S9

Influente psiho-sociale stresante in etiopatogenia tulburarilor psihice

(psihogeneza/sociogeneza). Conceptul de endogeneza si somatogeneza in psihiatrie.

1. Psihotraumele – evenimetele stresante acute care apar neprevazut si influenteaza

puternic subiectul generand initial o stare de emotie puternica cu modificari ale nivelului de
vigilitate si a functionarii corporale (mai ales neuro-vegetativ si umoral). Poate avea durata
scurta (veste nefavorabila, amenintare, agresiune, viol, etc.) dar consecintele pot fi prelungite
sau poate dura mai mult timp (calamitati naturale – inundatii, cutremure, accidente de munca,
evenimente sociale – revolta, reprimare, violenta) si in aceste cazuri se ia in considerare si
influenta exercitata de coparticipanti, de epuizarea bio-psihica, de eventualele leziuni
corporale
2. Evenimente si schimbari de viata: pot determina schimbari in statutul social, in
patternul de responsabilitati si obligatii; implica un efort de readaptare. Evenimentele de viata
si psihotraumele se pot intrepatrunde (ex: moartea cuiva apropiat, retrogradarea neasteptata,
pierderea unei sume mari de bani) ce pot induce atat o traire intens psihotraumatizanta cat si o
schimbare de viata stresanta, care presupune efort de readaptare. Schimbarile de viata trebuie
intelese si in perspectiva ciclurilor obisnuite ale vietii (scolarizare, profesie, casatorie,
nasterea unui membru al familiei, pensionarea etc.) precum si in perspectiva unei situatii
neobisnuite de viata (detentie, razboi etc.). Uneori subiectul e instiintat din timp asupra unui
posibil eveniment pshotraumatizant iar asteptarea poate determina o stare de tensiune
stresanta. Alteori subiectul isi poate induce el evenimentul stresant sau schimbarea pentru ca
ulterior sa reactioneze psihopatologic la consecintele evenimentului respectiv. Trebuie
observat daca intr-adevar evenimentul afecteaza subiectul in profunzime sau eventual nu-l
afecteaza semnificativ, pentru ca la unele personalitati dizarmonice (histrionice, sociopate,
suspicioase, impulsiv-eplozive) evenimentul psihotraumatizant poate apare chair ca un „stil
de viata”. Se pot diferentia mai multe aspecte ale implicarii subiectului in evenimentul de
viata (EV):
 EV au aparut independent si surprind subiectul;
 EV despre care individul stie dar nu se implica direct in aparitia sa;
 EV in pregatirea caruia subiectul e angajat direct fara a fi factor dominant;
 EV in care responsabilitatea principala e a subiectului.

1
 S9

Mai sunt o serie de EV „neindependente” care apar ca o consecinta a dezvoltarii bolii

