De ce cad fructele de măr ?

Când și cum facem rarirea ?

Pentru a obține producții mari la specia măr, este suficient să lege 5-10 % flori din
numărul total deschise pe un pom.
Pe parcursul creșterii fructelor, cele mai importante fenomene sunt :
- creșterea propriu-zisă a fructelor,
- căderea fiziologică,
- căderea prematură.
Creșterea fructelor de măr se realizează în două etape mari: prima, în primele 30-
60 de zile după legare, când cresc mai intens și a doua, mai târziu, volumul maxim
fiind atins cu 10-15 zile înainte de recoltare.
Creșterea fructelor se realizează în toate direcțiile dar cu intensități diferite . La
măr, creșterea în diametru este mai mare decât creșterea în lungime (Gautier).
Bazat pe acest proces care se manifestă timpuriu, dr. Stall (Elveția) a stabilit un
criteriu pentru rărirea merelor. Întrucât fructele bine dezvoltate au cavitatea
caliceală largă și profundă (în limitele caracteristice soiului), încă din luna iulie, s-a
stabilit că trebuie înlăturate fructele cu cavitate caliceală îngustă și superficială.
Acestea sunt întârziate în creștere și nu ajung la dezvoltarea deplină dacă rămân în
coroană.
***Căderea fiziologică - se manifestă în două etape: prima la circa 2 săptămâni
după fecundare, iar a doua în iunie, când fructele au mărimea unei alune.
În primele 2 săptămâni după fecundare cad fructele rezulate dintr-o fecundație
defectuoasă, incompletă sau fructele cu embrionii semințelor avortați.
La căderea de iunie, cauza principală o reprezintă insuficiența substanțelor
nutritive. Obișnuit, în urma fecundării, pomii leagă un număr mult mai mare de
fructe decât pot fi hrănite în bune condiții. Pe măsură ce fructele se dezvoltă,
concurența dintre ele pentru apă și hrană se accentuează, fiind defavorizate fructele
cu poziție nefavorabilă în coroană, precum și cele întârziate în creștere.
Cad de asemenea, fructele formate mai târziu în cadrul aceleiași inflorescențe, cele
situate pe ramuri mai debile, precum și cele cu un număr mai mic de semințe.
Fenomenul este prezent în fiecare an, dar intensitatea căderii fiziologice diferă de
la un soi la altul.
Alți factori care influențează căderea fiziologică:
- încărcătura de fructe a pomului;
- condiții de nutriție;
- condiții climatice, etc.
Căderea fiziologică a fructelor nu influențează negativ producția de mere, dacă se
realizează în limitele caracteristice soiului; ea nu constituie deci o pierdere
economică. Există și situații când căderea fiziologică poate atinge proporții
deosebite și afectează producția. Pentru aceasta este nevoie să se cunoască factorii
externi care o generează. Insuficiența hranei, precum și insuficiența sau excesul de
umiditate dar și schimbarea bruscă a vremii, devenind dintr-o dată prea rece sau
prea caldă, în raport cu necesitățile soiului, pot produce un dezechilibru fiziologic
în plantă, urmat de o cădere mai intensă a fructelor.
Atacurile de boli și dăunători, care în final se manifestă tot ca insuficiență de hrană
datorită reducerii suprafeței de fotosinteză, au aceleași efecte.
*** Căderea prematură a fructelor înainte de recoltare, se manifestă începând din
lunile iulie-august și până în momentul recoltării fructelor. Aceasta se soldează
adeseori cu pierderi mari, întrucât spre deosebire de pierderile provocate de
primele două căderi fiziologice, care sunt compensate printr-o creștere ulterioară a
fructelor -mai bună- fructele căzute prematur nu sunt apreciate pentru consum, iar
cele care rămân pe pom, aflându-se la sfârșitul perioadei de creștere, nu mai pot
beneficia decât în mică măsură de avantajul răririi naturale.
Căderea prematură poate fi prevenită prin asigurarea unei agrotehnici
corespunzătoare speciei, în condiții de climat corespunzator.
Țineți aproape !