UNIVERSITATEA ,,STEFAN CEL MARE,, SUCEAVA

FACULTATEA DE ECONOMIE , ADMINISTRATIE SI AFACERI

DEPARTAMENTUL DE INVATAMANT LA DISTANTA SI FRECVENTA REDUSA

TEMA DE CONTROL NR. 2

REGIMUL JURIDIC APLICABIL PROFESIONISTILOR COMERCIANTI AFLATI IN
DIFICULTATE FINANCIARA

PROFESOR TITULAR:

STUDENT :
SPECIALIZAREA : CIG , ANUL I , GRUPA A III-A

SUCEAVA , 2023
 CUPRINS

1. Introducere.............................................................................................................................
2. Procedura insolventei............................................................................................................
3. Desfasurare procedurii falimentului societatilor de asigurare.............................................
4. City Insurance S.A...............................................................................................................
5. Euroins Romania Asigurare Reasigurare Sa................................................................
 1. Introducere

Regimul juridic al societatilor comerciale speciale are la baza regulile generale aplicabile
societatilor comerciale de care se detaseaza prin regulile speciale ce ii guverneaza intreaga
existenta. In primul rind, infiintarea bancilor si a societatilor de asigurari este supusa conditiilor
prealabile de autorizare a constituirii si functionarii lor de catre autoritatile competente: Banca
Nationala a Romaniei respectiv, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. Am sustinut conditia
autorizarii prealabile in ambele cazuri desi, Legea nr.32/2000 face referire la „avizarea” constituirii
societatii de asigurare, avind in vedere semnificatia juridica a acestui aviz (aprobare a constituirii) si
continutul Directivelor europene ce fac referire la autorizarea societatilor de asigurare. Prin aceasta,
legatura intre autorizatia de constituire si functionare si existenta acestor persoane juridice tine de
esenta lor astfel incit, prin incetarea valabilitatii autorizatiei de functionare sau prin retragerea
acesteia de catre autoritatea competenta, persoana juridica ce imbraca forma unei societati bancare
sau a unei societati de asigurare nu mai poate desfasura activitatea pentru care s-a constituit, isi
pierde ratiunea de a exista si neputindu-se transforma intr-o societate comerciala obisnuita, se va
lichida si va fi radiata din Registrul Comertului. 539 In al doilea rind, bancile si societatile de
asigurare se supun permanent cerintelor operationale, prudentiale specifice pietei financiare pe care
activeaza. Am indicat sfera atotcuprinzatoare a cerintelor prudentiale, faptul ca acestea vizeaza nu
numai situatia financiara a bancilor si societatilor de asigurare in sensul strict al acesteia ci, toate
aspectele ce pot influenta situatia financiara a acestor societati. In aceste conditii, prin O.U.G.
nr.99/2006 ce reglementeaza conditiile de acces la activitatea bancara si de desfasurare a acestei
activitati pe teritoriul Romaniei, prin Legea nr.32/2000 prin care se reglementeaza organizarea si
functionarea societatilor de asigurare si prin reglementarile date in aplicarea acestor acte normative,
se statueaza derogari semnificative de la aproape toate regulile generale aplicabile societatilor
comerciale. Si nu in ultimul rind, bancile si societatile de asigurare sint permanent supravegheate si
controlate de autoritatile nationale sub aspectul respectarii cerintelor prudentiale si a masurilor
dispuse de aceste autoritati pentru a se depista si a se inlatura dintr-o faza incipienta, orice problema
ce ar putea pune in pericol siguranta operationala si financiara a acestor societati. Regimul juridic
special al bancilor si societatilor de asigurare destinat a asigura stabilitatea individuala a acestora nu
garanteaza impotriva esecului activitatii bancare sau de asigurare. Aceleasi considerente care au
impus statuarea regimului juridic special al acestor societati au condus la reglementarea speciala a
tratamentului dificultatilor financiare si a falimentului bancilor si societatilor de asigurare. Pe de
alta parte, regulile generale aplicabile societatilor comerciale in insolventa nu corespund
particularitatilor bancilor si asiguratorilor si normelor prin care se asigura protectia sectoarelor
financiare din care fac parte astfel incit, in toate situatiile in care regulile generale au fost apreciate
ca inadecvate principiilor in baza carora functioneaza sau au functionat aceste societati speciale,
nevoii de protectie a pietei financiare si de mentinere a increderii in sistemul bancar si cel al
asigurarilor , s-au adoptat reguli speciale ce privesc atit redresarea cit si falimentului acestora. In
acest mod, dificultatile financiare si falimentul societatilor comerciale speciale sint reglementate
semnificativ diferit fata de tratamentul general aplicabil societatilor comerciale. In primul rind,
redresarea financiara a bancilor si a societatilor de asigurare se realizeaza prin proceduri speciale de
supraveghere speciala si/sau de administrare speciala (in cazul bancilor) si pe baza de plan de
redresare si/sau prin administrare speciala (in cazul societatilor de asigurare). In tratamentul general
al societatilor comerciale, dificultatile financiare ale acestora pot fi inlaturate prin procedura
reorganizarii judiciare in cadrul procedurii generale a insolventei. Diferentele de tratament sint
fundamentale si reflecta scopul principal urmarit in fiecare caz in parte. Procedurile de redresare
financiara a bancilor si societatilor de asigurare sint proceduri preventive prin care se urmareste in
mod exclusiv, inlaturarea cauzelor ce pot determina starea de insolventa sau insolvabilitate a
acestora. Reoganizarea judiciara a societatilor comerciale obisnuite intervine cind aceste entitati se
