Povestea lui Harap-Alb

De Ion Creanga

Curentul literar:
Basmul cult este o specie a genului epic in proza, ce contine toate trasaturile
basmului popular, cum ar fi personaje purtatoare de valori morale, actiune
complexa, clisee compozitionale, repere temporale si spatiale mitice si victoria
binelui asupra raului. Basmul cult are insa un autor determiant, care preia tiparul
narativ al basmului popular, dar il reorganizeaza conform propriei viziuni.
Aparitia:
‘’Povestea lui Harap-Alb'’ de Ion Creanga a aparut in revista ‘’Convorbiri
literare’’, in anul 1877. Este un basm cult particularizat prin viziunea si stilul
propriu al lui Creanga: oralitate, umor si dulcele grai moldovenesc.
Doua trasaturi ale basmului:
O prima trasatura a basmului prezenta este gruparea personajelor conform
valorilor morale reprezentate. Astfel, Harap-Alb, calul, Sfanta Duminica, reginele
insectelor si cei cinci tovarasi nazdravani lupta alaturi de fortele binelui, iar Spanul
si Imparatul Ros reprezinta raul. Originalitatea basmului cult consta in faptul ca
eroii sunt atipici, Harap-Alb nu este Fat-Frumos din basmul popular, ci un om
obisnuit, cu calitati si defecte, iar Spanul are rolul unui mentor, basmul capatand
dimensiuni de Bildungsroman.
O alta trasatura a basmului este prezenta formulelor initiatice, mediane si finale,
dar reformulate de Creanga. Povestea se deschide cu formula initiala ‘’Amu cica
era odata...’’, iar cea finala contine referiri la diferente sociale, ce nu sunt
prezente in basmul popular ,,...iar pe la noi cine are bani bea si mananca, cine nu,
se uita si rabda’’.
Doua secvente reprezentative:
O prima secventa reprezentativa este scena fantanii, in care Spanul il
ademeneste pe mezin sa coboare in racoare, dandu-i drumul numai dupa ce craiul
accepta sa-si schimbe identitatile. Mezinul ajunge astfel sluga si este numit de
stapan Harap-Alb, iar Spanul devine fiu de crai. Schimbul de identitati semnifica
inceputul perioadei de initiere, in care, sub indrumarea Spanului, Harap-Alb
castiga experienta pentru a deveni imparat.
O alta secventa semnificativa este scena finala, in care fata Imparatului Ros
dezvaluie identitatile reale ale celor doi, iar Spanul il decapiteaza pe Harap Alb.
Fata il va invia pe crai, iar calul anihileaza raufacatorul. Moartea simbolica a
craiului inseamna terminarea perioadei de initiere. Scena ilustreaza atat victoria
binelui asupra raului, cat si maturizarea protagonistului, deoarece calul nazdravan
putea omori Spanul oricand, insa acesta era necesar pentru formarea tanarului.
Doua elemente de structura:
Tema:
Tema clasica este triumful binelui asupra raului este imbogatita de viziunea
realista a autorului.
Titlul:
Tematic vorbind, titlul este semnificativ, intrucat ‘’Povestea lui Harap-Alb'’ este
de fapt povestea maturizarii craiului. Structura Harap-Alb este un oximoron, rob
alb , in care harap reprezinta statutul craiului pe parcursul calatoriei sale spre
maturizare, iar albul simbolizeaza originea sa nobila si inocenta.
Motive:
La fel de importante din punct de vedere tematic sunt motivele ce contureaza
tema. Pe de o parte apar motivele specifice basmului, cum ar fi superioritatea
mezinului, calul nazdravan, imparatul fara urmas sau probele de trecut. Pe de alta
parte, motivele ce contureaza romanul de initiere sunt coborarea in infern in
scena fantanii, ratacirea in padurea labirint, moartea simbolica si invierea.
Concluzia:
In concluzie, prin tema si prin constructia personajelor, basmul cult ‘’Povestea
lui Harap-Alb'’ , ramane una dintre cele mai reprezentative opere ale lui Ion
Creanga, de o valoare incontestabila in literatura romana.