• Sunt entități genetice infecțioase, parazite intracelular,

lipsite de organizare celulară.

• Reprezintă cauze ale celor mai
frecvente infecții: de la un simplu
guturai, la infecții fatale produse
de virusul HIV (provoacă SIDA).
Se estimează că există peste 400 de virusuri distincte care
infectează omul.
Virusurile sunt unice între agenții patogeni, ele se diferențiază prin:
• dimensiune foare redusă (20 – 300 nanometri)
• prezintă un singur acid nucleic, fie ADN, fie ARN;
• sunt total dependente de celula vie, fiind inerte în afara ei;
• sunt vizibile numai la microscopul electronic.
STRUCTURA UNUI VIRUS:
Virusurile prezintă o nucleocapsidă formată din:

• un miez care conține acidul nucleic = genomul viral;

• un înveliș proteic numit capsidă.

Virusurile formate doar din nucleocapsidă se

numesc virusuri neanvelopate (nude). Alte
virusuri prezintă pe lângă nucleocapsidă și
un înveliș lipoproteic derivat din membrana
citoplasmatică a celulei gazdă. Ele se
numesc virusuri anvelopate.
 Un virus poate exista sub 3 forme:
• Starea de virion = virus infecțios matur;

• Starea de virus vegetativ = acidul nucleic este

liber în citoplasma celulei infectate;

• Starea de provirus = acidul nucleic al virusului

se atașează la un cromozom al celulei.
După tipul acidului nucleic:
• Adenovirusuri:
- bacteriofagi;
- herpetovirusurile;
- papilomavirus (HPV);
- virusul variolei (eradicată).
• Ribovirusuri:
– rinovirusuri (guturai),
– virusul rubeolei,
– HIV (virusul imunodeficienței umane),
– virusurile gripale (A, B sau C);
– Virusul Marburg, ebola;
– Coronavirusurile (de la proeminențele de tip coroană de pe suprafețele acestor virusuri. Afectează căile respiratorii.)
N
Sunt cunoscute 7 tipuri de coronavirusuri care pot afecta oamenii.
Tulpinile mai rare, care provoacă complicații mai severe, includ:
- MERS-CoV = determină sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS)
- SARS-CoV = virusul care provoacă sindromul respirator acut sever (SARS).
O nouă tulpină periculoasă numită SARS-CoV-2 a început să circule la finalul
anului 2019, provocând boala COVID-19.

Simptomele inițiale ale SARS sunt asemănătoare gripei:

tuse uscată, frisoane, diaree, dispnee, dureri, febră. De
obicei, se dezvoltă o infecție pulmonară severă,
pneumonia. În stadiul său cel mai avansat, SARS
provoacă insuficiența plămânilor, inimii sau ficatului.
• perioada de incubație a virusului este cuprinsă între 2 - 14 zile;
• se poate lua doar prin contactul mâinilor contaminate cu gura, nasul sau ochii;
• antibioticele nu au niciun fel de acțiune împotriva virusului;
• Nu există vaccin împotriva SARS-CoV-2. Vaccinul antigripal NU ne protejează
împotriva noului coronavirus.
Replicarea virusurilor parcurge mai multe secvențe:

 recunoașterea celulei gazdă (cu ajutorul situsuri-receptor);

 atașarea virusului de celula gazdă;
 pătrunderea virusului în celula gazdă;
 decapsidarea virusului;
 sinteza macromoleculară (replicarea genomului viral);
 eliberarea de virioni noi.
 Căi de pătrundere a virusurilor în organism:
• Calea respiratorie: particulele virale pătrund foarte ușor prin căile respiratorii.
• Calea digestivă: în cazul unei igiene defectuoasă;
• Calea genitală: agenții cu transmitere sexuală;
• Calea cutaneo-mucoasă: pielea este o barieră împotriva virusurilor și bacteriilor,
însă anumite virusuri (papiloma, herpes) reușesc să străbată această barieră.
Nicol
Spălați-vă mâinile de multe ori;
Sunați la 112 dacă aveți febră, tușiți sau v-ați întors zonele în carantină din Europa.
Nu luați medicamente antivirale și nici antibiotice decât în cazul în care vă prescrie medicul;
Evitați contactul cu persoane care sunt suspecte de infecții respiratorii acute;
Nu vă atingeți ochii, nasul și gura cu mâinile;
Acoperiți-vă gura și nasul dacă strănutați sau tușiți;
Curățați toate suprafețele cu dezinfectanți pe bază de clor sau alcool;
Animalele de companie nu transmit coronavirus.
Utilizați masca de protecție ;