afla in insolventa si are ca scop principal achitarea datoriilor acesteia. Procedurile de redresare
financiara sint proceduri administrative individuale aplicate de autoritatile competente in timp ce,
reoganizarea societatilor comerciale in insolventa este o procedura esentialmente judiciara si
colectiva (la ea participind creditorii societatii debitoare). Pe de alta parte, am sustinut ca,
redresarea financiara a bancilor si societatilor de asigurare nu este o reorganizare administrativa
specifica acestor entitati avind in vedere criteriul determinant al calificarii unei procedurii ca fiind
procedura de reorganizare: daca prin masurile adoptate in cadrul acestei proceduri se pot afecta
drepturile preexistente ale tertilor, ea este o procedura de reorganizare. Acest criteriu este oferit de
Directiva 2001/17/CE si de Directiva 2001/24/CE si, din definitiile date de aceste acte europene
reiese ca, este o procedura de reorganizare, procedura ce implica o suspendare a platilor, o
suspendare a executarii cererilor creditorilor debitorului sau o reducere a creantelor impuse de
instantele judecatoresti sau alte autoritati competente. Prin procedurile de redresare financiara a
bancilor si societatilor de asigurare nu se afecteaza drepturile preexistente ale tertilor. In al doilea
rind, procedura falimentului bancilor si societatilor de asigurare se distinge de cea a falimentului
societatilor comerciale obisnuite in principal prin conditiile de fond ale aplicarii procedurii, prin
participarea extraordinara la procedura a Bancii Nationale a Romaniei si mai ales, a Comisiei de
Supraveghere a Asigurarilor, prin existenta schemelor de garantare in sistemul bancar si in sistemul
de asigurari, prin modalitatile specifice de lichidare a activului debitorului, prin cazuri speciale de
inchidere a procedurii falimentului asiguratorului si prin extinderea sferei persoanelor ce raspund
pentru starea de insolventa a bancii respectiv, pentru starea de insolvabilitate a asiguratorului, a
celor ce pot formula cererea de atragere a acestei raspunderi precum si a faptelor ilicite ce atrag
aceasta raspundere. Sub aspectul calitatii debitorului, reglementarile speciale ale falimentului
bancilor si asiguratorilor sint proceduri ce nu pot fi aplicate decit persoanelor juridice ce au statut de
banca respectiv, de societate de asigurare. Cauzele aplicarii procedurii falimentului bancilor si
societatilor de asigurare se fundamenteaza pe situatia financiara iremediabil compromisa. In
reglementarea generala a insolventei, cauza aplicarii procedurii insolventei: starea de insolventa nu
este apreciata astfel avind in vedere ca, poate exista posibilitatea reorganizarii judiciare a activitatii
debitorului. Chiar daca O.G. nr.10/2004 a optat pentru starea de insolventa ca si cauza a aplicarii
procedurii falimentului bancii in timp ce, Legea nr.503/2004 a optat pentru starea de insolvabilitate
ca si cauza a aplicarii procedurii falimentului societatilor de asigurare, ambele starii sint avute in
vedere ca si concepte de gen ce contin fiecare trei cauze particulare ale aplicarii falimentului acestor
societati comerciale speciale. Insolventa sau insolvabilitatea sub forma crizei de lichiditatii este
cauza comuna a deschiderii procedurii falimentului bancilor si societatilor de asigurare si a
societatilor comerciale obisnuite. Am sustinut ca, datorita specificul activitatii bancare si de
asigurare si a conditiei caracterului vadit al incapacitatii de a plata a datoriilor exigibile cu
disponibilitati banesti, in aceasta situatie, cauza a aplicarii procedurii falimentului este
imposibilitatea de a face fata crizei de lichiditati. Insolvabilitatea bancilor si a asiguratorilor (art.2
alin.1 lit.h pct.2 din O.G.nr.10/2004 si art.3 lit.j pct.2 din Legea nr.503/2004) ca si cauza a aplicarii
procedurii falimentului acestora, nu are legatura cu semnificatia traditionala a notiunii (pasivul
patrimonial mai mare decit activul patrimonial). 542 Indicatorul de solvabilitate al bancii respectiv,
valoarea marjei de solvabilitate disponibila a asiguratorului indica gradul de acoperire a
principalelor riscuri nu gradul de acoperire a datoriilor/a pasivului. Insolvabilitatea sau criza de
solvabilitate a bancii si a asiguratorului ca si cauza a aplicarii procedurii falimentului nu indica un
pasiv mai mare decit activele bancii ci, faptul ca ele nu au capacitatea de a-si acoperi riscurile adica,
pierderile posibile ce ar putea fi generate de producerea principalelor riscuri ale activitatii bancare si
de asigurare (cu excluderea riscurilor tehnice ale asiguratorului) si evident, nu se manifesta in
exterior. Aceasta cauza a aplicarii falimentului bancilor si asiguratorilor este specifica acestor
proceduri speciale, insolvabilitatea nefiind cauza a aplicarii procedurii insolventei societatilor
comerciale obisnuite. Imposibilitatea redresarii financiare a bancii sau a asiguratorului prin
intermediul procedurilor de redresare reprezinta ultima cauza a aplicarii procedurii falimentului
acestora si este specifica acestor proceduri speciale de faliment. Fiind proceduri esentialmente
judiciare, procedura falimentului bancilor si a cea a falimentului asiguratorilor se aplica numai in
temeiul unei hotariri judecatoresti de deschidere a procedurii falimentului pronuntata de judecatorul
sindic, in cazul falimentului bancilor si de tribunal, in cazul societatilor de asigurare. Prin derogare
de la regulile generale ale procedurii insolventei, investirea tribunalului cu procedura falimentului
bancilor si a asiguratorilor poate fi facuta prin cererea de deschidere a procedurii formulata de
debitor sau de creditor (conform regulilor generale) dar si prin cererea Bancii Nationale a Romaniei
respectiv, a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor in calitatea lor de autoritati nationale de
