STRABISMUL

https://www.youtube.com/watch?v=g0jra5gWMYc&ab_channel=Children
%27sHospitalColorado
https://www.youtube.com/watch?v=vDfmPTbdf_Q&ab_channel=
%C3%96merFarukRecep

Strabismele : definitie si clasificare

Ortoforia: reprezintă condiția în care ochii sunt aliniați corect și funcționează în mod coordonat
pentru a furniza o vedere binoculară normală. În cazul ortoforiei, ochii sunt capabili să se
concentreze simultan pe un obiect și să ofere o percepție tridimensională adecvată a lumii
înconjurătoare. Aliniamentul corect al ochilor permite vederea binoculară, care contribuie la
percepția adâncimii și la evaluarea distanțelor într-o scenă tridimensională.
Strabismul: nealiniere a globilor ocular
Strabismul reprezintă o afecțiune a ochilor în care aceștia nu sunt aliniați corect și nu se uită în
aceeași direcție. Acest lucru poate fi rezultatul unei disfuncții în coordonarea mișcărilor
muschilor oculomotori, care sunt responsabili pentru controlul direcției privirii.
Heteroforia: strabism latent. Reprezintă o deviație ușoară și controlabilă a aliniamentului
ochilor, care poate să nu fie întotdeauna evidentă sau să producă simptome notabile. În cazul
heteroforiei, ochii pot fi aliniați corect în mod normal, dar în anumite condiții sau circumstanțe,
sistemul vizual poate să aibă dificultăți în menținerea aliniamentului. Cu toate acestea, persoana
poate corecta devierea temporară prin efort și concentrare.
Heterotropia: strabism manifest. Reprezintă o deviere clară și persistentă a unui ochi în raport
cu celălalt. Ochiul deviat este întotdeauna vizibil în mod constant, indiferent de condiții sau de
efortul depus pentru a încerca să corecteze aliniamentul. Heterotropia poate să apară în diverse
direcții, cum ar fi devierea ochiului în interior (strabism convergent), devierea ochiului în
exterior (strabism divergent), în sus sau în jos.
Clasificarea strabismelor:
a. Etiopatogenica:
S. orbitare
S. restrictive
S. paralitice
S. supranucleare

b. Dupa starea fuziunii

S. manifest
S. latent
S. intermitent

c. Dupa directia deviatiei

Esodeviatia(convergent)
Exodeviatia(divergent)
Hiperforia
Hipoforia
Convergent Esotropie Ochiul fuge spre nas
Divergent Exotropie Ochiul fuge spre tampla
Vertical(de obicei asociat cu Hipertropie Ochiul fuge in sus
strabism convergent sau
divergent)
Vertical (de obicei asociat cu Hipotropie Ochiul fuge in jos
strabism convergent sau
divergent)

d. Dupa constanta deviatiei

S. concomitent
S. incomitent
 e. Dupa localizarea:
S. monolateral
S. alternant

Cât de des apare?

 4-5% din copiii născuţi într-un an sunt strabici;

 50% au ambliopie (vedere scăzută sau ochi leneş).

Care sunt cauzele?

 Ereditate – mai ales ereditatea viciilor de refracţie (miopie, hipermetropie, astigmatism) - în 60-
80% din cazuri .
 Afecţiuni ale sistemului nervos;

-antecedente neurologice neonatale - prematuritate, dismaturitate, infirmitate motrice cerebrală,

meningită.

-traumatisme craniene, ale orbitei.

 Vicii de refracţie (dioptrii), diferenţe de refracţie între ochi;

 Hipermetropia este frecvent asociată cu strabismul convergent;
 Modificari congenitale ale oaselor orbitei;
 Ptoza unilaterală (pleoapa cazută), cataractă congenitală unilateral;
 Cauză necunoscută – foarte frecvent nu gasim o cauză a strabismului;

Mişcarile ochiului sunt asigurate de şase muşchi pentru fiecare ochi:

 2 orizontali
 2 verticali
 2 oblici

Coordonarea poziţiei şi mişcarilor oculare este realizată de sistemul nervos central şi este guvernată de
nişte legi care fac ca strabismul să afecteze in marea majoritate a situaţiilor ambi ochi, deşi strabismul
este aparent doar la unul.

