Portofoliu practică de specialitate-semestrul 1

An universitar 2023-2024

Coord: Asist. univ. drd. Adina-PetronelaVechiu

Învățătoare: Artene Narcisa-Gabriela

Specializare: Pedagogia Învățământului primar și preșcolar
Anul 1, Grupa 2
Practică -unitate de învățământ: Grădinița cu program normal Hălărești
Mentor: Creangă Virginica
 Opis documente

1. Fișe practică observabilă-3 activități specifice învățământului preșcolar;

2. Aplicații RED
3. Eseu-importanța învățării prin joc;
4. Eseu-detalierea a 3 elemente specifice clasei pregătitoare;
5. Plan cadru învățământ primar;
6. Orarul clasei;
7. Proiectarea unei unități de învățare;
 ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR
(PRACTICĂ DE SPECIALITATE)

Data: 11.10.2023
Grupa: mare
Mentor: Creangă Elena
Domeniul experiential: Domeniul Științe (DȘ)
Categoria de activitate: Cunoașterea mediului
Subiectul activității: „Familia mea”
Tipul activității: Predare-Învățare
Modalitate de realizare a activității didactice: Lectură după imagini
Strategia didactică:
● Metode şi procedee didactice: conversația, explicația, exercițiul, observația;
● Materiale didactice: ghicitoare, imagini cu familia, stimulente
● Forme de organizare: frontal, individual
Resurse:
● Temporale: 30-35 minute
● De spațiu: sală de grupă
 Strategia didactică
Nr. Secvențele Conţinutul
Evaluare
crt. activității instructiv - educativ Metode şi Materiale Forme de
procedee didactice organizare
Moment Se asigura condițiile optime pentru Observare
1. organizatoric buna desfășurare a activității: sistematică
-Pregătirea materialelor didactice; Conversația Frontal
-Aerisirea sălii de grupă;
-Așezarea mobilierului;
3. Captarea atenției -Educatoarea realizează această etapă Frontal
prin intermediul unor ghicitori:
●E nins de ani îmbătrânit,
Eu îl ascult doar sunt mai mic, Observare
Iar el este bunul meu.... sistematică
(Bunic)
●O iubesc atât de mult!
Și mereu eu o ajut...
Azi îi dau o păpușică...
Doar e .... Conversație Ghicitori
(Sora mea mai mica)
●Ne iubește,ne răsfață,
Zi de zi ne dă povață
Desigur,v-ați dat seama, Aprecieri
Nu e alta decât... verbale
(Mama)
●Cu mistria si lopata
Cine tot lucrează?
(Tata)
●Seara la culcare,
 Îmi spune povești,
E bătrână tare,
Cred că o ghicești... Conversație Ghicitori Frontal Aprecieri
Umblă toată ziulica verbale
Și e harnică...
(Bunica)
Î: Ce formează toate aceste persoane:
mama, tata, sora, fratele, bunicul,
bunica?
R: O familie.
Î: Foarte bine! Familia mea este
formată din mama, tata, fratele meu și
bunica. Familia voastră din cine este
formată?( Sunt numiți cativa copii care
își vor prezenta membrii familiei
precizându – le numele)

4. Astăzi la activitatea Cunoașterea Indicații

Precizarea titlului mediului vom citi imagini despre
şi a obiectivelor familie. Va trebui să recunoașteți Conversație Frontal Observare
membrii familiei din imagine și să sistematică
identificați activitățile pe care le
desfășoară fiecare.