supraveghere. Prin derogare de la principiile regulilor generale ale insolventei, nu pot solicita
deschiderea procedurii falimentului asiguratorului creditorii de asigurari ai acestuia. Banca
Nationala a Romaniei are un rol consultativ in cadrul procedurii falimentului bancilor insa, Comisia
de Supraveghere a Asigurarilor are veritabila pozitie a unui participant la procedura falimentului
asiguratorilor putind formula cereri si contestatii, avind drept de aprobare a rapoartelor
lichidatorului s.a., desi nu se incadreaza in nici una din categoriile de participanti nefiind nicidecum
un organ de aplicare a procedurii si nici „parte” in procedura. 543 In procedura falimentului
bancilor, Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar poate cumula statutul de lichidator cu
cel de creditor al bancii debitoare si, am sustinut avantajul evident al calitatii de lichidator al
Fondului dincolo de conflictul de interese evident, argumentind cu garantiile de obiectivitate si
profesionalism pe care ofera Fondul si cu situatii similare din legislatia statelor cu traditie in
falimentul bancilor. Printre efectele speciale ale deschiderii procedurilor de faliment a bancilor si
asiguratorilor (ce se adauga celor din reglementarea generala a insolventei) indicam acum doar pe
acela al nasterii dreptului creditorilor deponenti de a primi plata compensatiilor de la Fondul de
garantare a depozitelor bancare in limita plafonului de garantare de 50.000 Euro si a creditorilor de
asigurari de a primi indemnizatiile de la Fondul de garantare al carui administrator este Comisia de
Supraveghere a Asigurarilor, in baza schemelor de garantare existente in sistemul bancar si in cel al
asigurarilor. Sustinem ca, aceste plati se vor face de catre oricare dintre Fonduri numai in situatia
esecului lichidarii bancii debitoare respectiv, a asiguratorului debitor, prin tranzactii de preluare,
prin cumparare active si asumare pasive. Fiind proceduri de lichidare colectiva, procedurile
falimentului bancilor si asiguratorilor se desfasoara pe aceleasi coordonate existente in
reglementarea generala a insolventei. Principalele reguli speciale se refera la stabilirea masei
credale prin inregistrarea creantelor Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar si a
Fondului de garantare (in sistemul de asigurari) in calitatea lor de solvens, in masura efectuarii
platilor compensatorii sau a indemnizatiilor catre creditorii deponenti respectiv, catre creditorii de
asigurari. Calitatea de solvens al Fondurilor se intemeiaza pe prevederi exprese ale legii ce au in
vedere posibilitatea acceptarii cazurilor suplimentare de subrogatie legala raportate la cele
prevazute in Codul Civil. Creditorii deponenti si creditorii de asigurari isi pastreaza dreptul de a
cere admiterea creantelor lor insa, nu vor putea participa la distribuiri de sume din lichidare decit in
limita sumelor neacoperite de platile compensatorii sau indemnizatorii efectuate de Fondurile de
garantare. Modalitatile de lichidare a averii bancilor si asiguratorilor sint adecvate specificului
activului patrimonial al acestor entitati in special, celui al bancilor. Pentru maximizarea averii
acestor categorii speciale de debitori in lichidarea averii lor au prioritate tranzactiile de cumpare
active si asumare pasive (in fapt, fuziuni –in cazul preluarilor totale si divizari – in cazul preluarilor
partiale). In subsidiar se va recurge la vinzarea activelor si, avind in vedere preponderenta activelor
necorporale in averea bancilor si a asigurarilor, lichidarea acestora prin modalitati specifice de
realizare a activelor: cesiunea de creanta, novatia, subrogatia conventionala consimtita de creditor,
compensatia si darea in plata. Distribuirea sumelor de bani obtinute din lichidarea averii bancii sau
asiguratorului se realizeaza cu respectarea principiilor prioritatii distribuirii sumelor de bani in
functie de rangul de prioritate al creantelor si al proportionalitatii indestularii creantelor din aceeasi
categorie si al achitarii creantelor certe, lichide si exigibile. Se remarca privilegiul creantelor de
asigurari fara de orice alte creante in ceea ce priveste sumele de bani obtinute din lichidarea
activelor admise sa reprezinte rezervele tehnice si plata lor dupa achitarea taxelor, timbrelor si a
cheltuielor procedurii. Creantele deponentilor nu beneficiaza de acest statut in conditiile in care,
creantele Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, ce dobindeste prin subrogatie
calitatea de creditor deponent, au prioritate la distribuirea sumelor de bani fata de ceilalti creditori
deponenti. Inchiderea procedurilor de faliment al bancilor si al societatilor de asigurare intervine in
cazurile prevazute si de reglementarea generala a insolventei, cu aceleasi efecte principale. Cazurile
speciale de inchidere a procedurii falimentului societatilor de asigurare sint discutabile in primul
rind, pentru ca au in vedere inchiderea procedurii prin achitarea creantelor de asigurari si/sau
Fondului de garantare, fara nici un interes fata de indestularea creantelor celorlalte categorii de
creditori. In ceea ce priveste raspunderea patrimoniala a persoanelor care au contribuit la ajungerea
in insolventa respectiv, in insolvabilitate a bancii sau a asiguratorului, ambele reglementari ale
procedurii falimentului opteaza pentru extinderea sferei persoanelor reponsabile, a faptelor ilicite ce
atrag raspunderea acestora si a persoanelor ce pot formula cererea de atragere a raspunderii. In ceea
ce priveste natura juridica a raspunderii reglementate de art.39 din O.G. nr.10/2004 si de art.50 din
545 Legea nr.503/2004, apreciem ca este o forma speciala de raspundere delictuala, similara celei
reglementate de art.138 din Legea nr.85/2006.

