Referat

Tema: Bolile diareice acute.Profilaxia

Chișinău, 2022
 Cuprins

1. Introducere
2. Semnele clinice
3. Diagnostic
4. Raspindirea bolilor diareice
5. Regim alimentar
6. Profilaxia
7. Bibliografie
 Introducere

Bolile diareice acute prezintă o problemă majoră de sănătate publică, atât prin
frecvenţa înaltă, cât şi prin manifestările clinice grave. Boala diareică acută (BDA)
este una din cele mai comune boli infecțioase din lume, anual fiind înregistrate
până la 1,7 miliarde cazuri de boală la copii. Totodată, diareea este a doua cauză
principală de deces la copiii sub 5 ani, care determină o mulțime de decese anual la
nivel global.

În structura bolilor transmisibile, bolile diareice acute (BDA) ocupă locul III după
infecțiile respiratorii acute și parazitare. Din grupul bolilor diareice acute (BDA)
fac parte dizenteria acută, cunoscută de către populaţie ca „boala mâinilor
murdare”, salmoneloză, toxiinfecţiile alimentare, gastroenterocolitele acute, holera,
febra tifoidă,etc.

Bolile diareice acute – sunt boli provocate de bacterii şi virusuri, care se transmit
omului sănătos prin apă, produse alimentare şi diferite obiecte contaminate.

Acest grup de maladii prezintă o problemă majoră de sănătate publică, atât prin
frecvenţa înaltă, cît şi prin manifestările clinice grave. Situaţia sanitaro-
epidemiologică la acest grup de maladii se menţine încordată şi necesită efectuarea
măsurilor de profilaxie a bolilor diareice acute, intoxicaţiilor alimentare şi holerei.
 Semnele clinice comune ale BDA

Semnele clinice comune ale BDA pot fi grupate în:

•sindromul diareic: scaune diareice frecvente cu diferite aspecte
patologice; •sindromul infecţios: febră până la 40°C, frisoane, cefalee
(dureri de cap), mialgii (dureri ale muşchilor) generalizate, slăbiciune
generală;
•sindromul dispeptic: greţuri, vărsături cu resturi de alimente consumate
sau biloase;
•sindromul dureros abdominal: crampe abdominale, colici, dureri difuze
nesistematizate.
 Diagnostic

Diagnosticul se stabilește prin anamneză și examen fizic și clinic. Din

analizele de laborator ale materiilor fecale se poate stabili agentul
cauzal. Se recomandă analize de depistare a virusurilor/ bacteriilor,
paraziților în materiile fecale (coprocultură, exament coproparazitologic,
depistarea virusurilor sau a toxinei Clostridium difficile, antigen
Giardia). Testele de sânge pot identifica alte cauze ale diareei - existența
altor afecțiuni. Testele imagistice – se analizează starea generală a
tractului digestiv.
 Răspândirea bolilor diareice acute

Răspândirea bolilor diareice acute se realizează pe 3 căi:

•hidrică (cu apa contaminată)
•alimentară (cu produse alimentare contaminate, cel mai frecvent sunt
contaminate produsele lactate, carnea şi produsele din carne,peştele,
ouăle, legumele, fructele)
•habituală (prin intermediul mâinilor murdare și a obiectelor de uz
casnic contaminate).
 Regim alimentar

În depășirea episoadelor de diaree, cea mai importantă este hidratarea.

Sugarii, copii mici și persoanele în vârsta sunt, în mod special, expuși
riscului de deshidratare prin diaree. Se vor consuma 2 - 2.5 litri de
lichide fracționat: apă și ceai fără zahăr, electroliți. Treptat se introduc
alimentele precum orez, pâine prăjită, brânzeturi uscate, banane, carne
de pui fiartă. Regimul alimentar poate fi completat cu probiotice pentru
refacerea florei intestinale. Tratament naturist:plante cu efecte
antibacteriene, antiinflamatoare, calmante- mușețel, mentă, cimbru,
fenicul.
 Profilaxia bolilor diareice acute

Prin respectarea igienei personale:

•Folosiţi apă potabilă din surse sigure, apă fiartă sau îmbuteliată. Nu se
recomandă de consumat apă din bazinele deschise sau din izvoare
neamenajate;
•Spălaţi fructele şi legumele sub jet de apă;
•Nu folosiţi apa provenită din inundaţii la spălarea mâinilor, fructelor,
legumelor;
•Spălaţi-vă pe mâini cu apă și săpun după ce frecventaţi WC-ul, înainte
de luarea mesei;
•Tăierea regulată a unghiilor, evitarea ronţăitului unghiilor, lingerea
degetelor, umezirea degetelor pe limbă la trecerea paginilor și numărarea
bancotelor;
Prin procurarea produselor alimentare sigure:
•Procuraţi produse alimentare proaspete numai din locurile de vânzare
sigure. Abțineți-vă de la consumul bucatelor comercializate în stradă;
•Evitaţi procurarea produselor uşor perisabile din reţeaua de comerţ
alimentar neechipată cu frigider;
•Interzicerea achiziţionării ouălor de păsări înotătoare; tratarea
corespunzătoare înainte de consum a celorlalte.
Prin respectarea igienei la bucătărie:
•Spălați-vă pe mâini înainte de începerea preparării produselor
alimentare şi între utilizarea diferitelor tipuri de produse alimentare.
•Spălaţi şi dezinfectaţi toate suprafeţele şi vesela utilizată la prepararea
bucatelor de fiecare dată când le folosiţi.
Prin prelucrarea corectă a produselor alimentare:
•Prelucrarea termică suficientă a produselor excesiv perisabile în
procesul de preparare a bucatelor. Spre exemplu: carnea trebuie să fie
bine pătrunsă ca atunci când se înțeapă cu furculița să nu se elimine un
lichid de culoare roșie.
•La prepararea bucatelor este necesar de a păstra în condiţii de maximă
igienă suprafeţele destinate preparării alimentelor. O deosebită atenţie se
acordă spălării veselei de bucătărie, tacâmurilor, capacelor, mesei de
preparare. Ele se spală cu apă fierbinte şi detergenţi, în special, după ce
au fost în contact cu materia primă.
Prin consumul produselor alimentare sigure:
•Evitaţi să consumaţi carne, peşte și fructe de mare, ouă crude sau lapte
nepasteurizat şi nu consumaţi carne sau produse lactate preparate, care
au stat mai mult de două ore în afara frigiderului.
•Evitaţi consumul produselor alimentare fărâmiţate (salate cu carne, cu
ouă şi maioneză, răcituri etc.), contaminarea cărora se produce mai des
şi mai intens, cu alterare rapidă.
•Nu reîncălziți alimentele gătite la o temperatură mai joasă de 60°C.
•Nu folosiți alimentele după data expirării acestora.
Prin păstrarea corectă a produselor alimentare:
•Evitaţi contactul între alimentele preparate şi cele nepreparate (crude),
spre exemplu: păstrarea separată a cărnii nepreparate de alte produse
(bucatele finite și semipreparate).
•Carnea crudă şi peştele se păstrează şi se prepară separat de alte
alimente (fructe, legume, produse lactate, bucate gata preparate etc.).
•Păstrarea bucatelor și a produselor excesiv perisabile (ouăle și
preparatele din ouă (maioneza, crema etc.), laptele și preparatele din
lapte (frișca, smântâna, brânza, cremele etc.), carnea și produsele din
carne, peștele etc.) în frigider la temperaturi mai joase de 5°C
•Nu păstrați alimentele timp îndelungat, nici chiar în frigider.
Prin măsuri de salubrizare:
•Protejați bucătăria și zonele de gătit împotriva insectelor, rozătoarelor,
animalelor.
•Este absolut necesară combaterea muştelor şi prevenirea înmulţirii lor
prin lucrări de dezinsecţie şi dezinfecţie a containerelor destinate pentru
colectarea deşeurilor şi a terenurilor, evacuarea regulată a deşeurilor
menajere, păstrarea curăţeniei în jurul locuinţelor, blocurilor locative,
întreprinderilor, instituţiilor.
 Bibliografie

1. http://scm1.md/educatie-pentru-sanatate/profilaxia-bolilor-
diareice-acute-v-andriuta/
2. https://ansp.md/lunarul-national-de-profilaxie-a-bolilor-
diareice-acute-intoxicatiilor-alimentare-si-holerei-va-
demara-la-2-mai-curent/
3. https://sanatatea.com/pub/sanatate/606-profilaxia-bolilor-
diareice-acute-bda-intoxicatiilor-alimentare-si-holerei.html
4. https://msmps.gov.md/sites/default/files/legislatie/
dispozitia_189d_din_18.04.14_organizarea_lunii_de_profil
axie_a_bolilor_diareice_acute_intoxicatiilor_alimentare.pd
f
5. http://www.fiisanatos.md/ro/main/medicarticol_item?
id=33&medic=112&articol=401