Sunteți pe pagina 1din 4

MOTIVATIA

Motivatia este totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie ca sunt


innascute, fie ca sunt dobandite, constientizate sau neconstientizate, simple
trebuinte fiziologice sau idealuri abstracte.
Motivatia este un filtru al influentelor externe, o parghie a autoreglarii
individului, forta mortice a intregii dezvoltari psihice umane.

FUNCTIILE MOTIVATIEI
- FUNCTIA DE SELECTARE, ACTIVARE SI DE SEMNALIZARE a unor
dezechilibre fiziologice sau psihologice;
- FUNCTIA DE ORIENTARE/DIRECTIONARE A ACTIUNII pentru satisfacerea
starii de necesitate si pentru realizarea scopului actiunii;
- FUNCTIA DE SUSTINERE/POTENTARE (energizanta) a actiunii pe durata
satisfacerii trebuintei;
Prin autoreglarea conduitei se imprima conduitei un caracter activ si selectiv.

SISTEMUL MOTIVATIONAL
STARI MOTIVATIONALE SIMPLE- cuprind pulsiunile, tendintele, impulsurile, etc.-
sunt slab organizate:
TREBUINTELE- sunt forme relativ complexe, bine organizate si puternic integrate,
ce pot fi: primare, innascute (biologice si functionale- foame, sete, etc.) si
secundare, dobandite (trebuinte materiale, spirituale si de comunicare).
Trebuintele sunt componente care semnalizeaza o stare de dezechilibru fiziologic
sau psihologic.
Maslow- a prezentat ,,piramida trebuintelor”- trebuinte fiziologice, trebuinte de
securitate, trebuinte de iubire si de apartanenta la grup, trebuinte de stima de
sine, trebuinte cognitive, trebuinte estetice, trebuinte de autorealizare.
INTERESELE sunt forme bine structurate, dar mai putin stabile si consolidate decat
trebuintele. Ele asigura o legatura selectiva si activa cu un obiect sau cu un
domeniu de activitate. Interesele pot fi: personale si generale, pozitive si negative,
dar cea mai cunoscuta clasificare este cea dupa domeniul de activitate.

ASPIRATIILE- reprezinta un ansamblu de tendinte care il propulseaza pe om catre


un ideal.

IDEALURILE- isi au originea in sistemul de valori personale sau ale grupului,


prefigurand, in functie de conditiile prezente, scopul final al actiunii, scopul avand
valoare proiectiva centrata pe devenirea ulterioara a propriei personalitati sau a
grupului.

CONVINGERILE- sunt idei cu caracter subiectiv, adanc implantate in structura


personalitatii si care impulsioneaza spre actiune. Ele sunt idei-forta, dar si
idei-valoare care interactioneaza cu trebuintele, cu dorintele, pasiunile,
sentimentele, cu interesele etc., de fapt, cu intreaga personalitate.

CONCEPTIA DESPRE LUME SI VIATA- este ansamblul ideilor, teoriilor despre om,
natura si despre societate care se formeaza sub incidenta conditiilor de viata, a
culturii, a educatiei, etc. Ea are rol de strategie a orientarii comportamentului,
reunind cognitivul cu valoricul.

MOTIVELE- sunt considerate ansamblu de factori dinamici care determina


conduita unui individ. Motivul este mobilul care declanseaza, sustine energetic si
orienteaza actiunea pe intreaga durata a desfasurarii ei.

FORMELE MOTIVATIEI
MOTIVATIE POZITIVA/NEGATIVA- premii- duc la consolidarea statutului socio-
profesional; folosirea unor stimuli gen cearta, bataie, pedeapsa, cu efecte
negative asupra subiectului uman;
MOTIVATIE INTRINSECA/EXTRINSECA – sursa se afla in subiectul uman; sursa se
afla in afara subiectului, fiindu-i sugerata sau impusa de alta persoana.
Motivatia intrinseca este incomparabil superioara celei extrinseci.

MOTIVATIA COGNITIVA/AFECTIVA- isi are originea in activitatea exploratorie, in


nevoia de a sti, de a cunoaste; este determinata de nevoia omului de a obtine
aprobarea altora, de a se simti bine in compania unor persoane.

OPTIMUM MOTIVATIONAL
Motivatia trebuie pusa in slujba obtinerii unor performante inalte. Relatia
dintre intensitatea motivatiei si nivelul performantei depinde de complexitatea
sarcinii pe care subiectul o are de indeplinit.
Eficienta activitatii mai depinde si de relatia dintre intensitatea motivatiei si
gradul de dificultate al sarcinii.
Intre motivatie si gradul de dificultate trebuie realizata o asemenea
adecvare incat sa se ajunga la optimumul motivational- intensitatea optima a
motivatiei care sa permita obtinerea unor performante inalte.
De optimum motivational se poate vorbi in doua situatii:
1. Cand dificultatea sarcinii este corect apreciata si subiectul adopta
motivatia corespunzatoare;
2. Cand dificultatea sarcinii este incorect apreciata de subiecti, existand
doua situatii:

a. Subaprecierea dificultatii sarcinii- caz in care subiectul este


submotivat si va actiona in conditiile unui deficit de energie, ceea ce
va duce la nerealizarea sarcinii;
b. Supraaprecierea dificultatii sarcinii, caz in care subiectul este
supramotivat si va actiona in conditiile unui surplus de energie care
l-ar putea stresa, sau chiar dezorganiza, care s-ar putea consuma
inainte de inceperea activitatii, ajungandu-se la esec.
Stimulul motivational care impinge spre realizarea unor progrese si
autodepasiri evidente poarta denumirea de nivel de aspiratie.
Nivelul de aspiratie trebuie raportat la posibilitatile si la aptitudinile
subiectului.
Nivelul de aspiratie, ca rezultatul pe care individul doreste sa-l obtina, nu
trebuie confundat cu nivelul de expectanta, respectiv rezultatul pe care individul
estimeaza ca il va obtine pornind de la o apreciere realista.

1. Cum credeti ca se manifesta un elev care are interese puternice pentru


invatarea psihologiei?
2. Mentionati cel putin 3 motive pentru care elevii nu mai invata la diferite
discipline. Argumentati si gasiti modalitatile de remediere a situatiei.
3. Care sunt motivele pentru care cei tineri refuza o cariera didactica?
4. Alegeti una din disciplinele universitare pe care le parcurgeti si
caracterizati propriul nivel de aspiratie in legatura cu viitoarele rezultate
din sesiunea de examene.

S-ar putea să vă placă și