2. Procedura insolventei

În cei mai simpli termeni insolvența este situația în care o firmă nu mai are capacitatea financiară de
a-și plăti datoriile față de creditori, instituții financiare, angajați sau parteneri de afaceri. Intrarea în
insolvență, conform legislației actuale, se face atunci când au trecut 60 de zile de la scadența unor
plăți față de creditori.
Aceasta nu trebuie să fie confundată cu falimentul. Prin intrarea în insolvență o firmă poate alege
alege să între și într-o procedură de reorganizare. Falimentul poate fi considerat doar o variantă de
insolvență, prin care se recurge la lichidarea averii debitorului, pentru plata datoriilor și radierea lui
de la Registrul Comerțului.
Legislația care reglementează insolventa este în principal legea nr. 85/2014 și OUG 88/2018. În
acord cu definiția din articol 5, insolvența este o stare a patrimoniului unui debitor care se
caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor. Tot în acel
articol de lege se menționează și că insolvența debitorului este o prezumție atunci când acesta nu
îți plătește datoriile după 60 de zile de la data scadenta.
Ce-a da doua lege care reglementează insolvența, respectiv OUG nr. 88/2018 este cea care are în
vedere posibilitatea declanșării executării silite în cazul acestei proceduri. În art. 147 alin. (1) ni se
spune care este termenul de neplată din procedura de insolvență, de la care se trece la executare
silită în cazul unui debitor. Conform acestei ordonanțe, el este de 60 de zile.
În art. 3 din Legea nr. 85 se specifică și care sunt firmele care pot intra în insolvență. Acestea sunt
regiile autonome, profesioniștii și toți cei care exploatează o întreprindere comercială, așa cum sunt
ele definite în Codul Civil.
Procedura insolvenței nu poate fi declanșată în cazul celor cu profesii liberale, instituțiilor de
învățământ, institutelor de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, ce aparțin statului.
Intrarea în procedura de insolvență, așa cum este ea prevăzută de legi, implică următoarele situații,
care țin de gravitatea și recunoașterea faptului și găsirea de soluții de salvare sau depunerea armelor.
Prin prima dintre ele, debitorul poate alege să intre în insolvența și să propună sau să negocieze cu
judecătorul un plan de redresare financiare și dacă nu reușește, după 3 ani, să intre în faliment.
Prin cea de-a doua debitorul intră în insolvență, adoptă un plan de redresare și reușește să-și salveze
firma. Prin cea de-a treia el intră direct în faliment, fără a mai avea posibilitatea de a schimba
deznodământul final, respectiv lichidare tuturor bunurilor pentru plata datoriilor și radierea firmei.
Depunerea solicitării de începere a procedurii de insolvență poate fi făcută doar de un creditor care
poate aduce acte doveditoare pentru existența datoriei și poate face dovada termenului scadent și a
neachitării datoriei în termenul prevăzut de lege. Solicitarea poate fi acceptată, doar după
compensarea datoriilor reciproce și doar dacă suma rămasă depășește valoarea minimă stabilită de
lege la 50.000 de lei.
Pentru soluționarea corectă și echitabilă a datoriilor rămase se poate apela la un în lichidator de
creanțe sau conform legislației specifice, prevăzute prin Legea societăților nr. 31/1990, pentru
datorii.
După depunerea cererii, judecătorul-sindic este cel care se va ocupa în continuare de această
procedură. Acesta este și cel care va trebui să trimită firmei pentru care se face solicitare de
declanșare a insolvenței, într-un termen de cel mult 48 de ore de la înregistrarea solicitării, o copie a
documentului.
Firma datoare are dreptul, ca în cel mult 10 zile de la primirea documentului de la judecător, să
recunoască sau să conteste starea de insolvență. În cazul în care va contesta, iar contestația sa va fi
respinsă din lipsă de documente justificatoare, debitorul nu va mai avea dreptul de a solicita
insolvența generală, printr-un plan de reorganizare judiciară.
Insolvența nu înseamnă faliment. Falimentul este doar o altă formă a insolventei, dar în care planul
de redresare propus nu a dus la rezultatele dorite sau în care s-a intrat deoarece contestarea unei
proceduri de intrare în insolvență solicitate a fost respinsă.
Intrarea în faliment este cea mai grea situație pentru o companie, deoarece în această fază nu mai
există decât posibilitatea lichidări averii companiei, pentru stingerea datoriilor, urmată de radierea ei
de la Registrul Comerțului.
Pentru a preveni această situație de insolvență firmă este foarte important ca administratorii,
acționarii și personalul care să se ocupă de finanțe și contabilitate să sesizeze din timp problemele
existente și să ia toate măsurile necesare pentru a evita declanșarea oricărei proceduri judecătorești.

