Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nivelul 3
Domeniul : Mecanică
Calificarea profesională: Mecanic Auto
Îndrumător : Elev:
prof. Cîrstoiu Luminiţa Boboc George-Vili
Promoţia 2015
1
TEMA PROIECT:
INSTALAŢIA DE RǍCIRE
2
INTRODUCERE
3
Functionarea indelungată a motoarelor in conditiile unor racirii exagerate conduce la
uzuri premature ale pieselor datorita diluarii peliculei de ulei cu fractiuni grele de
combustibil condensate pe cilindru sau prelinse din conducta de admisie.
Una dintre cerintele fundamentale ale sistemului de racire este asigurarea unei
temperaturi relativ constante a cilindrilor in functie de lubrifiantul utilizat. De asemenea,
este esential ca intensitatile de evacuare a caldurii din chiulasa sa fie stabilite din conditia
asigurarii unui coeficient de umplere cat mai ridicat si a unor pierderi minime prin racire.
Cresterea performantelor motoarelor (creşterea puterii si scaderea consumului de
combustibil, precum si scaderea efectelor poluante) se pot realiza printr-o racire mai intensa
a chiulasei, deoarece se constata o crestere a coeficientului de exces de aer.
Cerintele esentiale ce trebuiesc indeplinite de catre sistemul de racire:
să mentina o temperatura relativ constanta a motorului evitand astfel supraincalzirea
sau supraracirea motorului indiferent de conditiile climatice si de drum;
sa permita desfasurarea proceselor termogazodinamice cu un randament cat mai
ridicat;
capacitate cat mai ridicata (raportul dintre suprafata de racire si volumul ocupat);
simplitate constructiva si montaj facil;
greutate cat mai mica si dimensiuni de gabarit cat mai reduse;
siguranta si durabilitate in exploatare cat mai ridicate;
consum cat mai mic de putere pentru antrenarea elementelor componente.
La proiectarea instalatiei de racire trebuiesc avute in vedere urmatoarele:
sensul circulatiei lichidului de racire trebuie ales in asa fel incat sa nu se opuna
circulatiei acestuia prin termosifonare;
circulatia lichidului trebuie sa asigure deplasarea ascendenta a bulelor de vapori sau
de aer datorate aspiratiei lui prin neetanseitati;
trebuie evitata formarea pungilor de vapori si de aer in camasile de racire din bloc,
chiulasa, racorduri, carcasa pompei, deoarece se poate produce dezamorsarea
circuitului;
posibilitatea de a goli in totalitate lichidul din instalatia de racire;
preluarea lichidului racit de catre pompa de lichid trebuie sa fie asigurata de la partea
inferioara a radiatorului pentru a se evita aspirarea vaporilor produsi in camasile din
bloc si chiulasa, deoarece acestia determina reducerea debitului pompei si a
durabilitatii ei.
4
Fig. 1- Termostat inchis Fig. 2 -Termostat deschis
Reprezinta canale practicate prin blocul motor si prin chiulasa prin care trece lichidul
de racire . Acesta spala peretii exteriori ai ai cilindriilor si camerei de ardere, asigurand
temperatura dorita a acestor elemente.
5
2. RADIATORUL
Fig. 3 – Radiatorul
Tuburile sunt executate din alama sau aluminiu si mai rar din cupru, materiale rezistente la
coroziune, adaptabile usor la ambutisari, stantari si lipiri.
Radiatorul poate fi construit si din plastic, ca in exemplul de mai jos.
6
Fig. 4- Radiator din plastic
Prin modificarea presiunii se poate utiliza acelasi radiator la mai multe variante de
autovehicule in conditii de exploatare diferite.
3.CONDUCTELE DE LEGATURǍ
4. POMPA DE LICHID
7
deoarece in anumite puncte ale instalatiei de racire temperatura lichidului este mult mai
mare decat temperatura medie, iar bulele de abur care se formeaza nu au timp sa se
condenseze la iesirea din camasa de racire a blocului sau chiulasei.
Din punct de vedere constructiv datorita necesitatii de amplasare specifica a
componentelor instalatiilor de racire in spatii relativ restranse, acestea pot fi foarte diferite.