– ex: concedierea datorata scaderii randamentului in depresie sau schizofrenie, divortul in
urma unui comportament nevrotic/alcoolic.
Modalitatea in care subiectul traieste psihotraumele:
 traire pozitiva sau negativa – ambele au importanta in psihopatologie
 intensitatea trairii, eventual cu acutizarea acesteia cu ajutorul scalelor; s-au propus
mai multe intensitati:
o minim/indiferent
o mediu – puternic
o foarte puternic
3. Esecul – rezulta din neimplinirea unui proiect de viata pragmatic sau afectiv,
proiect considerat important de catre individ; are valoarea unui stres negativ care creste
vulnerabilitatea sau conditioneaza aparitia unei stari psihopatologice. In desfasurarea unui
proiect un rol important il are aspectul cognitiv al evaluarii: evaluarea propriilor capacitati,
evaluarea corecta a atitudinilor si aprecierilor celorlalti in raport cu propria persoana si
evaluarea semnificatiilor rezultatelor propriilor actiuni, fiind posibile sub sau supraevaluari.
4. Conflictul – situatie de tensiune si confruntare intre subiect si alta persoana, grup
social sau instanta sociala, sau chiar conflict cu sine insusi, rezultand suprasolicitare negativa
→ stres. Persoanele implicate in conflict sunt intr-o anumita legatura si interdependenta.
Dinamica conflictului pate duce la impacare/despartire; exista posibilitatea cronicizarii
conflictului → situatii stresante prelungite.
a. Expresia emotionala (EE) – traire interpersonala tensionata in cadrul unei familii in
raport cu pacientul (autori englezi); apare ca o reactie a apartinatorilor fata de
comportamentul pacientului modificat datorita bolii (neglijenta, inactivitate, retragere
sociala); poate influenta evolutia afectiunii: de ex schizofrenul care traieste in familie cu EE
crescuta are sanse crescute de recadere; unele studii arata ca EE era prezenta inaintea
instalarii bolii, ea fiind numai accentuata dupa aceea; membrii familiei sunt nemultumiti ca
nu pot controla comportamentul pacientului si de multe ori nu-l considera bolnav.
b. Conflictul cu sine insusi - nemultumirea subiectului fata de modul cum a actionat
in anumite situatii, conflictul intrapsihic (cip) prelungit deriva dintr-un anumit stil de viata si
din anumite aspecte structurale ale persoanei. O sursa de conflict → dezacordul subiectului
cu propria lui identitate → stare de nemultumire cronica → cresterea agresibvitatii,
nemultumire de sine; poate fi nemultumit de aspectul fizic si chiar identitatea sexuala.

2
 S9

5. Solicitarile intense prelungite pot rezulta din obligatia si necesitatea persoanei de

a indeplini anumite roluri si sarcini → suprasolicitare care duce la oboseala si epuizare. Daca
rezultatele nu sunt satisfacatoare pentru subiect → stres prelungit la baza caruia sta si un
conflictintrapsihic; epuizarea poate apare si in urma faptului ca subiectul trebuie sa
indeplineasca concomitent mai multe roluri sociale.
6. Atmosfera psihologica nefavorabila – poate constitui factor de stres prelungit.
7. Frustrari (versus satisfactii de viata)
Frustrarea = nesatisfacerea unei nevoi, fapt care e trait neplacut; subiectul considera
ca ceea ce cere i se cuvine de aceea de multe ori atitude’inea este pasiva, de asteptare.
Satisfactii de viata: nevoile sunt implinite.
Exista o serie de nevoi (cerinte) care sunt traite si exprimate intr-un anumit fel de o
persoana data si a caror iplinire/neimplinire duce la satisfactii de viata/frustrari:
 sexuale, alimentare, de asigurare a homeostazieibiologice, curatenie, igiena personala,
intimitate personala, pudoare, intimitate spatiu locativ.
 solitudine, sociablitate, de a fi condus, dirijat.
 nevoia de calm, liniste, de a fi evaluat pozitiv, valorizat, ascultat, inteles
 de a fi iubit, nevoia de tandrete
 de a conduce, dirija, de a actiona, face
 respect al principiilor etice, al demnitatii
 de a fi consecvent cu sine, de a exista un sens personal
In cadrul relatiilor intime, comportamentul partenerului poate fi principala sursa de
frustrare.
8. Invatarea conduitelor psihopatologice – omul invata toate conduitele de-a lungul
vietii, dar uneori pot sa apara invataturi patologice care pot rezulta din influente familiale;
identificarea copilului cu unul dintre parinti (mama anxioasa, tata cu comportament agresiv),
comportament dezorganizat sau ritualic, preocupare scazuta pentru iginea corporal. Aceste
invataturi pot fi rezultatul contactelor din cadrul scolii/grupurilor de prieteni. Aceste
invataturi sunt corelate cu vulnerabilitatea de fond.
9. Reactii comprehensibile – subiectul reactioneaza la evenimentul trait in mod
direct dar anormal din punct de vedere al intensitatii si duratei; sprijinul psihopatologului si al
anturajului e important pentru reducerea suferintei si grabirea remisiunii.