3. Desfasurare procedurii falimentului societatilor de asigurare .

Procedura falimentului societatilor de asigurare are ca scop principal achitarea creantelor

creditorilor prin lichidarea averii asiguratorului debitor. Pentru aceasta, desfasurare procedurii
implica o serie de masuri necesare stabilirii situatiei financiare a asiguratorului debitor, a averii si
obligatiilor acestuia, a modalitatilor de lichidare a activului patrimonial precum si, cunoasterea
cauzelor ce a determinat ajungerea societatii in insolventa si dupa caz, antrenarea raspunderii
persoanelor ce au cauzat ajungerea in insolvabilitate a asiguratorului. Desfasurarea procedura
falimentului asiguratorilor este similara celei din procedura falimentului bancilor astfel incit, in cele
ce urmeaza vom puncta coordonatele principale ale acesteia si vom evidentia doar aspectele
specifice. Subsectiunea I – Primele masuri 366. Precizari prealabile. Deschiderea procedurii
falimentului societatii de asigurare implica adoptarea masurilor necesare pentru informarea
individuala a creditorilor acesteia in vederea stabilirea masei credale si a activului patrimonial.
Raportul initial al lichidatorului asiguratorului debitor se incadreaza tot in categoria primelor masuri
avind in vedere ca, in baza continutului, masurilor si propunerilor continute in acest raport, se
asigura cunoasterea situatiei financiare a asiguratorului, se stabileste strategia de lichidare a averii
asiguratorului si se indica cauzele ce au determinat ajungerea societatii in insolvabilitate. 367.
Notificarea creditorilor asiguratorului debitor. Publicitatea generala a deschiderii procedurii
falimentului nu se substituie informarii individuale a creditorilor societatii astfel incit, realizarea
acesteia este obligatorie si se va realiza in conditiile stabilite de regulile generale ale procedurii
insolventei, in conditiile art.61, art.62 si art.109 alin.1 din Legea nr.85/2006. 521 Vor fi notificati
individual toti creditorii societatii de asigurare debitoare, inclusiv creditorii de asigurari avind in
vedere ca, acestia din urma isi pot declara creantele in cadrul procedurii falimentului asiguratorului
debitor. Prin exceptie, de la regulile generale privind notificarea creditorilor, creditorii de asigurari
care au domiciliul, resedinta sau sediul social in Romania sau intrun stat membru, vor fi notificati
individual in conditiile prevazute de art.62 din Legea nr.503/2004. Diferentele specifice ale
notificarii creditorilor de asigurari ai societatii de asigurare debitoare se refera la continutul
notificarii in care trebuie sa se indice: sanctiunile prevazute de lege pentru nesocotirea termenelor-
limita, efectele generale ale procedurii de lichidare asupra contractelor de asigurare, in special data
la care contractele de asigurare sau operatiunile vor inceta sa produca efecte, precum si drepturile si
obligatiile persoanelor asigurate in ceea ce priveste contractul sau operatiunea. 368. Stabilirea masei
credale. In procedura falimentului societatilor de asigurare, toate etapele preliminare si obligatorii
aferente stabilirii masei credate se vor realiza in conformitate cu prevederile Legii nr.85/2006 sub
aspectul: declararii creantelor, verificarii creantelor inregistrate, intocmirii tabelului preliminar al
creantelor, contestatiilor privind creantele creditorilor si intocmirii tabelului definitiv al creantelor1 .
368.1. Regulile speciale ale stabilirii masei credale a asiguratorului debitor. Ca si in cazul
falimentului bancilor, regulile speciale sint determinate de existenta unei scheme de garantare in
asigurari sub forma Fondului de garantare administrat de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
Creditorii de asigurari vor formula cerere de admitere a creantele lor intocmai ca orice alt creditor al
societatii de asigurari. Creantele de asigurari, constatate prin titluri executorii obtinute ulterior
momentului pronuntarii hotaririi de faliment, se inregistreaza la tribunal, sub sanctiunea decaderii
din drept, in cel mult 10 zile de la data obtinerii titlului si 1 A se vedea supra: pct.102-pct.105; 522
