See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/338371339

Calculul indicatorilor tehnico-economici

Chapter · April 2006

DOI: 10.13140/RG.2.2.29630.02888

CITATIONS READS

0 791

3 authors, including:

Ioan Hutu
Banat's University of Agronomical Sciences and Veterinary Medicine
456 PUBLICATIONS 223 CITATIONS

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

High Tech vs. Low Input Farming View project

Bioeconomic approach in animal production View project

All content following this page was uploaded by Ioan Hutu on 03 January 2020.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Calculul indicatorilor tehnico-economici
Obiectiv:
Determinarea principalilor indicatori tehnologici în scopul
stabilirii eficienţei economice.

Convenţional, se pot stabili o sumă de indici tehnologici ai creşterii.

Dintre aceştia, cei mai utilizaţi sunt consumul specific, factorul de eficienţă
european, sporul mediu zilnic etc.

Consumul specific

Consumul specific sau conversia hranei reprezintă câte kg de

furaj combinat sau UN sunt necesare pentru obţinerea unui kg de spor
greutate vie. Pentru o serie oarecare, consumul specific se calculează
după relaţia:

kg furaj utilizat
CS =
kg greutate vie

În mod evident, obiectivul crescătorului puilor de carne trebuie să fie

obţinerea unor consumuri specifice cât mai reduse. În acest sens, decizia
reducerii consumului specific este una foarte normală, având în vedere că
58-62% (cu limite de la 50 la 70%) din costul puiului de carne este dat de
furajul consumat; decizia finală trebuie să fie aceea de a obţine cel mai ieftin
cost / kg de pui produs.

Valorile consumului specific sunt influenţate de mai mulţi factori:

- temperatura din adăpost
Este probabil unul din cei mai importanţi factori implicaţi în
conversia hranei. Păsările, animale homeoterme, care îşi păstrează
temperatura corpului constantă, au cele mai reduse consumuri specifice
atunci când temperatura din adăpost este adecvată cerinţelor şi variaţiile de
temperatură sunt minime.
În ambianţe reci, puii de carne vor consuma o cantitate mai mare de
furaj, pentru a susţine termogeneza, crescând consumul specific. În ambianţe
calde, păsările consumă furaj mai puţin, iar conversia hranei rămâne
scăzută, deoarece şi termoliza solicită energie, care se asigură tot din furajul
ingerat.
 CALCULUL INDICATORILOR TEHNICO-ECONOMICI 285

- calitatea furajelor
Broilerii sunt selecţionaţi pentru viteze de creştere mari şi apetit
sporit. Cantitatea de furaje ingerate depinde de calitatea furajelor, gradul şi
timpul de accesibilitate al acestora. Calitatea furajelor se referă la forma
fizică, tipul, echilibrarea ingredientelor etc. Se pare că administrarea unor
furaje peletate ar favoriza consumurile specifice reduse.
- risipa de furaj şi furajarea restrictivă
Risipa de furaj, prin umplerea exagerată a hrănitorilor sau a
tăviţelor, cauzează creşterea consumului specific. Prin hrănirea cu ajutorul
hrănitorilor automate, prin ritmul, frecvenţa şi cantitatea de furaj ingerat de
către pui, se stimulează consumul şi se poate ameliora conversia hranei.
Furajarea restricţionată, dacă nu survine prea repede (în faza de demaraj)
în timpul fazei de creştere, determină un consum redus.
- starea de sănătate
În mod evident, păsările convalescente, cele supuse tratamentului sau
cele bolnave, vor prezenta conversii reduse ale hranei.
- sexul păsării
- vârsta şi greutatea păsărilor
Reducerea consumului specific se poate realiza prin:

o evitarea pierderilor de furaj, mai ales prin controlul înălţimii

hrănitoarelor şi a nivelului furajului în hrănitori
o asigurarea fronturilor de furajare şi adăpare
o evitarea reacţiilor post-vaccinale severe şi a ascitelor
o evitarea mortalităţilor de la sfârşitul perioadei de creştere-
finisare, mai ales a celor cauzate de factorii de microclimat
o valorificarea la vârste tinere sau reducerea perioadei de
finisare; prelungirea perioadei de finisare creşte consumul
specific
o creşterea nivelului proteic al furajului, deşi ridică costul
raţiei, reduce pe lângă consumul specific şi cantitatea de
grăsime abdominală.
o eliminarea păsărilor slabe (a minus-variantelor) care
prezintă la sacrificare carcase de calitate foarte slabă.
286 CALCULUL INDICATORILOR TEHNICO-ECONOMICI
Factorul european de eficienţă

Factorul european de eficienţă (FEE) permite luarea în calcul a

mai multor elemente, după cum urmează: viabilitatea, greutatea la
livrare, vârsta livrării şi consumul specific.