5. -Pe panou se află cinci imagini întoarse Conversație Imagini cu Frontal

Comunicarea/ cu spatele. familia
-Doamna educatoare le prezintă copiilor
Însuşirea noilor prima imagine.
cunoştinţe Î: Ce vedem în imagine? Observare
R: În imagine vedem o familie care stă sistematică
la masă.
Î: Foarte bine! Din cine este formată Observație
familia?
R:Familia este formată din mamă, tată, Individual
copil (Baiat) și bunici. Conversație
Î: Foarte bine! Bunicul și bunica sunt
Indicații
tineri sau bătrâni?
R: Sunt bătrâni.
Î: După ce v-ați dat seama că sunt
bătrâni? Imagini cu
R: Au părul alb, poartă ochelari. familia frontal
Foarte bine!
Î: Înainte să meargă la masă ce credeți
că au făcut? Voi ce regula de igiena
trebuie să respectați înainte de masă?
R: Înainte să mergem la masă trebuie să
ne spălăm pe mâini. Observare
Foarte bine! sistematică
Î: Dar în timpul mesei cum trebuie să ne
comportăm?
R: Trebuie să mâncăm frumos, să nu
vorbim cu gura plină, să nu ne jucăm.
-Doamna realizează Sinteză parțială:
Î: Copii, ce am observat în această
imagine? Aprecieri
R: În această am observat o familie care Conversație Individual verbale
ia masa..
Foarte bine!
-Învățătoarea le prezintă copiilor a doua
imagine. Observație
Î: În această imagine ce vedem? Imagini cu
R: Mama, tata și o fetiță. familia
Î: Propuneți un nume fetitei! Cum vreți Explicație Observare
sistematică
să o cheme?
R: Maria. Frontal
Î: Unde se află Maria împreună cu
părinții ei?
R: Cei trei se află în bucătărie. Aprecieri
Î: După ce ne dăm seama că sunt în verbale
bucătărie ?
R: Ne dăm seama după ustensilele de
bucătărie aflate pe perete, Maria și
mama spală vasele.
Î: Voi vă ajutați părinții la spălat
vasele?
R: Daa! Conversație
Î: La ce alte activității îi ajutați?
R: La așezat haine, la aspirat, sters Frontal Observare
praful, etc sistematică
Î: Tatăl ce are în mână?
R: Tatăl are în mână o sacoșă.
Î: De unde credeți că vine?
R: El vine de la cumpărături.
Foarte bine! Observație
Sinteză parțială:
Î: Ce fac membrii familiei în imaginea Individual
citită?
R: Ei desfășoară activități în bucătărie..
Foarte bine!
-Urmează a treia imagine.
Î: Ce vedem în această imagine? Imagini cu
R: O vedem pe mama care citește o familia
poveste copiilor.
Î: Pe fetita o cheamă Maria. Ce nume
doriți să-i punem băiețelului? frontal
R: Andrei.
Î: Andrei, Maria și mama lor se află în
cameră. Pe ce stau ei?
R: Stau pe canapea.
Î: Ce are mama în mână?
R: Mama are o carte în mână. Aprecieri
Î: Ce face cu ea? verbale
R: Le citește copiilor o poveste.
Foarte bine! Conversație
Î: Vouă vă citesc părinții povești?
R: Daa!
Î: Cum e îmbrăcată mama?Ce culoare
au hainele ei?
R: Mama e îmbrăcată cu o fustă verde și Observare
un tricou galben. sistematică
Î: Dar Maria cu Andrei cum sunt
îmbrăcați?
R: Ei poartă tricou și pantalon.
Foarte bine!
Sinteză parțială:
Î: Ce fac copiii din imagine? Frontal
R: În această imagine Maria și Andrei
ascultă povestea citită de mama lor.
-Le este prezentată copiilor a patra
imagine.
Î: Ce vedem în imagine?
R: În imagine o vedem pe Maria
împreună cu mama ei. Imagini cu
Î: Foarte bine! Ce face mama ? Conversație familia
R: Mama calcă haine.
Î: Ce folosește mama pentru a călca
hainele? Individual
R: Fier de călcat și masă. Aprecieri
Î: Foarte bine! Maria ce face? verbale
R: Maria împăturește hainele .
I: Voi aveți voie sa folosiți fierul de
călcat?
R: Nu, e periculos, ne putem arde. Etc
Î: Unde se află?
R: Se află într-o cameră (sufragerie).
Î: Ce vedem în spatele mamei? Observație
R:Un dulap, o floare etc
Imagini
Î: Foarte bine! Voi vă împăturiți hainele
pe care le calcă mama? Frontal Observare
-Doamna învățătoare apelează la Conversație sistematică
experiența de viață a copiilor.
Sinteză parțială:
Î: Ce am văzut noi în această imagine?
R: În această imagine Maria o ajută pe
mama la împăturit hăinuțele.
Foarte bine!
-Doamna educatoare le prezintă copiilor
a cincea imagine. Aprecieri
Î: Copii, ce vedem în această imagine? verbale
R: În această imagine îi vedem pe Conversația
Maria, pe Andrei, pe mama și pe tata.
Î: Unde se află aceștia?
R: Aceștia se află pe plajă.
Î: După ce v-ați dat seama ca sunt la
plajă?
R: Se vede nisipul, se vede marea.
Foarte bine!
 Î: Ce fac ei pe plajă?
R: Construiesc un castel de nisip.
Î: Voi ați construit vreodată un castel de
nisip?
R: Daa!
Î: Cum sunt Andrei și tata îmbrăcați?
R: Sunt îmbrăcați cu pantaloni.
Î: Dar mama și Maria cum sunt
îmbrăcate?
R: Sunt îmbrăcate cu costum de baie.
Sinteză parțială:
Î: Ce ilustrează această imagine?
R: Imaginea ilustrează familia în
vacanță, la mare.
Foarte bine!
6. -Doamna educatoare le cere copiilor să Conversație Frontal
Fixarea și propună diferite titluri pentru imaginile Exercițiul
sistematizarea prezentate Individual Aprecieri
cunoștințelor („O seară cu familia”, „Căminul verbale
nostru”)
Se propun mai multe titluri, se alege
titlul potrivit ,, Familia mea,, .
-Această etapă este realizată prin Conversație Frontal Observare
7. Asigurarea intermediul unor întrebări: sistematică
feedback-ului Î: Astăzi la activitate de cunoașterea a
mediului am citit imagini. Despre ce
sunt acestea ?
Aprecieri
R: Azi am citit imagini despre familie
verbale
Î: Care sunt membrii unei familii?
R: Membrii familiei sunt : mama, tata,
Conversație
bunicul, bunica și copiii
 Foarte bine!
8. Retenție și -Se fac aprecieri verbale individuale și Conversație Stimulente Aprecieri
transfer colective verbale
-Se oferă stimulente.
Anexe
 ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR
(PRACTICĂ DE SPECIALITATE)