nu mai tirziu de data intocmirii tabelului definitiv al creantelor (art.44 alin.5 din Legea
nr.503/2004). In aceste cazuri, lichidatorul are obligatia sa verifice si, dupa caz, sa inscrie aceste
creante in tabelul creantelor. Inregistrarea sau neinregistrarea cererilor de admitere a creantelor de
asigurari la masa credala nu influenteaza dreptul lor de a solicita si plata
indemnizatiilor/despagubirilor cuvenite de la Fond, fara ca prin aceasta sa obtina o plata dubla. In
masura in care o creanta de asigurari a fost platita integral sau partial de catre Fond, creditorul de
asigurari nu va mai putea inregistra o cerere de admitere a creantei in cadrul procedurii falimentului
sau dupa caz, nu va mai putea participa la distribuiri de sume rezultate din lichidarea averii
asiguratorului debitor decit numai pentru diferenta de creanta de asigurari eventual neachitata de
catre Fond. Locul creditorilor de asigurari din tabelul definitiv de creante va fi luat de catre
administratorul Fondului, in calitate de solvens, pentru sumele egale cu platile pe care le-a facut din
disponibilitatile fondului (art.27 alin.1 din Legea nr.503/2004). Pentru protejarea drepturilor
Fondului impotriva aplicarii sanctiunii nerespectarii termenului limita de inregistrare a cererilor de
admitere a creantelor de asigurari de catre oricare dintre creditorii de asigurari, prin exceptie de la
regula generala, se recunoaste dreptul administratorului Fondului de a-si inregistra creantele la masa
credala in tot cursul procedurii falimentului, inclusiv creantele rezultate din plata unor despagubiri
solicitate ca urmare a producerii riscurilor asigurate dupa momentul deschiderii procedurii
falimentului. (art.27 alin.1 si alin.2 din Legea nr.503/2004) .
Principiul tratamentului egal. Apreciat ca si principiu general al lichidarii societatilor de asigurari,
principiul tratamentului egal continut de art.16 din Directiva 2001/17/CE presupune tratarea
creantelor creditorilor rezidenti intr-un alt stat membru, altul decit statul membru de origine, in
acelasi fel ca si creantele echivalente din statul membru de origine, fara discriminare bazata pe
nationalitate sau rezidenta. Principiul tratamentului egal este respectat de legea romana prin
prevedere expresa si adecvata in acest sens, in art.63 din Legea nr.503/2004. 523 369. Stabilirea
activului societatii de asigurare debitoare. In lipsa unor prevederi speciale exprese, realizarea acestei
operatiuni se va face in conformitate cu prevederile art.113-115 din Legea nr.85/20061 .
Lichidatorului ii revin atributiile privind aplicarea sigiiliilor, inventarierea bunurilor societatii de
asigurare debitoare si luarea tuturor masurilor coprespunzatoare pentru conservarea acestora. O
atentie speciala se va acorda activelor ce reprezinta rezervele tehnice ale asiguratorului debitor
avind in vedere ca, transferul de active si asumarea de pasive – modalitate specifica si prioritara de
lichidare a asiguratorului debitor- vizeaza intotdeauna preluarea contractelor de asigurari si a
rezervelor tehnice aferente acestora. Inventarierea si conservarea bunurilor societatii de asigurare
debitoare sint operatiuni ce vor avea in vedere si bunurile debitoarei situate pe teritoriul altor state
membre sau terte. In acest sens, daca societatea de asigurare debitoare are bunuri situate pe
teritoriul altor state membre, lichidatorul poate actiona pe teritoriul statului membru gazda, fara a fi
necesara o alta formalitate, fie in baza unei copii certificate de pe hotarirea judecatorului sindic prin
care s-a desemnat lichidatorul procedurii falimentului asiguratorului debitor, fie in temeiul unui
certificat emis de acesta. Inregistrarea hotaririi de deschidere a procedurii falimentului societatii de
asigurare debitoare in registrul imobiliar, in registrul comertului si in orice alt registru public tinut
in alte state membre reprezinta nu numai masuri pentru asigurarea publicitatii deschiderii procedurii
dar si masuri de conservare a averii asiguratorului debitor, astfel incit ele vor putea fi efectuate de
catre lichidator in baza solicitarilor tribunalului procedurii.

