinte şi să dezvolte subiectul propus.

TEST-MODEL BACALAUREAT 9

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

Subiectul I (50 de puncte)

Citește următorul fragment:
Este greșit ca o persoană să comunice intenționat informații false pentru a obține ceva? Con-
sensul general al copiilor și al adulților este că unele tipuri de minciună sunt bune, iar altele nu.
Întrbarea este unde tragi linia? Cred că toți copiii și adulții vor fi de acord că minciunile nevinovate
sunt bune. Aproape toată lumea, copii și adulți, spune minciuni nevinovate deseori. Acestea ar putea
fi spuse conștient sau chiar și inconștient datorită obișnuinței. Când cineva mă întreabă dacă îmi
place cu ce este îmbrăcat, de obicei spun da, fără ca nici măcar să mă gândesc. Dacă nu am avea

25
acest tip de minciună nevinovată, ar exista multe sentimente rănite. Scopul punerii unei întrebări
precum cea de mai sus nu este atât de mult o cerere onestă a unui comentariu asupra hainelor cu
care persoana este îmbrăcată, e mai mult o rugăminte pentru o impulsionare a eului, deoarece per-
soana cel mai probabil se așteaptă ca tu să îi spui că îți place, chiar dacă acest lucru înseamnă că
minți.
Copiii nu simt aproape niciun fel de regret atunci când spun astfel de minciuni, atâta timp cât
sunt folosite într-un scop bwq un. Folosirea într-un scop bun include și încercarea de a evita să ai
probleme. Dacă minciuna funcționează și ține copilul departe de probleme, atunci ce este greșit în
aceasta? Nu va face rău nimănui și se potrivește cu vechea zicală: ceea ce nu știi, nu îți va face rău.
Într-o relație, minciuna nu este privită cu ochi buni. Deși majoritatea copiilor admit că ar putea
fi necesar să minți într-o relație, se consideră că ar trebui să fie puține minciuni și, mai presus,
persoanele să fie oneste una cu cealaltă. Pentru ca să existe aceste reguli nescrise, care se presupune
că trebuie respectate într-o relație, este mai bine să minți un prieten decât un partener. Regulile
nescrise ale prieteniei sunt aproape inexistente, astfel că mințirea prietenilor nu este un subiect chiar
atât de tabu. Totuși, toată lumea este de acord că există deseori motive pentru a spune minciuni într-
o situație socială, și atâta timp cât nu rănesc pe nimeni, sunt considerate acceptabile.
Paul Ekman, De ce mint copiii?

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la
text:
1.Menționează sensul din text al sintagmei reguli nescrise. 6 puncte
2.Indică, valorificând informațiile transmise de text, cele două tipuri de minciună. 6 puncte
3.Explică, pe baza informațiilor transmise de text, de ce minciunile nevinovate sunt considerate bune
de către adulți și copii. 6 puncte
4.Precizează ce include folosirea într-un sens bun a minciunii, așa cum reiese din text. 6 puncte
5.Prezintă, în 30-50 de cuvinte, felul în care copiii se raportează la minciună într-o relație, raportându-
te la ultimul paragraf al fragmentului citat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă minciuna este sau
nu un rău necesar în relațiile interumane, raportându-te la fragmentul extras din De ce mint copiii?
de Paul Ekman. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
-formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunză-
toare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente.
14 puncte
26
-utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de ex-
primare, de ortografie și de punctuație), așezare în pagină, lizibilitatea.
6 puncte
Notă! În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150
de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Subiectul al II-lea 10 puncte

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul următor, evidențiind două trăsături ale genului
epic:
Era într-o zi, pe Calea Griviței, în față la Corso, când i se păruse că de pe celălalt trotuar o
privire cunoscută o căuta pe a lui. Trecu drumul, chemat parcă a descoperi într-o vitrină de fotograf,
între mai multe portrete de femei frumoase, o fotografie a lui Ann. Era prima fotografie, din câte
văzuse el, în care Ann nu râdea. Un surâs aproape stins îi deschidea foarte ușor buzele. Capul era
puțin înclinat cu un gest de atenție și de întrebare [...]. Își spunea că nu era deloc exclus ca în preziua
plecării Ann să fi făcut această fotografie anume pentru el și să o fi lăsat să fie expusă, poate cu
gândul secret că el va trece pe acolo și o va zări, atât de mult regăsea în acea fotografie o Ann din
alte vremuri, atât de mult i se părea că acel surâs descurajat e pentru el. Dar refuză să se lase cucerit
de acest gând care îl învăluia, și își întrerupse brutal reveria.
Mihai Sebastian, Accidentul

Notă! Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii
literare - 1 punct, logica înlănțuirii ideilor -1 punct, ortografia -1 punct, punctuație -1 punct)
În vederea acordării punctajului pentu redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și
să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui
text poetic studiat, (la alegere).
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
-evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un curent literar;
-prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a două imagini
sau idei poetice;
-analiza, la alegere, a două elemente de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul poetic
studiat, din seria: titlu, imaginar poetic, figuri semantice (tropi), motive poetice.
Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
27
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper)
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente-introducere, cuprins,
încheiere - 1 punct, logica înlănțuirii ideilor - 1 punct, abilități de analiză și de argumentare - 3
puncte, utilizarea limbii literare - 2 puncte, ortografia - 2 puncte, punctuația - 2 puncte, așezarea în
pagină, lizibilitatea -1 punct)
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și
să dezvolte subiectul propus.

