PROIECT DIDACTIC

”
CLASA: A IV-A
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ȘI COMUNICARE
DISCIPLINA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: FILE DE ISTORIE
ELEMENTE DE CONȚINUT: LECTURĂ
SUBIECTUL LECŢIEI: ,,MOȘ ION ROATĂ și VODĂ CUZA”
TIPUL LECŢIEI: MIXTĂ

COMPETENŢE SPECIFICE:
2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/ dintr-un film /a unui personaj imaginar urmărind un set de
repere
2.4. Iniţierea şi menţinerea unei interacţiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup
3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
OO 1: să citescă fluent, corect şi expresiv textul;
OO 2: să formuleze în mod independent răspunsuri complete la întrebările adresate
OO 3: să valorifice în enunţuri proprii cuvintele şi expresiile noi;
OO 4: să transforme vorbirea directă în vorbire indirectă;
OO 5: să desprindă elemente esenţiale ale textului( titlu, autor, personaje);

METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE:

M1 – CONVERSAȚIA
M2 – EXPLICAȚIA
M3 – EXERCIȚIUL
M4- APRECIEREA VERBALĂ

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
m1 – MANUALUL
m2- CAIETUL
 m3 – FIȘA (ANEXA 1)
m4- FIȘA (ANEXA 3)
m5-FIȘA (ANEXA 4)
FORME DE ORGANIZARE:
F1 – individuală
F2 – frontală
F3 – în pereche
F4 – în grupe mici

BIBLIOGRAFIE:

Limba și literatura română : Manual pentru clasa a IV-a / Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Nicoleta-
Sonia Ionică,...-Costești: Ars Libri, 2016

Programa şcolară pentru disciplina Limba și literature română, clasele a III-a și a IV-a. (2014). Ministerul
Educaţiei Naţionale
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Strategii didactice Evaluare
(instrumente
Etapele lecţiei O. Conținutul învățării Metode şi Mijloace Forme de şi
Dozare op. procedee didactice organizare indicatori)
Activitatea învățătorului Activitatea elevilor
Voi asigura condițiile Elevii se așează în bănci și
1.Moment organizatoric optime pentru buna își pregătesc manualele,
(2`) desfășurare a lecției de caietele și instrumentele de M1-
CONVERSAȚIA
F2-frontală
Limba și Literatura scris necesare pentru oră.
Română, voi aerisi sala de
clasă.
Înainte de a vă spune Copiii răspund aleator:
subiectul lecției de azi, -,,Ora trecută am vorbit
vreau să va adresez câteva despre ,,Scrisoarea III”
întrebări cu privire la ceea -,,Textul a fost scris de
ce am făcut ultima dată la Mihai Emiescu”
2.Verificarea ora de Limba și Literatura -,,Mihai Eminescu este cel
cunoștințelor teoretice și Română. Întrebările sunt: mai cunoscut poet”
a temei -,,Despre ce am vorbit ora -,,Textul a fost unul literar, M1- Evaluare
O2 F2-frontală
(3`) trecută?” în versuri și dialogat” conversația orală
-,,De cine a fost scris
textul?”
-,,Cine a fost Mihai
Eminescu?”
-,,Ce fel de text a fost,,
Scrisoarea III?”

Voi realiza pregătirea Toți elevii sunt entuziasmați M1- m3-anexa F1- Capacitatea
psihologică a copiilor cu și ascultă cu atenție ceea ce conversația 1 individuală de a rezolva
3.Pregătirea psihologică ajutorul unui rebus.Cu le spun. Pentru descoperirea rebusul
ajutorul acestui rebus vom sinonimelor se folosesc de
(5`) descoperi numele manual, astfel încât reșesc
domnitorului din povestea să găsească cele patru
ce urmează a fi cuvinte:
studiată(vezi ANEXA 1). 1.răutăcios
 Ceea ce trebuie să faceți 2.cadou
voi este să completați 3.obraznic
rebusul cu sinonimele 4.patrie
următoarelor cuvinte: Numele domnitorului este m1-
1.pizmaș CUZA. manualul
2.dar
3.mojic
4.țară

Astăzi vom vorbi despre Copiii ascultă atenți

povestirea ,, Moș Ion Roată subiectul orei de astăzi și își
4.Anunțarea subiectului și Vodă Cuza”, scrisă de deschid manualele la pagina
m1-
și a obiectivelor O1 Ion Creangă. 48.
manualul
(2`)