4. City Insurance S.A.

Pe 1 ianuarie 2023, odată cu plata de către stat a 120 de milioane de euro către asigurații City
Insurance, „afacerea City” a devenit, într-o discreție absolută, cel mai mare dezastru din istoria
asigurărilor din România, potrivit cifrelor comunicate de autorități, la cererea Libertatea. Și acesta
este doar începutul. Ca să finanțeze falimentul, oamenii și firmele din toată România plătesc deja
polițe mai mari de asigurări. Din primăvara lui 2021, procurorii au fost anunțați, cu probe din
Elveția, că City a falsificat conturile de garanții, pe care nu le-a avut niciodată. Dar după aproape
doi ani, dosarul e într-o fază incertă la DIICOT: toți acționarii, managerii City și asociații lor sunt
liberi, iar persoanele responsabile din ASF ocupă aceleași funcții sau mai înalte. Acum câteva luni,
un alt raport oficial, de data asta din Anglia, a semnalat din nou că sume mari de bani din polițele
românilor au fost transportate în afara țării pînă când compania a intrat în imposibilitate de plată.
Instituția care a întocmit documentul, Financial Conduct Authority, răspunde de integritatea pieței
financiare din Marea Britanie și se subordonează Ministerului de Finanțe și Parlamentului britanic.
Prima firmă menționată de britanici, NDI Insurance & Reinsurance Brokers Limited, are sediul în
orașul englez Norwich și apare în actele City drept unul dintre brokerii de reasigurări ai companiei.
Un broker de reasigurări este o firmă care, pe baza unui comision, caută firme de reasigurare pentru
un asigurător. În acest caz, autoritatea fiscală din Anglia a descoperit plăți care i-au arătat că NDI și
Norwich Group LTD au făcut altceva decât reasigurări în relația cu firma românească City
Insurance. Norwich Group LTD este o companie care are sediul la aceeași adresă ca și NDI – 9th
Floor Norfolk Tower, 48-52 Surrey St, Norwich, potrivit cercetărilor Libertatea. NDI și Norwich
Group LTD au făcut parte, susțin probele găsite de autoritățile din UK, dintr-un mecanism de
servicii fictive, prin care banii plătiți de români pentru asigurările City au ajuns la alte destinații
decât cele legale.
„La începutul anului 2017, City Insurance SA a intrat în procedură de faliment, care a fost evitată
prin capital suplimentar. Se presupune că fluxul de bani de la City Insurance SA către NDI a început
în octombrie 2017”, spune documentul întocmit de englezi. „Se afirmă că Personal Health Limited,
care poate fi deținută de directorul băncii Barclays din Seychelles, a fost cel mai mare beneficiar al
acestui flux de bani. De asemenea, se mai susține că, în februarie 2019, proprietatea acestei firme a
fost transferată unui cetățean elvețian, care este acționar al Vivendi International, cel mai mare
acționar al City Insurance SA”, a mai consemnat Financial Conduct Authority în documentul trimis
în România. ASF avea răspunderea legală să controleze City, dar cum a făcut-o, dacă spălarea de
bani a durat din 2017 până în 2021? Vivendi International este firma prin care a fost deținută City.
În perioada 2017-2021, City a pornit de jos și a crescut la 43% din piața de asigurări, dar apoi au
fost descoperite fraudele (primăvara lui 2021), incapacitatea de plată (vara 2021), i s-a retras
autorizația de funcționare (septembrie 2021) și a dat faliment (mai 2022). Firma proprietară a City,
Vivendi International, compania numită de britanici în document, a fost proprietatea lui Dan
Odobescu, cumnatul fostului premier Adrian Năstase. La un moment dat, el a vândut firma către un
cetățean elvețian, la care face referire și documentul Financial Conduct Authority.
Tribunalul București a admis cererea A.S.F. și a dispus deschiderea procedurii falimentului
împotriva societății de Asigurare - Reasigurare City Insurance S.A.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a dispus prin Decizia nr. 1148/17.09.2021
retragerea autorizației de funcționare a Societății de Asigurare-Reasigurare City Insurance S.A.
(City Insurance S.A.) și promovarea cererii de deschidere a procedurii de faliment, în temeiul
prevederilor legale aplicabile. Societății de Asigurare - Reasigurare City Insurance S.A îi este
interzis să încheie noi contracte. În cazul reînnoirii contractelor sau polițelor de asigurare,
deținătorii vor alege o altă societate de asigurare.
La data de 9.02.2022 Tribunalul București a admis cererea A.S.F. și a dispus deschiderea procedurii
falimentului împotriva Societății de Asigurare - Reasigurare City Insurance S.A.
Ce măsuri de protecție există pentru consumatori în această situație?
Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) are ca principală atribuție protejarea creditorilor de
asigurări de consecințele insolvenței unui asigurător persoană juridică română.
Creditorii de asigurare în raport cu City Insurance SA sunt:
•persoana asigurată – persoana care are încheiat un contract de asigurare cu City Insurance S.A.;
•un beneficiar al asigurării – o terță persoană căreia City Insurance S.A. ar fi urmat să îi achite
sumele cuvenite conform condițiilor prevăzute de contractul de asigurare, ca urmare a producerii
riscului asigurat;
•persoana păgubită – persoana îndreptățită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca
urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract de asigurare de răspundere civilă, inclusiv
RCA, acoperit de către City Insurance S.A.. Se include în această categorie și asigurătorul
îndreptățit în baza legii să recupereze de la City Insurance S.A. sume plătite propriului asigurat
atunci când a acoperit prejudiciile produse acestuia de către un asigurat al City Insurance S.A.