TEST-MODEL BACALAUREAT 10

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:
”Cea mai veche carte de bucate care oferă o imagine a gastronomiei Imperiului Roman este
cea a lui M Gavius Apicius. Din cauza existenței mai multor personaje cu același nume în istoria
Romei antice, se poate vorbi la noi despre doi Apicius, ambii pasionați de gastronomie: primul a trait
cam în jurul anului 100 î.H., iat cel de-al doilea este M Gavius Apicius, despre care se crede că a fost
autorul cărții De re coquinaria și că a trait între anii 80-41 î. H. Pasionat fiind de gastronomie și de
experimentele gastronomice, acesta a strâns toate rețetele vremii, realizând această carte de bucate.
Întrucât, pe lângă rețetele care-i poartă numele, au fost găsite în carte și rețete denumite după person-
alități din Roma Imperială, istoricii consideră că, cel mai probabil, cartea a fost găsită între timp și
completată cu rețete.
Putem considera lucrarea De re coquinaria drept Biblia artei culinare (antice), dacă stăm să
ne gândim la felul în care au evoluat lucrurile: din Grecia vin rădăcinilie gastronomiei Romei Impe-
riale, Roma a influențat arta culinară a Italiei, Italia a influențat, într-o oarecare măsură, gastronomia
franceză.
Regulile și principiile lui Apicius încă influențează gastronomia, fiind prezente în țări precum
Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Suedia, ajunse aici tocmai datorită cuceritorilor și navigato-
rilor. Până la începutul secolului al XVIII-lea, toată literatura gastronomică a fost profund influențată
de principiile lui Apicius.

28
 Unele dintre principiile sale se refereau la prepararea cârnaților și a altor preparate din carne
tocată, la cum se conservă carnea, stridiile, peștele, fructele de mare, măslinele etc. (pentru că atunci
nu existau frigidere), cum să transformi anumite părți ale legumelor, pe care noi astăzi le aruncăm, în
adevărate surse nutritive.
În România, a apărut în 1841, la Iași, Carte de bucate boierești. 200 de rețete cercate de
bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești, scrisă de doi moldoveni: Costache Negruzzi și Mihail
Kogălniceanu.”
(Andreea Popescu – A fi sau a nu fi bucătar? Istoria cărții de bucate, www.historia.ro)
A.Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu
privire la textul dat.
1.Indică sensul din text al secvenței a strâns toate rețetele vremii. 6 puncte
2.Precizează care este titlul celei mai vechi cărți de bucate din Moldova. 6 puncte
3.Menționează care a fost influența principiilor lui Apicius asupra gastronomiei europene, justi-
ficându-ți răspunsul cu o secvență din text. 6 puncte
4.Explică ce legătură există între gastronomia franceză și Grecia antică, folosind informațiile din tex-
tul-suport. 6 puncte
5.Prezintă, în 30-50 de cuvinte, care erau beneficiile, pentru gastronomia antică, a informațiilor cu-
prinse în cartea de bucate a lui Apicius. 6 puncte

B.Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă o carte de bucate
poate ajuta sau nu omul contemporan să aibă o dietă echilibrată, raportându-te atât la in-
formațiile din fragmentul prezentat, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
–formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de ex-
primare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să
dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Analizează, în minimum 50 de cuvinte, relația dintre idea poetică și mijloacele artistice din textul
următor:
Era un vălmășag imens de scări, Treceam din una-n alta, și mereu

29
 Asemeni unei uriașe schele Îmi răsărea tot altă scară-n față,
Care-astupase cele patru zări De parcă toate scările din viață
Și eu urcam și coboram pe ele. Se-ngrămădiseră-mprejurul meu! (…)
Al. Philippide – Tainicul țel
De lemn, de marmură, de lut, de fier,
Și vechi și noi, și simple și luxoase,
Ce architect nebun le ridicase,
Haotică grămadă, către cer,
Într-un avânt de trepte hărțăgoase?1

Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii lit-
erare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu, de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi de con-
strucţie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Mihail Sadoveanu sau lui
G. Călinescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales prin două episoade/secvenţe comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale textului narativ, semnificative
pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalităţi de caracterizare, relaţii
temporale şi spaţiale, incipit, final, tehnici narative, instanţe ale comunicării narative, perspectivă
narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3

1
Hărțăgos/arțăgos (pop.)=certăreț, scandalagiu, cârcotaș, gâlcevitor
30
puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în
pagină, lizibilitatea – 1 punct).

31
 SITOGRAFIE

WWW.DIDACTIC.RO
WWW.LIVRESQ.RO
WWW.EDUBOOM.RO

32