Data: 10.11.2023
Grupa: mare
Mentor: Creangă Elena
Domeniul experiential: Estetic și creativ (DEC)
Categoria de activitate: Educație muzicală
Subiectul activității: „Veverița” - predare învățare
„Jocul castanelor” - reactualizare
Tipul lecției: predare-învățare
Modalitate de realizare a activității didactice: Cântec și joc muzical
Strategia didactică:
● Metode și procedee: conversația, demonstrația, explicația, exercițiul;
● Mijloace didactice: panou, cartonașe cu hrană mai multor animale sălbatice, planșa cu
veveriță, cântecele, cartonașe cu nuci și alune, stimulente.
● Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
Resurse:
● Timp: 30 minute
● De spațiu: sală de grupă
 Strategia didactică
Nr. Conţinutul
Etapele lecţiei Metode şi Materiale Forme de Evaluare
crt. instructiv - educativ
procedee didactice organizare
Moment -Pregătirea materialelor necesare pentru
1. organizatoric buna desfășurare a activității;
-Aerisirea sălii de grupă; Conversația Frontal
-Așezarea scaunelor în semicerc;
Doamna educatoare realizează împreună
cu copiii, exercițiile de încălzire a vocii. Indicații
■PREGĂTIREA VOCALĂ: poziția
corectă pentru cântat (spatele drept,
rezemat de spătarul scaunului,umerii trași
puțin înapoi,capul sus, privirea înainte,
mâinile pe genunchi);
■EXERCIȚII DE RESPIRAȚIE: Explicația Frontal
„Ne imaginăm că avem în mâini o carte Conversația
veche, prăfuită.Suflăm puternic să
îndepărtăm praful”.-inspirație puternică și
expirație forțată.
„Suflăm să răcim ceaiul fierbinte”.-
inspirație profundă și expirație controlată,
cu buzele apropiate.
„Ne încălzim mâinile înghețate de ger”.- Aprecieri
inspirație lungă și expirație lentă a aerului verbale
cald.
„Ce frumos miroase floarea!”- mimarea
gestului de a duce la nas o floare,
inspirație lungă profundă. Frontal
■EXERCIȚII DE DICȚIE:
„O pisică drăguțică vrea să prindă o
păsărică. Păsărica zboară vrrr..”.
 „Ce frig e azi afară: Brrrr..”.
„Trenul pleacă de la gară și străbate Indicații
întreaga țară, tu,tu,tu,tu..” Conversația Frontal Aprecieri
■EXERCIȚII RITMICE: verbale
„Calul meu e cal isteț, hopa, tropa, hop,
hop, hop. Eu sunt mândru călăreț, hopa,
tropa, hop, hop, hop.” Explicația
■EXERCIȚII RITMICO-MELODICE:
MA, ME, MI, MO, MU
3. Captarea -Doamna educatoare realizează această Conversația Frontal
atenției etapă prin intermediul unei conversații
despre anotimpul de toamnă:
Î: Copii, în ce anotimp suntem noi?
R:Noi suntem în anotimpul de toamnă Aprecieri
Î: Cum este afară? verbale
R:Afară este frig, frunzele au căzut.
Î :Ce credeți ca fac animalele sălbatice în
acest anotimp?
(Animalele sălbatice se pregătesc pentru
anotimpul de iarnă) Explicația Frontal
Foarte bine! În acest anotimp animalele
sălbatice își pregătesc hrana și adăpostul panou
pentru anotimpul de iarnă. (Anexa1)
-Doamna educatoare pune pe masă câteva Conversația Cartonașe cu Aprecieri
cartonașe cu diferite elemente, care hrană a verbale
reprezintă hrana animalelor sălbatice, iar animalelor
pe panou se află o planșă cu veverița. Planșă cu
Sarcina copiilor este de a așeza pe panou veverița
doar cartonașele ce ilustrează hrana
veveriței.
Î: Copii, ce avem pe panou?
R: Pe panou este o veveriță.
Pe masă sunt cartonașe cu hrana mai
 multor animale, vreau să mă ajutați să
pun pe panou doar hrana specifică
veveriței. Indicații
-După ce termină copiii de așezat
Veverița de
cartonașele pe panou, doamna scoate
pluș
dintr-o cutie o veveriță de pluș.
Va participa și ea la ora noastră să vadă
dacă sunteți cuminți.

4. Precizarea Copii, astăzi la activitatea de Ed. (Anexa 2)

titlului Muzicală vom învăța cântecul „Veverița” Cântecul
și a obiectivelor și ne vom reaminti cântecul „Jocul Conversația „Veverița” Frontal Indicații
castanelor”. (Anexa3)
Cântecul
Pe parcursul acestei activități voi trebuie
„Jocul
să fiți atenți și să respectați poziția castanelor”
corectă.
5. -Doamna intonează model cântecul. Conversația (Anexa2)Cân Frontal
Comunicarea/ (Anexa2) tecul
-Discută cu copiii pe marginea textului și „Veverița”
Însuşirea noilor explică cuvintele necunoscute:
cunoştinţe „Poieniță” reprezintă un loc fără prea Explicația
mulți copaci, ca o pășune.
„Paneraș” înseamnă coșuleț.
Vreți să învățați cântecul?
(Daa) Conversația
Hai să învățăm împreună.
-Se învață prima strofă: Aprecieri
●Verbalizarea primei strofe pe versuri verbale
împreună cu toți copiii. Exercițiul
●Intonarea model a primei strofe.
●Intonarea strofei cu copiii. Demonstrația
-Se învață refrenul: Frontal
●Verbalizarea refrenului pe versuri
 împreună cu toți copiii.
●Intonarea model.
●Intonarea strofei cu copiii.
-Se cântă prima strofă și refrenul.
-Se învață a doua strofă:
●Verbalizarea strofei împreună cu copiii. Frontal
●Intonarea model a strofei. Exercițiul Aprecieri
Intonarea împreună cu copiii. verbale
-Se cântă cântecul în întregime.
6. -Doamna împarte copiii în două grupe: (Anexa4)
Fixarea și grupa alunelor și grupa nucilor. Cartonașe cu
sistematizarea -Cântă ,pe rând, cântecul cu fiecare grupă. nuci și alune
cunoștințelor