Calcularea FEE se face după relaţia:

viabilitate (%) x greutatea la livrare (kg)
FEE = x 100
vârsta valorificării (zile) x consum specific (kg)
Spre exemplu, în cazul valorificării unei serii de pui la vârsta de 42 de
zile, la o greutate medie de 2055 kg, cu un consum specific de 1,95 kg şi o
mortalitate de 5,3%, aceasta devine:
(100-5,3) · 2,055
FEE = x 100 = 238
42 · 1,95
Factorul european de eficienţă permite compararea performanţelor
unor distribuţii temporale (an, sezon), distribuţii spaţiale (ferme, crescători)
sau distribuţii biologice diferite (serii, hibrizi). Valorile ridicate ale FEE
denotă cele mai bune performanţe tehnologice.

Calitatea comercială a puilor

Calitatea comercială a puilor se stabileşte pe baza unor criterii

prestabilite. La livrarea puilor broileri spre sacrificare, sunt utilizate trei
clase de calitate, respectiv calitatea I, calitatea a II-a şi calitatea a III-a.
Criteriile minime care trebuie satisfăcute pentru încadrarea în cele trei clase
de calitate sunt prezentate în tabelul50.
În stabilirea calităţii puilor livraţi, sunt utilizate drept criterii de
clasare:
- greutatea
Se determină prin cântărire, după o dietă de minim şase ore; dacă
acest lucru nu este posibil, se aplică un scăzământ de 50 g / pui broiler.
Conform STAS 6997-831, există greutăţi minime pentru broilerii de găină în
momentul sacrificării (tabelul 50).

1
Valorile din tabel, conform STAS în discuţie, pot fi considerate depăşite, oricum, acestea sunt
cele minime admise.
 CALCULUL INDICATORILOR TEHNICO-ECONOMICI 287
Tabelul 50. Criterii minime de clasare a broilerilor de găină
Clasa de calitate
Criterii
Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a
Greutatea
Minim 1,1 kg Minim 0,9 kg Minim 0,7 kg
corporală
Strat subţire de Strat subţire de grăsime, sub
Starea de grăsime, repartizat formă de fâşie de-a lungul Strat de grăsime
îngrăşare pe suprafaţa spinării şi mai abundentă în în regiunea cozii
corpului regiunea cozii
Normală, cu pieptul Normală, cu pieptul suficient
Normală, cu
Conformaţia bine îmbrăcat cu de bine îmbrăcat cu
carena sternală
corporală musculatură pe toată musculatură; carena sternală
palpabilă
lungimea lui perceptibilă la palpare
Culoarea pielii Galbenă până la alb Galbenă până la alb, cu o tentă uşor violacee
Dezvoltat, uscat
Penajul Complet dezvoltat, uscat şi curat
şi curat
După STAS 6997-83

- conformaţia corporală
Se apreciază prin inspecţie şi interesează formatul corporal, gradul de
dezvoltare şi de îmbrăcare în musculatură a corpului, mai cu seamă a
regiunii pieptului.
- starea de îngrăşare
Se apreciază prin repartizarea stratului de grăsime pe suprafaţa
corporală.
- culoarea pielii, forma şi aspectul penajului
Pielea trebuie să fie integră şi, pentru consumatorii din ţara noastră,
de culoare gălbuie. Penajul păsărilor de calitate trebuie să fie complet şi
curat.

Direcţii prioritare:
 Calcularea indicatorilor de eficienţă tehnologică şi
economică pentru fiecare serie; compararea acestor indici cu
cei ai altor serii şi cu indici obţinuţi de alte ferme
 Identificarea factorilor nefavorabili producţiei de carne.
View publication stats