Autonomii locale

10. Argumentați printr-un fapt istoric relevant….instituțiile centrale au un rol important în

organizarea statului medieval românesc din sudul Carpaților. ( Sudul Carpașilor =Românească)
Explicație: Când avem exerciții de genul acesta care de obicei se întâlnesc la subiectul al II-lea,
ne vom folosi de următoarea schemă:
1. Formularea tezei pe care o argumentăm, o prezentare scurtă a afirmației.
2. Introducerea argumentului + prezentare + folosirea conectorilor (precum = Așadar,
Astfel, Prin urmare, .....).
3. În concluzie, În încheiere ( se repetă ce am spus mai sus, doar că mai pe scurt și direct la
obiect)
Exemplu rezolvării acestui exercițiu:
În statul medieval românesc, instituțiile centrale au ajutat, atât la dezvoltarea societății
românesști, cât și la funcționalitatea acesteia, dispunând de o oarecare libertate până la influența
Imperiului Otoman asupra Sudul Carpaților
Astfel, un fapt istoric relevant este instituția domnia care reprezenta centrul puterii în
Țara Românească în perioada medievală, exercitându-și autoritatea. Domnul era liderul suprem
al statului care avea diferite atribuții precum administrative, fiscale, judecătorești, militare și
religioase. În această perioadă, domnitorii au jucat un rol crucial în menținerea autonomiei
teritoriale și în gestionarea relațiilor cu puterile vecine.
În încheiere, instituția domniei poate evidența importanța unei autorități centrale în
organizarea și guvernarea statului medieval românesc din sudul Carpaților.

11. Argumentați printr-un fapt istoric relevant afirmația conform căreia în sec XVII și prima
jumătate a sec XVIII au loc acțiuni care vizează organizarea instituțională a statelor românești.
În secolul al XVII-lea și prima jumătate a sec XVIII-lea au loc diferite acțiuni ce țin, atât
de politica internă a statelor românești, cât și de politica externă, a acestora, în relație cu marile
puteri vecine, ce vor influența/viza organizarea instituțională a țărilor românești.
Prin urmare, un fapt istoric relevant este unificarea de către Mihai Viteazu în anul 1600 a
celor 3 principate românești pentru o scurtă perioadă de timp. Acesta încearcă să unifice cele 3
principate sub autoritatea sa, ceea ce va avea ca drept rezultat nemultumirea boierilor, în politica
internă, și, intervenția puterilor vecine. Drept consecintă, se va ajunge la degradarea autorității
instituției domnești în care domnul devine un funcționar al Porții fiind numit direct de către
sultan din rândul marilor familii boierești. Această instituție va pierde atribuțiile externe și va
deveni un simplu executant al sultanului.
 În concluzie, degradarea instituției domniei și instabilitatea politică au reprezentat factori
importanți care au vizat organizarea instituțională a statelor românești.

12. Argumentați printr-un fapt istoric relevant .... în sec XVIII.... în organizarea unei instituții
centrale din spațiul românesc extracarpatic. (Extracarpatic se referă fie la Țara Românească fie la
Moldova)
!!!!Când întâlnim secolul XVIII cu organizarea unei instituții centrale ne referim la REGIMUL
FANARIOT care a fost implementat de Imperiul Otoman în 1711 in Moldova și în 1716 în Țara
Românească!!!!
Secolul XVIII reprezintă un secol cu mari schimbări în organizarea instituției centrale în
spațiul românesc extracarpatic.
Așadar, un fapt istoric relevent este introducerea regimului fanariot de către Imperiul
Otoman în anul 1711 în Moldova și în 1716 în Țara Românească. După politicile duble conduse,
atât de către domnitorii Moldovei, Dimitrie Cantemir, și domnitorii Țării Românești, Constantin
Brancoveanu, turcii își vor pierde încrederea în domniile pământene. În acest sens, otomanii vor
numi greci din cartierul Fanar pentru a domni în spațiul românesc. Domnia pastra autonomia
interna, ramanand principala institutie centrala.
În încheiere, domnia va deveni o dregătorie otomană, iar politicile fanariote vor urmari
asigurarea îndeplinirii scopului otoman.

13. Argumentați printr-un fapt istoric relevant conform căreia români transilvăneni din spațiul
intracarpatic au dus la contributia acestora la formarea statelor medievale extracarpatice.
La baza formării statelor medievale extracarpatice au stat românii transilvăneni care au
accelerat procesul de unificare a autonomiilor existente între Carpați și Dunăre.
Astfel, un fapt istoric relevant este reprezentat de migrarea unei populații din Țara
Făgărașului care a avut loc la finalul secolului al XIII. Aceștia au trecut munții, conduși de un
lider, Negru Vodă, și s-au stabilit la Câmpulung. Acest eveniment coincide cu anihilarea
autonomiei Țării Făgărașului, în 1291. Contextul evenimentului este determinat de reluarea
expansiunii ungare.
În încheiere, românii transilvăneni prin migrațiile acestora peste Carpați au ajutat la
accelerarea procesului de formare și unfificare a statelor medievale între Carpați și Dunăre.

14. Menționați o caracteristică a autonomiilor locale din sec IX-XIII.

O caracteristică a autonomiilor locale din sec IX-XIII este ca au la baza uniunile de obsti satești.
15. Mentionati o caracteristica a unei institutii centrale din spatiul extracarpatic.
O institutie centrala extracarpatica este domnia. O caracteristica a unei institutii centrale din
spatiul extracarpatic sunt atributiile administrative, militare si juridice SAU este reprezentata de
titulatura domnului ce inseamna originea divina a puterii acestuia exprimata prin particula „Io”
ce provine de la Ioannes – „cel iubit de Dz”.
16. Mentionati o caracteristica a unei institutii centrale din spatiul intracarpatic din sec XVI.
O institutie central in spatiul intracarpatic este voievodatul. O caracteristica a acesti institutii
centrale este faptul ca era controlata de unguri si nu avea control in politica externa fara
permisiunea ungurilor.
17. Mentionati o caracteristica a unei institutii centrale in a doua jumatate a secolului al XVIII.
Aceasta intrebare se repeta ca cele de sus si face referire din nou la domnie sub regimul fanariot
care are ca principala caracteristica indeplinirea si urmarirea scopului Imperiului Otoman.
18. Mentionati o caracteristica a autonomiilor locale din zona est-carpatica.
Se repeta din nou aceasta intrebare cu intrebarea nr.14, poti sa adaugi si faptul ca, conducatorii
autonomiilor locale dispun de atributii militare si administrative.
19. Mentionati 2 asemanari si 2 deosebiri in procesul de constituire a statelor medievale
extracarpatice.
Cele 2 asemenari: I sunt aparitia, organizarea si expansiunea Regatului Ungar care influenteaza
considerabil evolutia spatiului romanesc
II – Cele doua invazii tatare care au contribuit din nou la evolutia spatiului romanesc.
La deosebiri mai trebuie sa ma gandesc si o sa-ti spun maine de dimineata raspunsul correct . Iar
la celelalte doua intrebari raspunsul se repeta. Si la intrebarea 20 pui asemanarile pe care ti le-am
enumerate mai sus. Si la intrebarea 21, din nou pui o caracteristica a autonomiilor pe care am
spus-o la intrebarea 18.

 O sa vreau neaparat la aceste intrebari legate de mentionare sa facem niste raspunsuri

standard ca sa mergi la sigur pe ele.