Reactualizare Copii, vă mai aduceți aminte cântecul Conversația (Anexa3) Frontal Aprecieri
7. joc sau cântec „jocul castanelor”? (Anexa3) Cântecul verbale
(Daa) "Jocul
Haideți să-l cântăm împreună! castanelor"
8 Asigurarea Î: Ce cântec am învățat noi azi la
feedback-ului activitatea de Ed. Muzicală?
R: Noi azi am învățat cântecul „Veverița”. Conversația Frontal Aprecieri
Î:Ce cântec ne-am reamintit? verbale
R: Ne-am reamintit cântecul „Jocul
castanelor”)
9. Retenție și -Doamna face aprecieri verbale asupra Conversație Stimulente Frontal Aprecieri
transfer activității desfășurate. verbale
-Le oferă stimulente copiilor.
Anexa 1
Anexa 2

Cântecul "Veverița"

Din pădurea cea vestită

Colo jos în poieniță
Veverița vine, vine
Cu alune pentru tine.

Țup, țup, țup din creangă-n creangă

Isi aduna multe alune
Țup, țup, țup din creangă-n creangă
Își adună alune.

Veverița cea isteață

A ajuns la ea acasă
Cu alune-n paneraș
Să le dea la copilaș.

Țup, țup, țup din creangă-n creangă

Isi aduna multe alune
Țup, țup, țup din creangă-n creangă
Își adună alune.
Anexa3

Cântecul „Jocul castanelor”

Din castanul de pe stradă

Cad castanele grămadă
Și din coajă cea țepoasă
Iese-o bilă mătăsoasă.

Referen:
Toamna este-un joc cu bile,
Hai să-l joci și tu, copile!
Cu castane castanii
Jocul e pentru copii,
Jocul e pentru copii.

Și-n sertare și-n ghiozdane

Tot castane și castane,
Și la mama în dulap
Se întâmplă să mai scap.

Și mămica și tăticul
Și bunica și bunicul
Râd cu toți pe sub castani
Că am numai șapte ani.
Anexa4
 ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR
(PRACTICĂ DE SPECIALITATE)

Data: 17.11.2023
Grupa: mare
Mentor: Creangă Elena
Domeniul experiential: Limbă și comunicare (DLC)
Categoria de activitate: Educarea limbajului
Subiectul activității: Poezia „Zile de toamnă”
Tipul lecției: predare-învățare
Modalitate de realizare a activității didactice: memorizare
Strategia didactică:
● Metode și procedee: conversația, demonstrația, explicația, exercițiul;
● Mijloace didactice: coș cu fructe, imagini de toamnă, bilețel fermecat, stimulente.
● Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
Resurse:
● Timp: 30-35 minute
● De spațiu: sală de grupă
● Oficiale (bibliografie): „Metodica activităților instructiv-educative în
învățământul preprimar”-Dumitru Gherghina; Editura Didactica Nova
 Strategia didactică
Nr. Conţinutul
Etapele lecţiei Metode şi Materiale Forme de Evaluare
crt. instructiv - educativ
procedee didactice organizare
Moment Se asigura condițiile optime pentru
1. organizatoric buna desfășurare a activității: Observare
-Pregătirea materialelor didactice; Conversație Frontal sistematică
-Aerisirea sălii de grupă;
-Așezarea mobilierului;
3. Reactualizarea -Se realizează prin intermediul unor Conversația Frontal
cunoștințelor întrebări: Corectitudinea
Î: În ce anotimp suntem? răspunsurilor din
R:Noi suntem în anotimpul de toamnă punct de vedere
Î: Ce se întâmplă toamna cu frunzele gramatical, logic
copacilor?
R: Frunzele se usucă și cad.
Î :Ce culoare au frunzele? Aprecieri
R: Frunzele sunt roșii, galbene, verbale
portocalii.
Î: Ce fructe se coc în anotimpul de
toamnă?
R: Toamna se coc: merele, perele,
gutuile, nucile, strugurii.
Foarte bine!
4. Captarea -Doamna educatoare le prezintă copiilor
atenției un coșuleț cu fructe și un bilețel de la Observare
Zâna Toamnă. Conversație Anexa 1 Frontal sistematică
-În coșul cu fructe se află poezia pe care
copiii o au de învățat.
5. Astăzi la activitatea de Educarea
Precizarea limbajului vom învăța poezia „Zile de Conversația Observare
Frontal
titlului şi a toamnă” de George Coșbuc. sistematică
obiectivelor

6. -Doamna recită integral poezia , drept Conversația Frontal

Comunicarea/ model, cu evidențierea titlului și a
autorului.
Însuşirea -Urmează explicarea cuvintelor
noilor necunoscute Explicația
cunoştinţe „Luncă”-Întindere de pământ de-a
lungul unei ape curgătoare Anexa 2 Corectarea
„Vestejit”-ofilit pronunției
„Brumă”-cristale fine de zăpadă
Bilețel Zâna
Se recită prima strofă model de către Toamnă
doamna educatoare, menționând titlu, Exercițiul Aprecieri
autorul , după copiii vor repeta fiind verbale
numiți câte unul. Demonstrația
Un copil iese în față pentru a recita
prima strofă, împreună cu precizarea Frontal
titlului și a autorului Poezia Corectitudinea
Educatoarea recită prima și a doua recitării
strofă, precizând titlul și autorul,
repetând apoi a doua strofă împreună cu
copiii de câte ori este nevoie pentru a fi
memorată.
Sunt numiți alți copii pentru a recita Exercițiul Frontal
cele două strofe.
Doamna educatoare recită întreaga
poezie , precizând titlul și autorul, apoi Aprecieri
repetă ultima strofă de mai multe ori verbale
împreună cu copiii, până este reținută.
 Sunt numiți alți copii pentru a recita
integral poezia.