Strabismul este frecvent insotit de ambliopie.

Ce este ambliopia ?(ochiul leneş)

Este scaderea acuitaţii vizuale (AV) a unui ochi sau a ambilor.
Ambliopia este profunda dacă - AV<20/200
medie dacă - AV: 20/100 – 20/40
usoara dacă - AV> 20/40
Cauzele ambliopiei :
- prin deprivare- când din primele săptamini de viată, din cauza unui obstacol (cataractă
congenitală unilaterală sau alte boli organice), ochiul nu vede şi in consecintă vederea nu se
dezvoltă normal.
- când copilul are indicaţie să poarte ochelari şi nu ii poartă – vederea rămâne slabă, mai ales
când există diferenţe de dioptrii intre ochi.
- ambliopia strabică – dată de competiţia care există intre ochi - astfel cortexul va folosi
preferenţial ochiul care vede mai bine şi fixează, iar ochiul strabic rămâne aproape nefolosit.
Cea mai frecventă cauză este diferenţa de dioptrie dintre cei doi ochi (anizometropie).

Copilul NU SE NAŞTE CU AMBLIOPIE, ea se instalează pe parcurs prin neutilizarea unuia

dintre ochi , deci POATE FI PREVENITĂ prin controale la vârstă mică şi corectarea cât
mai rapidă a dioptriilor prin ochelari.

Strabismul si ambliopia sunt două condiţii în care copilul este privat de vedere binoculară
normală, utilizând doar un ochi.
Ce este vederea binoculară?
Vederea binoculară este capacitatea ochilor de a lucra împreună pentru a percepe adâncimea și
distanța într-o scenă tridimensională.
Este posibilitatea de a percepe ca senzaţie unică imaginile receptate de fiecare ochi.
Vederea binoculară nu poate exista decât în anumite conditii: vedere buna la ambii ochi, ochi
paraleli, mişcari oculare normale.
Vederea binoculară are trei grade:
1. perceptia simultană.
2. fuziunea - la nivelul creierului (adică suprapunerea celor două imagini).
3. vederea stereoscopică (in spaţiu) adică posibilitatea de a aprecia corect distanţele şi obiectelein
mişcare.
Vederea binoculară nu este înnăscută, este un reflex condiţionat care se formează şi se
dezvoltă în primii cinci ani de viaţa ( in special in primele 6 luni) dintre care cei mai
importanţi sunt primii doi. În toată aceasta perioadă este o funcţie fragilă.
Un strabism survenit precoce duce la o vedere monoculară sau binoculară anormală care
este greu de tratat dacă intervenim târziu.

TRATAMENTUL STRABISMULUI ŞI AMBLIOPIEI

“Niciodată nu este prea devreme să tratezi un strabism !”
Tratamentul trebuie instituit cât mai devreme pentru că eficacitatea lui sa fie mai bună.
Scopul tratamentului:
 Obţinerea acuitaţii vizuale normale la ambii ochi.
 Alinierea ochilor (poziţie paralelă) – reducerea deviaţiei strabice.
 Obţinerea sau imbunătaţirea vederii binoculare.

Când incepem tratamentul?

  Strabismul congenital – apare in primele 6 luni de viaţa. El trebuie abordat incă de la
această vârstă, altfel vederea binoculară nu se mai dezvoltă normal. Consultul trebuie
făcut chiar mai devreme, in primele luni. Strabismul poate fi cauzat de o ambliopie
organică (cataractă,glaucom congenital, tumori) care necesită, urgent, alt tip de tratament
initial şi apoi recuperarea ambliopiei şi corecţia strabismului dacă mai este prezent.
 Dacă strabismul apare mai târziu - de asemenea tratamentul trebuie să inceapă rapid
pentru a regăsi elementele vederii binoculare şi pentru a le permite să se dezvolte
In ce constă tratamentul?
1.Corecţia viciilor de refracţie (dioptriile)

