1)

Aparuta in 1877, “Povestea lui Harap Alb” de Ion Creanga este publicata in revista “Convorbiri literare”.
Creanga, autor cu o semnificativa activitate literara in perioada clasica, fiind contemporan cu Mihai
Eminescu, Ioan Slavici si Ion Luca Caragiale, este considerat unul dintre cei mai valorosi povestitori ai
poporului nostru. Operei sale capitale, scrierea memorialistica “Amintiri din copilarie”, I se aduagua
basmele culte , care proiecteaza in fabulous lumea taranesca apropiata de sufletul sau intr-o maniera
originala de exprimare.
2)
Basmul cult este o specie a genului epic, în proză, cu numeroase personaje ridicate la rangul de simbol,
în care se prezintă confruntarea dintre bine şi rău, soluţionată, de regulă, printr-un final fericit.
Elementul fabulos, supranatural este acceptat, prin convenţie, ca aparţinând sferei firescului, indicii
spaţiali şi temporali sunt vagi, generalizând întâmplările relatate, iar acţiunea urmăreşte o schemă
prestabilită.
Ion Creanga respectă, în linii mari, structura populară a speciei literare epice, în care acțiunea debutează
cu o situație de echilibru (expozitiunea) perturbată de un eveniment neaşteptat (intriga), care
declansează o actiune desfăşurată de protagonist in confruntare cu antagonistul, sustinut de ajutoare şi
donatori, în vederea restabilirii ordinii initiale, care culminează cu un moment de maximă încordare
narativă (punctul culminant), iar in final reinstaurandu-se o noua situație de echilibru(desnodamantul).
Forma cultă a specie literare constă în reorganizarea elementelor populare sau completarea lor de către
un prozator cunoscut şi consacrat, care imprimă textului stilul personal de relatare.
3)
Tema operei, pe lângă cea specifică acestei specii literare, şi anume a luptei dintre bine şi rău, este cea
a maturizării mezinului craiului, vizibilă încă din titlu. La nivel morfologic, titlul este constituit din
substantivul comun “Povestea”, articularea acestuia aratând singurlaritatea istorisirii, atribuită în
continuare prin utilizarea substantivului propriu, lui Harap-Alb. “Povestea” marchează caracterul de
bildungsroman al scrierii, aceasta prezentând pe parcursul său evoluţia personajului principal din
ipostaza de tânăr neiniţiat în cea de împărat. Denumirea de Harap-Alb provine dintr-un oximoron(harap
= slugă de culoare neagră, alb = culoare ce sugerează caracterul nobil), subliniind astfel ironia în
momentul în care crăişorul devine supusul Spânului si primeşte acest apelativ din partea noului stăpân.

2 secvente semnificative pentru tema:

 secvența 1- întîlnirea cu bătrînica din gradina palatului (Sfânta Duminică) pe care, judecând-o
după aparențe, refuză să o miluiască
 secvența 2- întâlnirea și alegerea ajutoarelor arată un progres la nivelul comportamentului. Deși
aceștia arătau înfricoșător, el nu îi disprețuiește ci îi ia ca tovarăși de drum

4) Elemente semnificatiev pentru text:

- Formulele specific
-Indicii spatio temporali
-Rezumat
-Narator
-
-