7. -Doamna împarte copiii în două echipe: (Anexa4)

Fixarea și echipa merelor și echipa perelor Cartonașe cu
sistematizarea -Fiecare echipă recită câte o strofă, nuci și alune
cunoștințelor câștigă echipa care a recitat cel mai
expresiv poezia.
Asigurarea -Este realizată o scurtă sinteză a Conversația Frontal Evaluarea
8. feedback-ului activității. răspunsurilor din
Î:Ce am învățat astăzi la Educarea punct de vedere
limbajului? logic și
R: Azi am învățat poezia „Zile de gramatical
toamnă” de George Coșbuc Individual
Î:Despre fructe este vorba în poezie?
R: În poezie este vorba despre mere,
pere, nuci, struguri
Î: Care este fructul vostru preferat?

10. Retenție și -Doamna face aprecieri verbale asupra Conversație Stimulente Frontal Aprecieri
transfer activității desfășurate. verbale
-Le oferă stimulente copiilor.
Anexa 1

Zile de toamnă
De George Coșbuc

Ieri vedeam pe lunca flori

Mandri fluturi zburatori
Si vedeam zburand albine
Ieri era si cald si bine

Azi e frig si nori si vant

Frunzele cad la pamant
Florile stau suparate
Vestejesc de bruma toate

Ieri era frumos pe-afara

Ca-ntr-o calda zi de vara
Azi e toamna pe pamant
Vreme rea si bate vant.
Anexa 2
 ROLUL JOCULUI ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚARE

„Copilul – spunea marele pedagog elveţian Ed. Claparède – este o fiinţă a cărei principală
trebuinţă este jocul….această trebuință spre joc este ceva esențial naturii sale. Trebuința de a se
juca este tocmai ceea ce ne va permite să împăcăm școala cu viața, să procurăm copilului acele
mobiluri de acțiune care se consideră de negăsit în sală de grupă”, și „copilăria este făcută pentru
a te juca”. Jocul corespunde nevoii de mișcare și creație a copilului.
Jocul copiilor constituie un teren important de descifrare a capacităților psihologice,
inclusiv a celor intelectuale și a trăsăturilor de personalitate. După modul cum se joacă observăm
dacă un copil este mai inventiv, mai activ în joc, dacă poate sau nu surprinde soluții noi,
ingenioase, dacă dispune de claritate în idei, coerență în rolul ce și l-a asumat.
Jocul este privit drept activitatea care formează, modelează inteligența. Activitatea ludică
furnizează informații privind psihodiagnoza inteligenței.
În etapa de la 3 la 7/8 ani, adică perioada de grădiniță și clasele primare: pregătitoare,
clasa I și clasa a II-a, jocul rămâne activitatea dominantă, el începe să se coreleze cu activitatea
instructiv-educativă. Prin activitatea de joc, copiii dobândesc cunoștințe, li se formează variate
acțiuni mintale care influențează dezvoltarea proceselor psihice, se face trecerea în etape, de la
acțiunile practice, materiale de joc, spre acțiuni mintale, în planul reprezentărilor.
Preșcolaritatea aduce schimbări importante în viața copilului, este perioada descoperirii
realității fizice și perioada autodescoperirii, iar această perioadă este descoperită de către cei mici
prin joc. Prin joc și prin exercițiu, copilul de fapt își valorifică potențialul ludic, creativ, cognitiv
și nu numai, copilul devine mult mai dotat, mai apt de a face lucruri, mai informat și, mai ales,
mai capabil de interacțiune cu ceilalți coechipieri. La vârsta preșcolară, jocul didactic are o
pondere foarte mare în rândul activităților desfășurate la grupă, pe toate domeniile de activitate și
pe toate sectoarele deschise zi de zi, în grădiniță.
Jocul în ansamblu său, reprezintă o multitudine de acțiuni, vădite să ducă individul spre bună
dispoziție, spre destindere și relaxare, dar și spre o dezvoltare cognitivă și emoțională a acestuia,
iar după Edouard Claparède, jocul este văzut ca „cea mai bună introducere în arta de a munci”.
Jocurile didactice sunt plăcute de copii, aducând: plăcere, deprindere, abilitate și eficiență. De
aici putem deduce faptul că jocul este un mijloc de instruire și educare a copiilor, mai ales a celor
mici, prin joc copilul își pune în mișcare tot bagajul psihic și intelectual, dorind mereu să
rezolve sarcinile, să fie cel mai bun, să răspundă cel mai bine, de aceea jocul este considerat un
element de bază în educarea copiilor, de joc depinzând o mulțime de aptitudini, abilități și
deprinderi ale copilului mic.
Prin intermediul jocului didactic, copilul preșcolar face trecerea de la jocul oarecare, la
jocul bine structurat, cu reguli, cu sarcini și pași siguri de realizat, care duc la o dezvoltare
plenară a preșcolarului implicat în el. Prin intermediul jocului didactic, copilul preșcolar își
dezvoltă gândirea logică, limbajul și comunicarea orală, atenția, memoria dar își dezvoltă și
spiritul de echipă, de competiție, inter-relaționare. Astfel, de fapt, copilul învăță fără să
conștientizeze că se află în procesul de învățare.
Gama jocurilor este foarte extinsă în jurul vârstei de 5 ani. Între 5 și 6 ani, jocul este
dublat de muncă, care se desfășoară tot sub formă de joc. Deosebirea dintre muncă și joc la
această vârstă constă în faptul că în timp ce jocul este întrerupt după bunul plac al celui care se
joacă, munca are un început și un sfârșit, presupune menținerea unei direcții în acțiune.
Prin intermediul jocului copilul cunoaște realitatea. Gândirea sa are caracter global
intuitiv, în sensul că el percepe ansambluri concrete, situații încă prea puțin diferențiate, nu este
capabil încă de analiză și sinteză, nu știe să descrie și să povestească după criterii logice. Dar
fabulează și inventează, apoi are tendința de a crede că ființele și obiectele există pentru folosința
și interesul său. Copilul gândește, în primul rând, cu ochii, cu urechile, cu mâinile, cu corpul, dar
treptat începe să gândească tot mai mult prin cuvinte.
Educația la această vârstă, după cum arăta M. Debesse, are în vedere 3 direcții
importante: educația simțurilor, educația imaginației, educația caracterului.
Jocul are rol formativ , copilul dobândește numeroase și variate cunoștințe despre mediul
înconjurător prin care i se dezvoltă procesele psihice de reflectare directă și nemijlocită a
realității: limbaj, gândire, memorie, percepții, imaginație, reprezentări. Trecând de la reprezentări
la noțiuni, copilului i se dezvoltă memoria, gândirea activă, unde un rol important îl joacă
limbajul. Comunicând între ei își fixează tema jocului, stabilesc subiectul, își repartizează
rolurile, își precizează acțiunile comune, menite să confere jocului un caracter organizat.
Jocul satisface în cel mai înalt grad nevoia de mișcare și de acțiune, el deschide universul
variat al relațiilor interumane, oferind prilejul de a pătrunde în intimitatea acestora și dezvoltând
dorința copiilor de a se comporta ca adulții.
Jocul formează, dezvoltă, restructurează întreaga viață psihică a copilului. Jucându-se cu
obiectele, copiii își dezvoltă percepțiile de formă, mărime, culoare, greutate, își formează
capacitatea de observare. Încercând să țină minte regulile unui joc, copiii își amplifică
posibilitățile memoriei, își formează însușirile voinței: răbdare, perseverență, stăpânire de sine
etc. Tot prin joc sunt modelate trăsături de personalitate: respectul față de ceilalți,
responsabilitate, cinste, corectitudine sau ,poate, opusul lor.
Ursula Șchiopu considera că jocul stimulează creșterea capacității de a trăi din plin, cu
pasiune fiecare moment, organizând tensiunea proprie acțiunilor cu finalitatea realizată, având
funcția de o mare și complexă „școală a vieții”. Datorită tuturor acestor efecte produse, jocul a
fost considerat „tipul fundamental de activitate” în procesul de învățare.
Jean Piaget consideră că „jocul este o formă de activitate a cărei motivație este nu
adaptarea la real, ci dimpotrivă, asimilarea realului la „eul” său fără constrângeri sau sancțiuni”.
Jean Piaget clasifică jocurile în: jocuri exercițiu care presupun repetarea de plăcere a unei
activități însușite, jocuri simbolice , copiii pot trece dincolo de gândirea concretă și își pot folosi
imaginația pentru a-și extinde jocul, copiii încorporează obiecte în jocuri “de prefăcătorie”,
jocuri cu reguli, copiii pot înțelege și respecta diferite tipuri de reguli. “Jocurile cu reguli” fac
adesea parte din jocul în grup, dar pot face parte și din jocul solitar. Regulile sunt folosite ca linii
directoare pentru a merge mai departe cu o activitate; jocuri de construcții, copiii iau obiectele pe
care le-au explorat și încep să le folosească cu un scop. Când se joacă cu creioane, în loc să le
bage în gură sau să le arunce, un copil începe să deseneze cu ele. În loc să le lovească între ele
sau să arunce cuburi, un copil începe să le stivuiască și să construiască cu ele; jocuri cu roluri
distribuite sau joc de alternanțe, ce presupun interpretarea mai multor roluri; jocuri creative sau
de imaginație, copiii pot transforma lucrurile din mediul înconjurător în tot ceea doresc, ori pot
schimba finalul unei povești.
Concluzionând, jocul are rol fundamental în procesul de învățare, întrucât treptat
formează atitudinea față de muncă, ce se relevă prin capacitatea de a duce la bun sfârșit o sarcină
începută și de a obține un rezultat. Școlarului îî place acțiunea. Activitatea desfășurată este foarte
variată, apar interesele practice, cum sunt cele pentru tehnică, lucrări manuale, grădinărit
etc.Precizia și îndemânarea gesturilor ce se constituie pun în evidență dorința de a obține un
rezultat: școlarul dorește să aibă succes.
 ELEMENTE SPECIFICE CLASEI PREGĂTITOARE