Axul pompei se monteaza pe rulmenti obisnuiti sau speciali si au la un capat fixat
turbina iar la celalalt fulia de antrenare.
In general pompele de lichid sunt antrenate cu curele trapezoidale si destul pe des pe
aceeasi fulie se monteaza si ventilatorul (dacă acesta nu este antrenat cu motor electric).
La unele motoare care nu au sistem separat de racire a uleiului, pompa refuleaza
lichidul direct intr-o rampa a blocului motorului, pe cand la altele lichidul este refulat intr-un
racitor de ulei de unde intra apoi in camasa de racire a blocului. La unele motoare
supraalimentate si cu racire intermediara a aerului de admisie se utilizeaza pompe duble: o
parte pentru circuitul de racire al motorului si alta pentru circuitul de racire al aerului de
supraalimentare.
Etansarea axului pompei se face cu garnituri speciale.
Este necesar ca intre rotor si carcasa sa existe jocuri minime, fara pericolul ca piesele
in miscare relativa sa ajunga in contact.
Corpul pompei de lichid se executa de obicei din aliaje pe baza de aluminiu. Rotorul se
executa din fonta cenusie, aluminiu, iar uneori chiar din tabla de alama. Axul pompei se
executa din otel inoxidabil.
8
5. VENTILATORUL
9
au o functionare intermitenta si pornesc doar atunci cand temperatura lichidului de racire
atinge cota la care au fost calibrate sondele.
6. TERMOSTATUL
10
mai are si rolul de a accelera incalzirea motorului dupa pornire si de a mentine regimul
termic al motorului la valori optime.
Functionarea acestuia se bazeaza pe dilatarea unor materiale cu coeficient de dilatare
mare.
Printre cele mai intalnite tipuri de termostate se numara cel cu lichid.
Acesta se compune dintr-un cilindru gofrat umplut cu o cantitate mica de lichid
format din amestec de 1/3 alcool si 2/3 apa distilata, care are un punct de fierbere scazut
(71oC).
Cilindrul este fixat in partea inferioara pe carcasa iar in partea superioara se afla o
tija pe care sunt fixate doua supape.
Cand motorul este rece, ambele supape sunt inchise realizandu-se astfel recircularea
lichidului doar prin motor si pompa de apa. In acest fel este favorizata incalzirea rapida a
motorului.
Cand lichidul de racire se incalzeste, cilindrul se alungeste prin marirea presiunii din
interiorul lui si astfel supapele se ridica. In acest moment lichidul este directionat catre
radiator.
Circulatia lichidului din radiator se regleaza prin variatia pozitiilor supapelor,
mentinandu-se astfel regimul termic ideal al motorului.
In ultimul timp se utilizeaza frecvent termostatul cu pasta. Principiul de functionare
este asemanator, insa locul amestecului de alcool si apa distilata este luat de o pasta activa
formata din pulbere de cupru si cerezina.
De obicei supapele incep sa se ridice la o temperatura de aproximativ 70C, fiind
complet deschise la o temperatura de aproximativ 85C.
Celelalte piese ale termostatului se executa din otel inoxidabil, alama si aliaj cupru - beriliu,
iar intregul ansamblu se pasivizeaza.
11
Fig. 9 -Termostate
12
2) inchis când comunicatia bazinului colector superior al radiatorului cu atmosfera se
realizeaza cu ajutorul unei supape speciale de tipul vapori – aer, supapa care are si
functia de supapa de siguranta reglata in general pentru o suprapresiune de 0,09
MPa.
La acest din urma sistem este indicata montarea unui rezervor de compensare cu un
volum de 10-15% din volumul total al sistemului de racire, legat in paralel cu circuitul
principal.
Este de preferat ca rezervorul de compensare sa fie amplasat intr-un loc cat mai inalt
cu putinta, daca este posibil, mai sus decat cel mai inalt punct al instalatiei de racire.