O1 Vă voi lăsa 7 minute pentru Elevii citesc poveste în M2-explicația

a citi în gând, iar apoi vom
5.Transmiterea/însușirea citi textul pe rând. Dacă
noilor cunoștințe apar cuvinte noi, vă rog să
întrebați, iar eu vi le voi
explica. După ce toți copiii
au lecturat povestea,
O3 urmează să explic
cuvintele:
Divanul ad-hoc=este o
adunare cu scopul de a
exprima dorința populației
Mojic=obraznic
Pălămidă=plantă cu frunze
spinoase
A huzuri=a trăi comod,
fără griji
A duce la sapă de lemn=a
sărăci
Pizmaș=răutăcios
gând, iar apoi pe rând cu F2-frontală
voce tare câte-un paragraf.
Se descurcă foarte bine la m1-
citirea textului. manualul
Copiii ascultă explicațiile
date de către propunătoare,
își trec în caiet toate
cuvintele necunoscute, iar
mai apoi vin la tablă pentru
a scrie propozițiile
F1-
construite cu acestea.
individuală
Copiii citesc, pe rând, câte-o
 a-și lua inima în dinți=a propoziție din medalionul
avea curaj literar, care le oferă
fișic=teanc de monede informații despre autorul
înfășurate în hârtie Ion Creangă:,,S-a născut la
napoleon=veche monedă Humulești,în județul Neamț.
franceză de aur în valoare A fost preot, apoi
de 20 de franci, cu chipul învățător.A colaborat la
lui Napoleon elaborarea a patru manuale m2-caietul
școlare,între care și un
Îi voi invita pe copii să Abecedar(1868).Ion
descopere ce este scris în Creangă este considerat a fi
medalionul literar de la unul dintre clasicii literaturii
pagina 49. române.”

Veți deschide caietele și

veți scrie data de astăzi,
titlul, autorul textului. Ce Copiii își notează în caiete
fel de text este acesta? data, titlul, autorul și faptul
că acest text este unul F1-
literar, narativ și dialogat. individuală
Toate aceste cuvinte noi, le
vom trece în caiet, iar apoi
veți alcătui enunțuri cu
acestea, pe care le veți scrie
la tablă. Capacitatea
de a rezolva
Voi alege câte 3 copii care Copiii citesc pe roluri sarcinile
vor citi pe roluri, cu anumite paragrafe. date
intonația potrivită, anumite m4-anexa3
F4-grup
paragrafe din ,,Moș Ion
Roată și Cuza Vodă”.
(Vezi ANEXA 3)

Discutăm pe marginea Copiii răspund aleator M1- m1-

textului și le cer copiilor să tuturor întrebărilor: conversația manualul
răspundă la următoarele -Moș Ion Roată i-a cerut F2-frontală
6. Fixarea cunoștințelor întrebări: boierului să vorbească pe

-Ce i-a cerut Moș Ion
Roată boierului?
-De ce s-a supărat boierul?
-Cine i-a luat apărarea lui
O2 Moș Ion Roată?
-Cu cine s-a întâlnit
bătrânul peste câțiva ani?
-Care era supărarea lui
Moș Ion Roată?
-Cum ,,i-a spălat”
domnitorul Cuza Vodă
rușinea lui Moș Ion Roată?
În cele ce urmează vom
transforma dialogul în
povestire și povestirea în
dialog, respectând
O4 următoarele aspecte: când
transformăm dialogul în
povestire, nu folosim linia
de dialog, ier verbele
trebuie trecute la persoana
a III-a. În povestire trebuie
să regăsim toate
informațiile semnificative
din text.
înțelesul lui, mai
moldovenește.
-S-a supărat pentru că Moș
Ion Roată i-a răspuns cu Evaluare
obrăznicie. orală
-Colonelul Alexandru Cuza
i-a luat apărarea lui Moș Ion F2-frontală
Roată.
-Cu Alexandru Cuza
-Supărarea lui Moș Ion
Roată era că boierul l-a
făcut să ajungă la sapă de
lemn, i-a ucis toate vitele, m1-
porcii, oile. manualul
-Domnitorul Cuza Vodă i-a
spălat rușinea sărutându-l și
pe un obraz și pe altul și i-a
spus:,,Du-te spune sătenilor
dumitale că pe unde te-a
scuipat boierul, te-a sărutat
domnitorul țării”.
M2-explicația
Copiii reușesc să facă F1-
trecerea de la vorbirea individuală
directă la cea indirectă, cu Evaluare
ajutorul indicațiilor oferite orală
de propunătoare. M3-exercițiul
7. Evaluare/aprecieri- Voi face aprecieri individuale Cu toții au fost fericiți M4-aprecierea F1-
criterii și colective: pentru aprecierile și verbală individuală
(5`) încurajările primite.
-Apreciez că v-ați dat Apreciere
interesul și v-ați străduit să verbală
oferiți răspunsurile corecte.
F2-frontală
-Vă încurajez să vă spuneți
punctul de vedere, să
exprimați ceea ce doriți și să
întrebați atunci când
întâmpinați probleme.

-V-ați descurcat minunat!

