POV LUI HARAP ALB

Inca din anul 1860 din timpul Epocii Marilor Clasici

societatea culturala “Junimea” isi face prezenta
odata cu revista “Convorbiri literare”.Epoca Marilor
Clasici se face remarcata prin 4 mari scriitori ai limbii
romane:-romanticul MIHAI EMINESCU
- Povestiorul ION CREANGA
- Nuvelistul IOAN SLAVICI
- Dramaturgul I.L.CARAGIALE
In anul 1877”Povestea lui Harap-Alb” isi face aparitia
in revista”Convorbiti literare”.
O trasatura a basmului cult prezenta in text este
redata de sporirea numarului de probe la care este
supus eroul. Harap-Alb este supus la probe precum:
-aducerea salatii din Gradina Ursului,
-aducerea capului cerbului si pielea acestuia din
Padurea Cerbului
-proba aducerii ficei Imparatului Ros.
O alta trasatura specifica basmului cult este faptul
ca e fixat in scris,avand un narator cunoscut,care
confera originalitatea textului. Astfel in text sunt
prezentate surse ale umorului, precum zicalele
rostite in versuri(“La placinte inainte/La raboi
inapoi”), proverbe si zicatorii hazlii(“Apara-ma de
gaini,ca de caini nu ma tem”)si sursele ale
oralitatii,precum interventia scriitorului in
naratiune(“ sa nu ne departam prea mult cu vorba”)
si frecventa interjectiilor(“He-hei”,Na-na-na”).
Titlul operei este unul analitic fiind alcatuit din 2
parti. Prima parte consituita din substantivul comun
“poveste” face trimitere atat la specia literara a
basmului, cat si la caracterul fabulous al
intamplarilor. Substantivul propriu”Harap-Alb” din a
doua parte a titlului introduce numele personajului
principal. “Harap” inseamna rob sau sclav de culoare
inchisa, iar”alb” semnifica originea nobila a fiului de
crai si inocenta acestuia.
Tematic,basmul reprezinta consecintele nefaste ale
neascultarii sfatului parintesc, dar si triumful binelui
asupra raului.Motivele narativa specifice sunt:
-superioritatea mezinului
-calatoria
-supunerea prin viclesug
-probele
-pedeapsa
-casatoria
O scena reprezintativa pentru ilustrarea temei o
reprezinta trecerea podului care este urmarea unei
etape de pregatire. Dupa ce Sfanta Duminica
deghizata in cersetoare ii testeaza mila mezinului
primeste sfaturi de la aceasta sa ia”calul,armele si
hainele” cu care tatal sau a fost mire,pentru a reusi. .
Se sugerează astfel că tânarul va repeat inițierea
tatălui. Astfel, deghizarea tatălui său în urs este o
probă a calităților războinice, condiție inițială,
obligatorie pentru cel care aspiră la tronul
împărătesc.
In concluzie,”Povestea lei Harap-Alb ” este un basm
cult intrucat prezinta caracteristicile definitorii ale
acestei specii,concentradu-se pe tema luptei dintre
bine si rau.