5. Euroins Romania Asigurare Reasigurare SA

,,Vă informăm că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a dispus prin Decizia nr.
262/17.03.2023 retragerea autorizației de funcționare a Societății de Asigurare - Reasigurare
EUROINS Romania S.A. și promovarea cererii de deschidere a procedurii de faliment, în temeiul
prevederilor legale aplicabile.
Toate polițele Euroins în vigoare vor înceta de drept în maxim 90 de zile de la decizia deschiderii
procedurii de faliment
Decizia acestei instanțe este importantă pentru toți clienții și păgubiții Euroins, deoarece în funcție
de aceasta vor ști cât timp mai sunt în vigoare asigurările lor ori cât timp mai au la dispoziție pentru
a solicita plata daunelor de la Fondul de garantare a Asiguraților (FGA).
Astfel, după ce Tribunalul București va decide deschiderea procedurii de faliment în cazul Euroins,
efectul imediat este că în termen de 90 de zile, de la acest moment, polițele de asigurare emise de
acest asigurător vor înceta de drept.
După ce falimentul Euroins este decis definitiv în instanță curge un alt termen limită
Dacă hotărârea de deschidere a procedurii falimentului împotriva Euroins rămâne definitivă, începe
să curgă un alt termen limită: de la acel moment, toți clienții și păgubiții Euroins vor mai avea la
dispoziție maxim 90 de zile până la care pot depune cereri de plată pentru despăgubiri la Fondul de
Garantare a Asiguraților (FGA).
Cererile de plată pentru despăgubiri și restituire de prime de la Euroins pot fi depuse și acum la
FGA, dar Fondul de Garantare a Asiguraților va putea iniția plata despăgubirilor pentru creditorii de
asigurări ai societății Euroins SA, începând cu data de 17 Mai 2023.
Euroins și-ar putea cere insolvența din cauza executărilor silite / Surse: Circa 100 de mașini ale
fostului lider RCA au fost deja sechestrate
Euroins se confruntă cu un val de executări silite pornite în peste 2.100 de dosare după data de 17
martie, când i-a fost retrasă autorizația de funcționare, care au dus la scăderea accelerată a
lichidităților financiare, motiv pentru care asigurătorul, prin Fondul de Garantare a Asiguraților,
administratorul interimar al societății, a convocat AGA pentru a-și cere insolvența în instanță.
Ce s-a întâmplat după falimentele Astra, Carpatica și City Insurance Celelalte trei falimente
petrecute pe piața asigurărilor din România în ultimii 8 ani au însemnat despăgubiri uriașe achitate
de Fondul de Garantare a Asiguraților, ele plățile încă nu s-au încheiat. În cazul Astra, primul mare
faliment de pe piața de asigurări din România, instanța supremă i-a achitat în 2021 pe toți inculpații
din dosar, chiar dacă au existat condamnări dispuse în 2019 de instanța de fond. Singurul dosar în
care au fost date condamnări definitive a fost cel al falimentului Carpatica ASIG. Instanța a dispus
în 2017 cinci condamnări, cu pedepse cuprinse între 10 luni și 5 ani și 6 luni de închisoare. Au fost
condamnați cinci directori ai companiei de asigurări, în timp ce toți membrii ASF trimiși în judecată
au fost achitați. Cea mai recentă anchetă este legată de falimentul companiei de asigurări City
Insurance. Procurorii au primit plângeri de la ASF încă de acum 2 ani. În momentul de față sunt
deschise două dosare penale la DIICOT, dar până acum nu a fost găsit niciun suspect. În cazul
falimentului Euroins, procurorii de la Parchetul General spun că au primit o plângere legată de
Euroins încă de anul trecut, însă până acum nu au reușit să strângă suficiente probe ca să pună pe
cineva sub acuzare. Costul falimentului Astra Asigurări se ridică la peste 550 de milioane de lei,
bani plătiți de Fondul de Garantare a Asiguraților. Carpatica ASIG a însemnat alte 498 de milioane
plătite de FGA, iar falimentul City se conturează a fi un dezastru. Peste toate acestea, urmează
plățile în cazul falimentului Euroins.
De unde are bani FGA Companiile de asigurări autorizate de ASF, inclusiv sucursalele acestora care
își desfășoară activitatea pe teritoriul altui stat membru al Uniunii Europene, sunt obligați să
contribuie la FGA. Astfel, dacă în 2021 era de 1% din volumul primelor brute încasate de un
asigurator pentru asigurările generale, în 2022 nivelul contribuției a crescut la 2,5%, iar din 2023
contribuția a crescut la 4%. Pentru asigurările de viață, contribuția este 0,4%. În prezent, în baza
contribuțiilor de mai sus, FGA încasează 46 de milioane de lei pe lună.
BIBLIOGRAFIE
www.omnicredit.ro
www.hamangiu.ro
www.libertatea.ro
www.euroins.ro
www.economie.hotnews.ro