Învățământul primar este prima etapă din învățământul obligatoriu și are ca obiectiv
principal crearea de oportunități egale pentru toți copiii, pentru a realiza o dezvoltare cognitivă,
emoțională și psihomotorie echilibrată, adaptată nevoilor individuale.
Învățământul primar cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV, clasa pregătitoare fiind
prima clasă din învățământul primar introdusă începând cu anul școlar 2012-2013.
Pentru copil, clasa pregătitoare este o perioadă de acomodare cu viața școlii, în vederea
unei bune adaptări la programul, colectivitatea și cerințele specifice acestui mediu diversificat în
planul dezvoltării socioemoționale, intelectuale și fizice. Din punct de vedere socioemoțional,
clasa pregătitoare sprijină copilul să capete încredere în forțele proprii, să-și sporească stima de
sine, inițiativa și dorința de reușită.
Ca sprijin pentru dezvoltarea intelectuală, copilul este pregătit să poată comunica mai
bine, să realizeze un efort intelectual constant, să beneficieze de experiențe numeroase și diverse
de învățare.
Pentru dezvoltarea sa psihofiziologică, această clasă oferă condițiile unui program
adaptat specificului vârstei, într-un mediu stimulativ.
Atât după clasa pregătitoare, cât şi după clasa I, nu există noţiunea de repetenție. În
această perioadă trebuie identificate măsuri care vizează prevenţia, compensarea inechităților
manifestate la debutul şcolarității la elevii proveniți din medii defavorizate, identificarea timpurie
a dificultăților de învățare și intervenția individualizată. Strategia cea mai eficientă o constituie
evaluarea continuă şi, în funcție de rezultatele înregistrate, intervenţia imediată şi particularizată
pe durata anului şcolar, inclusiv prin intermediul Programului „Şcoala după școală".
Nu se dau teme la clasa pregătitoare, care este anul pregătitor pentru școală. La final de
clasă pregătitoare, elevii susțin teste de evaluare a capacității de învățare, cu scopul de a depista
precoce tulburările de învățare și de a stabili metode specifice de educație, acolo unde este cazul.
În clasa pregătitoare sunt înscriși copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data
începerii anului şcolar.,,La solicitarea scrisă a părinților, a tutorilor sau a susținătorilor legali, pot
fi înscriși în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului
calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.
Cursurile pentru clasa pregătitoare, I, a II-a nu încep înainte de ora 8.00 și nu se termină
mai târziu de ora 14.00. La clasa pregătitoare și clasa I, activitățile de predare-învățare-evaluare
acoperă 30-35 min, restul de timp fiind destinat activităților liber-alese, recreative.
Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socioemoțională,
cognitivă, a limbajului şi comunicării, precum și dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în
învățare, asigurând totodată punțile către dezvoltarea celor 8 competențe cheie.
Curriculumul pentru clasa pregătitoare prevede matematică prin joc pentru copiii de 6
ani, astfel încât la intrarea în clasa 1 elevii să știe adunări și scăderi până la 31, numărarea din 3
în 3 sau aflarea unui termen necunoscut prin metoda balanței. Orarul de clasa pregătitoare
conține o oră de Limba română în fiecare zi, Limba Modernă, Matematică, Religie, Educație
fizică, Muzică și mișcare, Arte vizuale și dezvoltare personală.
La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeşte, în baza unei
metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naționale, un raport de evaluare a dezvoltării
fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum şi a dezvoltării
capacităților şi atitudinilor de învățare. Regulile generale şi specifice privind evaluarea, notarea
și promovarea elevilor sunt stabilite în cadrul Regulamentului de Organizare şi Funcţionare.
La Comunicare în limba română învățătorii vor consemna, de exemplu, dacă elevul din
clasa pregătitoare poate: să recunoască cuvinte uzuale scrise cu litere mari și mici de tipar sau
dacă știe să scrie mesaje simple.
La Limba straină, învățătorii vor completa, printre altele, dacă elevii reacționează la salut
și răspund la o întrebare scurtă, simplă și clară, dacă știu numele unor obiecte, dacă pot învăța
scurte poezii sau cântece, cu sprijinul profesorului, dacă pot să spună în limba respectivă cum se
numesc, ce vârstă au, dacă participa la jocuri de comunicare în care creeaza rime sau mesaje
scurte.
La Matematică și explorarea mediului, învățătorii vor scrie în raportul de evaluare dacă
elevul știe numerele de la 0 la 31, dacă poate să compare aceste numere, să le ordoneze, să facă
adunări și scăderi cu până la 5 elemente dintr-o mulțime dată. De asemenea, profesorul va
verifica dacă elevul identifică pătratul, triunghiul, dreptunghiul, cercul, cubul, sfera, dacă poate
identifica relații de tipul "dacă... atunci" între două evenimente succesive, precum și alte
informații.
La Religie, Raportul tip de evaluare la Clasa pregătitoare verifica următoarele:
Recunoașterea unor elemente de bază ale credinței religioase; Observarea caracteristicilor
comportamentale ale unui creștin, pe baza valorificării unor situații din viața de zi cu zi;
Aplicarea unor reguli de comportament moral-crestin în contexte de viață familiare; Asumarea
unor responsabilități în cadrul grupurilor din care face parte, la propunerea adultului;
Identificarea unor elemente comune și de diferențiere între oameni; Explicarea semnificației unor
evenimente religioase cunoscute; Identificarea unor sărbători și evenimente cu semnificații
religioase, cu incidență asupra vieții familiei;
La Arte Vizuale si Abilitati Practice, raportul tip de evaluare la Clasa pregătitoare
verifica, printre altele, următoarele: sesizarea semnificației unui mesaj vizual simplu, exprimat
prin desen/ pictură/modelaj/ colaj/ film/ desen animat, care reflecta un context familiar;
Identificarea liniei, a punctului, a culorii și a formei în ipostaze familiare, în spațiul înconjurător;
Manifestarea curiozității față de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual;
Observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul familiar; Exprimarea
ideilor și trăirilor personale, în aplicații simple, specifice artelor vizuale; Transformarea unui
material prin tehnici simple; Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în
care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbala, kinestezica
La Muzică și mișcare: Receptarea unor sunete din mediul înconjurător; Diferențierea
sunetelor vorbite sau cântate; Receptarea sunetelor emise de jucăriile muzicale și percuția
corporala; Cântarea în colectiv, asociind mișcarea sugerată de text; Improvizarea unei
combinații ritmice asemănătoare celor din folclorul copiilor și asocierea acesteia cu mișcări
adecvate.
La Educatie fizica: Recunoașterea influenței soarelui și a temperaturii asupra sănătății;
Identificarea principalelor caracteristici ale posturii corporale corecte; Respectarea regulilor de
igiena personala; Aplicarea deprinderilor motrice în condiții de joc; Redarea prin limbaj corporal
a unor acțiuni/trăiri personale; Sesizarea regulilor necesare desfășurării jocurilor; Manifestarea
atitudinii de cooperare, întrajutorare și fair-play în timpul jocurilor
La Dezvoltare personală: Identificarea unor trăsături personale elementare; Identificarea
unor obiecte și activități simple de igienă personală; Recunoașterea emoțiilor de bază în în
situații simple, familiare; Identificarea regulilor de comunicare în activitatea școlară; Explorarea
caracteristicilor fiintelor si obiectelor preferate și a interactiunii simple cu acestea; Identificarea
unor rutine în activitatea școlară; Aplicarea unor tehnici simple care sprijina invatarea si succesul
scolar; Identificarea hobby-urilor, jocurilor și activităților preferate.