Pentru data viitoare aveți de Copiii își notează în caiete M1-conversația m2-caietul F2-frontală
8.Tema pentru acasă completat harta textului (vezi tema pentru ora viitoare. m5-anexa4
(3`) O5 ANEXA 4)studiat azi și aveți
de realizat rezumatul textului.

Pentru că ați participat activ Copiii primesc bucuroși M1-conversația

la oră și v-ați dat interesul, vă recompensa dulce și se
voi oferi o recompensă dulce. pregătesc să iasă în pauză. F2-frontală
9.Încheierea lecției
(2`)

ANEXA 1
Rezolvând rebusul, vei descoperi numele domnitorului din povestirea ce urmează a fi studiată.

Completați rebusul cu sinonimele următoarelor cuvinte:

1. PIZMAȘ
2. DAR
3. MOJIC
4. ȚARĂ

1.

2.

3.

4.

ANEXA 2
 Moș Ion Roată și Vodă Cuza
după Ion Creangă

Între țăranii fruntași care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii și cu mitropolitul țării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era
și moș Ioan Roată, om cinstit și cuviincios, cum sunt mai toți țăranii români de pretutindeni. Numai atâta, că moș Ioan Roată, după câte văzuse și
după câte pățise el în viața sa, nu prea punea temei pe vorbele boierești și avea gâdilici la limbă, adică spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi,
când îl scormolea ceva la inimă. Așa e țăranul: nu prea știe multe. Și moș Ioan Roată, fiind țăran, cum v-am spus, deși se-nvrednicise a fi acum
printre boieri, nu avea ascunzători în sufletul său.
Acum vine alta la rând. Într-una din zile, cum vorbea frumos un boier dintre cei tineri, iaca și moș Ioan Roată sare cu gura:
— Aveți bunătate de vorbiți mai moldovenește, cucoane, să ne dumerim și noi; căci eu, unul, drept vă spun, că nu pricep nimica, păcatele
mele!
Un oarecare boier întâmpină atunci pe moș Ioan Roată, zicându-i cu glas poruncitor și răutăcios:
— Dar ce nevoie mare este să înțelegi tu, mojicule? Tacă-ți leoarba, dac-ai venit aici; c-apoi întoarce-ne-vom noi acasă, și helbet! nu ți-a
lua nime din spate ce știu eu... Auzi obrăznicie! Tu... cu optzeci de mii de fălci de moșie, și el un ghiorlan c-un petic de pământ, și uite ce gură face
alăturea cu mine!...
Moș Ioan Roată, simțindu-se lovit până în suflet, răspunde atunci cu glas plângător:
— Dar bine, cucoane, dacă nu v-a fost cu plăcere să picepem și noi câte ceva din cele ce spuneți dumneavoastră, de ce ne-ați mai adus aici
să vă bateți joc de noi? Să nu vă fie cu supărare, ia, palmele aceste țărănești ale noastre, străpunse de pălămidă și pline de bătături, cum le vedeți,
vă țin pe d-neavoastră deatâta amar de vreme și vă fac să huzuriți de bine. Dumnezeu să ne ierte, și să ne iertați și dumneavoastră, cucoane, dar cu
adevărat așa este.
La aceste vorbe, mulți dintre boieri s-au simțit atinși; cel cu pricina... a rămas ca opărit. Iar colonelul Alexandru Cuza a dat mâna
prietenește cu moș Ioan Roată.
Peste câțiva ani după aceasta, trecând Cuza-vodă spre București, a poposit la Agiud, unde l-a întâmpinat o mulțime de lume, ca pe un
domnitor.
Printre lumea ce se înghesuia, cu treabă, fără treabă, iaca se zărește o hârtie fâlfâind pe deasupra capetelor mulțimii, în vârful unei prăjini.
Cuza-vodă, înțelegând că trebuie să fie vrun suflet necăjit, face semn să i se deschidă calea. Și, când colo, un țăran bătrân cade în genunchi
dinaintea domnitorului, sărutându-i mâna, cu lacrimile în ochi, și dându-i o hârtie scrisă pe toate fețele.
 — He, he! moș Ioan Roată, prietenul și tovarășul meu cel vechi din Divanul ad-hoc, lucru negândit! Ridică-te, moș Ioane, și spune-mi, fără
sfială, ce durere ai. Ți-a făcut cineva vrun neajuns?
Moș Ioan Roată, văzând că, după atâția ani de zile, nu l-a uitat colonelul Alexandru Cuza și că l-a primit cu atâta bunătate, a început a
plânge cu hohot și a-l ruga să-i citească hârtia.
Vodă, fiind gata de plecare și văzând că hârtia lui moș Roată cuprinde multă polologhie, zise cu blândețe:
— Spune, moș Ioane, din gură ce ai de spus, că mai bine am să înțeleg!
Atunci moș Roată, venindu-și în sine, începe a se jelui cum urmează:
— Luminarea-voastră! De când cu păcatul cel de "ad-hoc", n-am mai avut zi bună cu megieșul meu cel puternic, stăpânul unei moșii foarte
mari, pe care-l cunoști măria-ta. N-am gândit, nenorocitul de mine, că dumnealui, un boier așa de mare, putred de bogat și cu învățătură, să-și pună
mintea cu unul ca mine, de la niște vorbe nesocotite ce le-am zis și eu atunci, într-un necaz. Numai Dumnezeu să-i dea sănătate și bine, dar
amarnic m-a lovit în avere și în cinste! Crede, măria-ta, că nici eu n-am fost așa de sec, între cei de-o seamă cu mine. Dar, de cum am ajuns acasă,
goană și prigoană pe capul meu, din partea boierului, în tot felul.
Întâi și-ntâi, a pus înadins pe feciorii boierești să-mi caute pricină și să mă aducă la sapă de lemn. Și aceștia, ca oameni fără judecată și
pizmași, făceau toate chipurile satanicești, sau ei de-a dreptul, sau prin alții, cum să dea vitișoarele mele măcar de-un pas pe moșia boierească; ș-
apoi, sub cuvânt că au făcut stricăciune, să mi le poată ucide fără nici o cruțare! Și astăzi împușcă-i porcii; mâine, vacile și boii; poimâine, căișorii;
în altă zi ie-i oile dinapoi cu grămada și du-le la curte. Îți poți închipui, măria-ta, ce urgie grozavă era pe capul meu!
Văzând eu de la o vreme că nu mai încetează cu jafurile, mi-am luat inima-n dinți și m-am dus la boier să mă jeluiesc. Și boierul, în loc de
un cuvânt bun, m-a scuipat drept în obraz, de față cu slugile sale și cu alți oameni ce se aflau atunci la curte, încât am crezut că a căzut cerul pe
mine de rușine! Ba încă m-a și amenințat că altă dată, de mi-a mai călca piciorul în ograda boierească, are să poruncească să mă întindă la scară și
să mă bată cu biciul! Și cu rânduiala asta, măria-ta, în câțiva ani de zile m-a calicit cu desăvârșire, și mi-a ridicat și cinstea, care pentru mine a fost
cel mai scump lucru!
Cuza-vodă a stat neclintit și s-a uitat țintă la moș Ioan Roată, cât a vorbit el. Și când a isprăvit vorba, vodă i-a pus două fișicuri de
napoleoni în mână, zicându-i cu bunătate:
— Ține, moș Ioane, acest mic dar de la mine, și întâmpină-ți nevoia, de azi pe mâine, cum te-a lumina Cel-de-sus! Iar pe boier lasă-l în
judecata lui Dumnezeu, căci "El nu bate cu ciomagul".
Lui moș Ioan Roată i se umplură din nou ochii de lacrimi, și, sărutând mâna lui vodă, ca semn de mulțumire, zice oftând:
— Dar cu rușinea ce mi-a făcut, cum rămâne, măria-ta?
— Cu rușinea, iaca așa rămâne, moș Ioane, zise Cuza-vodă, sărutându-l pe un obraz și pe altul, în fața mulțimii adunate acolo. Du-te și
spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că, pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul țării și ți-a șters rușinea.
ANEXA 3
 Lui moș Ioan Roată i se umplură din nou ochii de lacrimi, și, sărutând mâna lui vodă, ca semn de mulțumire,
zice oftând:
— Dar cu rușinea ce mi-a făcut, cum rămâne, măria-ta?
— Cu rușinea, iaca așa rămâne, moș Ioane, zise Cuza-vodă, sărutându-l pe un obraz și pe altul, în fața mulțimii
adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că, pe unde te-a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul țării
și ți-a șters rușinea.

Acum vine alta la rând. Într-una din zile, cum vorbea frumos un boier dintre cei tineri, iaca și moș Ioan Roată
sare cu gura:
— Aveți bunătate de vorbiți mai moldovenește, cucoane, să ne dumerim și noi; căci eu, unul, drept vă spun, că
nu pricep nimica, păcatele mele!
Un oarecare boier întâmpină atunci pe moș Ioan Roată, zicându-i cu glas poruncitor și răutăcios:
— Dar ce nevoie mare este să înțelegi tu, mojicule? Auzi obrăznicie! Tu... cu optzeci de mii de fălci de moșie,
și el un ghiorlan c-un petic de pământ, și uite ce gură face alăturea cu mine!...

ANEXA 4
 TITLUL

AUTOR TIMPUL

LOCUL ÎNTÂMPLĂRII

IMPRESII

ALINEATE

PERSONAJE