Modificarea presiunii in sistemul de racire are implicatii asupra modificarii
temperaturii de fierbere a lichidului de racire. Astfel, de exemplu la o crestere a presiunii cu
0,01 MPa, cresterea temperaturii de fierbere a lichidului de racire este de 2,1 oC. Acest lucru
este important deoarece astfel se pot micsora masa si dimensiunile de gabarit ale
radiatorului. La o crestere a presiunii cu 0,1 MPa caderea de temperatura este de in jur de
20 C.
Capacitatea sistemului de racire de a asigura o functionare corecta depinde in mare
masura de puterea motorului, de modul de amplasare al acestuia, precum si de mediul
inconjurator.
De aceea mai trebuiesc luate in considerare anumite date la proiectarea instalatiei de
racire, cum ar fi:
1) un amestec de 50% cu glicol al lichidului de racire va reduce capacitatea de racire cu
aproximativ 50%;
2) depunerile din radiator reduc foarte mult capacitatea de racire;
3) posibilitatea ca fluxul de aer aspirat de ventilator sa traverseze suprafete incalzite,
ceea ce va micsora de asemenea capacitatea de racire;
4) caldura provenita de la alte componente calde ale motorului.
13
7. INFLUENȚA APEI DE RǍCIRE
14
4) formarea depunerilor de calciu si de magneziu pe suprafetele schimbatoarelor
de caldura si corodarea suprafetelor metalice.
Apa naturala nu este pura din punct de vedere fizico-chimic. Ea poate contine urme
de baze, acizi, cloruri si saruri. Doar apa de ploaie sau cea provenita din topirea zapezii este
aproape complet lipsita de substante straine .Pentru aprecierea calitatii apelor folosite in
sistemul de racire se determina duritatea, alcalinitatea si aciditatea acestora .
Pentru a putea fi folosita in sistemele de racire ale motoarelor, apa trebuie sa aiba o
duritate de 0-10 °d, un pH (la 20° C)de 6,5 - 8,0 si un continut de cloruri mai mic de 100
mg/dm3.
Duritatea temporara a apei este determinata de solubilitatea diferita a bioxidului de
carbon in apa la diferite temperaturi.Cu ridicarea temperaturii, solubilitatea bioxidului de
carbon in apa scade, ceea ce duce la inrautatirea echilibrului compusilor cu bicarbonat.
Cele mai importante saruri, care dau duritatea temporara apei, sunt bicarbonatul de
calciu si bicarbonatul de magneziu, silicatul de calciu si altele .
15
diverse lucrari de lacatuserie ce se executa in spatii cu mediu exploziv trebuie
executate numai cu scule din materiale neferoase (cupru,bronz); unelte de mana
actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure pentru fixarea
sculei, precum si cu dispozitive care sa impiedice functionarea lor necomandata;
alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor lucuri de munca se v-a
face numai cu surse de tensiune de 24V tensiunea considerate ca nepericuloasa in
cadrul unei atingeri accidentale, toate masinile-unelte, carcasele metalice ale utilajelor
electrice de actionare, comanda si control vor fi protejate;
toate masinile-unelte si instalatile din ateliere trebuie sa fie in buna stare de
functionare si sa aiba dispozitive de pornire si oprire asezate la indemana, astfel incat
sa excluda posibilitatea manevrarii lor intamplatoare;
pietrele abrasive, ale polizoarelor, masinilor de rectificat trebuie sa fie ingradite cu
aparatoare din tabla prevazuta cu ecrane transparente;
pietrele abrasive,inainte de a fi montate pe masinile-unelte, trebuie sa fie incercate la
masinile speciale, la turatii care sa depaseasca cu 50-60 % turatia de lucru.
Lucrarile care necesita ridicarea automobilului trebuie sa se faca cu ajutorul unor
dispozitive speciale . Este interzisa in acest scop folosirea funiilor,rangilor.
Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale automobilului cu motor in
functiune trebuie sa fie bine ventilate si prevazute cu conducte de captare a gazelor de
esapament
BIBLIOGRAFIE
3. Gh. Fratila; M.V. Popa s.a ―“Masini utilaje si intalatii . Întretinere si reparatii”
Editura Didactica si Pedagogica , R.A.Bucuresti, 1979.
16
5. Al. Antoniu―” Manualul mecanicului pentru motoare cu ardere interna”, Editura
Didactica si Pedagogica Bucuresti , 1971.
6. www.google.ro ;
7. http://stud.usv.ro ;
8. www.forus.ro .
17