– cât mai devreme, chiar sub un an.Toţi copii care au strabism trebuie să poarte ochelari,
constant, toată ziua. Scopul este obţinerea unei vederi bune şi egale, permit utilizarea prismelor
(lentile speciale pentru corecţia deviaţiilor mici), permit ocluzia (acoperirea unui ochi).
Măsurarea corectă a dioptriilor se face după instilarea de picături cu substanţe speciale care
imobilizează capacitatea ochiului de a acomoda (atropină sau cyclogyl). Nu se poate face o
evaluare corectă vizuală a unui copil fară măsuratori repetate ale refractiei după administrarea de
picături cicloplegice. Modul de aplicare precum şi tipul de picaturi vor fi decise de către medic şi
adaptate vârstei şi particularităţilor pacientului.

2.Tratamentul ambliopiei
– acoperirea ochiului bun pentru a obliga ochiul slab să lucreze .
Durata tratamentului este în funcţie de profunzimea ambliopiei şi vârstă.
Ocluzia:
Poate să fie totală, daca e vorba de o ambliopie profundă (6 - 7 zile pe săptămână) sau partiala
(câteva ore pe zi) în ambliopiile uşoare şi medii.
Cooperarea copilului la ocluzie depinde foarte mult de parinti. Dacă parintii inteleg scopul,impor
tanta şi efectul ocluziei, pot fi eficienţi in aplicarea şi succesul acestei metode.

3. OPERAŢIA

Nu constituie decât o etapă în tratamentul strabismului.

In ce constă operaţia?

Tehnica operatorie constă în Slabirea muschilor hiperactivi (retropoziţie) şi/sau intărirea muşchilor
hipoactivi (scurtare, avansare)
În strabismele concomitente ( când vederea este bună pe amândoi ochii) se operează de obicei ambii
ochi – deoarece pe partea opusă apar reacţii compensatorii (căile vizuale se incrucişează la nivelul
creierului.

Cât durează vindecarea după intervenţia chirurgicală ?

Ca orice intervenţie chirurgicală, operaţia inseamnă o traumatizare a tesuturilor care este cu atât mai
redusă cu cat tehnica chirurgului este mai performantă şi mai adecvată. Nu există un
şablon strict al perioadei de vindecare deoarece organismele sunt diferite şi au fiecare particularitaţile
lui. In general, roşeata şi inflamaţia postoperatorie sunt mai accentuate in raport cu vârsta: copiii mici de
vindecă mult mai repede decât adulţii. Pacienţii operaţi pentru prima oara se vindecă mai repede decat
cei care au avut una sau mai multe interverenţii pe ochi anterioare.

Care este vârsta optimă pentru operaţie?

Vârsta optimă pentru operaţie depinde de vârsta de apariţie a strabismului.
Strabismul congenital – care apare in primele 6 luni de viată - trebuie operat cât mai repede,
chiar sub vârsta de 1 an, altfel copilul nu mai dezvolta vedere binoculara normala.Este o
afecţiune complexă care afectează mai multe perechi de muschi. De obicei sunt necesare doua
sau trei operaţii pentru rezolvarea tuturor problemelor.
Strabismul aparut mai tărziu - după epuizarea celorlalte forme de tratament: ochelari,ocluzie -
daca deviaţia persistă - se trece la tratamentul chirurgical. Este ideal ca aceasta operaţie sa fie
efectuata inainte de vârsta de 4 ani şi jumatate dar ca idee generală, cu cât este mai scurtă
perioada de dezechilibru (intre apariţia strabismului şi operaţie) cu atât sunt mai bune rezultatele.
Sunt strabisme care apar la varsta mare, fie ca strabisme vechi decompensate fie ca strabisme
paralitice sau in contextul unor boli sistemice cum ar fi Boala Graves sau boli autoimune ca
Miastenia Gravis. Aceste strabisme se opereaza in functie de evolutie la momentul decis de catre
strabolog in colaborare cu alti medici specialisti.