Alături de asigurarea resurselor umane adecvate, succesul măsurii de introducere a clasei

pregătitoare în învăţământul primar a depins în mod direct de asigurarea resurselor materiale
adecvate. Cele mai importante aspecte urmărite se referă la: spaţiul fizic alocat clasei
pregătitoare, dotarea cu mobilier, materiale și mijloace didactice..
Sala de clasă din şcoală va fi adaptată vârstei copiilor, în aşa fel încât să permită învăţarea
prin joc şi pregătirea pentru clasa I, utilizând resurse de învăţare adecvate. Vor fi folosite resurse
ale învăţării moderne, adaptate scopului clasei pregătitoare. În clasa pregătitoare copilul va
învăţa prin metode adecvate vârstei tot ceea ce îi este necesar pentru a face faţă cu succes clasei
I. De exemplu, copiii îşi vor dezvolta capacitatea de a comunica, vor stabili sau consolida
primele contacte cu lumea numerelor şi a literelor, vor învăţa să observe mediul înconjurător şi
să interacţioneze cu ceilalţi copii şi cu adulţi prin jocuri didactice, activităţi în echipă, activităţi
de descoperire, prin desen sau muzică. Nu în ultimul rând, copiii vor beneficia de ore special
destinate unei pregătiri fizice armonioase
Tot ceea ce se întâmplă la şcoală ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri
sau antrenamente amuzante, însoțite de muzică și mișcare. Din spaţiul clasei nu trebuie să
lipsească jucăriile, chiar realizate de profesor împreună cu elevii.
În concluzie, strategiile utilizate de către profesorul care predă la clasa pregătitoare, în
școală, în vederea depășirii eventualelor dificultăți sunt: 1. continuitatea cadrului didactic atât în
pregătirea pentru clasa I, cât și de la clasele I-IV favorizează pentru copil schimbări minore
privind stilul educațional al profesorului, acesta fiind deja familiar copilului; 2. familiarizarea
copilului atât cu sala de clasă, cât și cu școala solicită copilul la mai puține adaptări ulterioare; 3.
continuitatea temporală, fizică și administrativă între clasa pregătitoare și clasa I facilitează și
continuitatea psihologică și emoțională, atitudinea unor adulți care îi influențează pe copii prin
„lasă, că te duci tu la școală”, pierzându-și din semnificație; 4. păstrarea elementelor de joc atât
în clasa pregătitoare, cât și în clasa I, în proporții diferite, pune bazele unei tranziții ușoare; deși
se află în clasă și chiar în școală, copilul se va juca și va învăța fundamental prin joc; 5.
organizarea fizică a sălii de clasă va trebui să se adapteze după principiile unei libertăți în joc și
activitate, solicitând mai multe materiale intuitive și o mai slabă restricție a mișcării; 6.
eventualele dificultăți pe care le poate întâmpina copilul la clasa pregătitoare pot fi ameliorate
prin observarea directă a evoluției și progresului pe care îl face copilul. Pentru toate aceste
considerente, organizarea clasei pregătitoare la școală este în beneficiul școlarului mic, punându-
și amprenta în mod pozitiv asupra activității educaționale ulterioare.
Orarul claselor simultan a II-a și a IV-a