UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

STUDIU INDIVIDUAL

Disciplina: Bazele nutriției și securitatea alimentară

Tema: Grăsimile trans

Eleva: gr. TVPF – 201, Roșca Adriana

Coordonator: dr., conf. univ. Paladi Daniela

Chișinău, 2024
 1. Introducere
Avem tendința de a asocia noțiunea de grăsime cu ceva nesănătos, de care
nu avem nevoie, însă nu este deloc adevărat. Organismul nostru are nevoie de o
anumită cantitate de grăsime pentru a funcționa așa cum trebuie. Grăsimile
joacă mai multe roluri importante în organism. Ele sunt constituenți esențiali ai
membranelor celulare. Fără grăsimi organismul nu ar putea funcționa.
Grăsimile reprezintă o sursă foarte concentrată de energie, protejează organele
vitale, ajuta la menținerea temperaturii adecvate a corpului, asigură aportul
necesar de vitamine A, D, E, K, menține sistemul imunitar puternic datorită
conținutului mare de acizi grași esențiali și participă la procesele cognitive de
la nivelul creierului.
Grăsimile alimentare naturale se separă în trei tipuri generale:
 Saturate (unt, untură, ulei de cocos)
 Monosaturate (ulei de măsline, avocado, nuci)
 Polinesaturate (de exemplu ulei de floarea soarelui bogat în omega 6, ulei
de in sau pește bogat în omega 3)

Exista două tipuri de grăsimii trans, grăsimii trans naturale și grăsimii trans
artificiale.
Grăsimile trans naturale — Animalele care produc carne și produse lactate
(bovinele-vacile) creează în mod natural cantități mici de grăsime trans în
intestin. La rândul lor aceste grăsimi trec în alimentele pe care le creează. Nu
există suficiente cercetări pentru a determina impactul acestor tipuri de grăsimi
trans asupra sănătății, potrivit American Heart Association (AHA).
Grăsimile trans artificiale — Acestea se obțin printr-un procedeu chimic
numit hidrogenare sau hidrogenare parțială. Hidrogenarea se face prin
adăugarea forțată a hidrogenului în grăsimile polinesaturate. Adăugarea
grăsimilor trans în produsele alimentare are rolul de a întări rezistența
produsului la temperatura camerei, în primul rând, dar și pentru că este un
substituent mai ieftin și mai puțin sensibil pentru unt și produsele de panificație
crocante. Producătorii au început să facă abuz de acest tip de grăsimi, deoarece
ele ajuta la prelungirea prospețimii alimentelor, permit păstrarea acestora
pentru un termen mai îndelungat și le face sa arate mai atrăgătoare pe rafturile
magazinelor.
Limita maximă admisă de grăsimi trans
La fel ca și grăsimile saturate, grăsimile trans ridică nivelul colesterolului rău,
astfel provocând boli de inimă. Însă acizii grași trans mai au un efect nociv –
reduc, concomitent, nivelul colesterolului bun, făcând și mai rău organismului.
Număr total de calorii1% din numărul total de caloriiLimita maximă de grăsimi trans
2.000 20 aproximativ 2 grame
1.500 15 aproximativ 1.5 grame
1.200 12 aproximativ 1 gram
Citiți cu atenție etichetele produselor și verificați dacă acestea conțin grăsimi
trans și în ce cantitate. Cele care nu au aceste ingrediente și conțin cât mai puține
grăsimi saturate sunt, desigur, cele mai sănătoase.
2. Efectele grăsimilor trans
 Grăsimile trans artificiale sunt considerate cel mai periculos tip de grăsimi
deoarece au efecte devastatoare asupra organismului uman.
La fel ca grăsimile saturate în exces, grăsimile trans ridică nivelul
colesterolului rău (LDL). Acizii trans mai au un efect nociv, însă, reducând
concomitent nivelul colesterolului bun (HDL).

Astfel apare riscul crescut de:

 infarct miocardic
 accident vascular cerebral
 diabet
 alte afecțiuni asociate cu inflamația, pe care consumul de grăsimi trans o
provoacă în corp

Structura chimică a grăsimilor hidrogenate este diferită de orice tip de

grăsime naturală. Acestea au o formă moleculară rigidă care tinde să
„rigidizeze” structurile organismului în care sunt încorporate, cum ar fi vasele
de sânge. Astfel, grăsimile hidrogenate sau „trans” tind să rămână „blocate” în
circulația sângelui și contribuie semnificativ la creșterea riscului de boli
cardiovasculare, chiar cancer.
Oamenii de știință cred că structura chimică a grăsimilor trans afectează
celulele creierului și perturbă funcțiile acestuia, contribuind la afecțiuni precum
dislexie și hiperactivitate în cazul copiilor. De asemenea excesul de grăsimi
trans pot afecta dezvoltarea fătului.
 3. Reglementarea consumului de grăsimi trans artificiale
Organizația Mondiala a Sănătății intenționează să elimine grăsimile trans
din toate alimentele, la nivel mondial, până în 2023.
În Europa, Danemarca a fost prima țară care a interzis grăsimile trans
artificiale, în 2003. Statele Unite au urmat exemplul la scurt timp după aceea
(2006, interzise în statul New York). În 2015, Administrația Americană pentru
Alimentație și Medicamente (FDA) a analizat dovezile științifice și a stabilit că
uleiurile parțial hidrogenate, cea mai comună formă de grăsimi trans artificiale,
nu mai pot fi recunoscute ca fiind sigure pentru consum. Producătorii de
alimente au primit trei ani pentru a-și modifica rețetele, astfel încât nici un
produs alimentar să nu conțină mai mult de 0.5 grame de grăsimi trans per
porție, până în 2018.

Alte țări care au luat deja măsuri sunt Marea Britanie, Elveția și Canada.
Până vom fi protejați și noi de politicile publice din România, rămâne
responsabilitatea noastră, individuală și la nivel de familie, să ne protejăm
singuri.
 4. Alimentele cu conținut de grăsimi trans
În ce alimente găsim grăsimi trans artificiale
 prăjituri, biscuiți, fursecuri
 aluat de plăcinte sau pizza, pâine pentru hamburgeri
 margarină și smântâna vegetală pentru gătit
 creme pentru prăjituri, ciocolată
 alimente prăjite (gogoși, cartofi prăjiți)
 snacks-uri (chips-uri, napolitane, popcorn, bomboane)
 semipreparate congelate

În 2006, Administrația Alimentelor și Medicamentelor din SUA a cerut, ca

etichetele alimentare să enumere grăsimile trans, iar în 2013 FDA a stabilit,
că uleiurile hidrogenate nu sunt, în general, recunoscute ca sigure pentru
utilizare în alimente. În Planurile de Acțiuni în domeniul Nutriției și Alimentelor
pentru Europa, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă, ca energia
furnizată de grăsimile – trans să nu depășească 1% din valoarea energetică a
rației alimentare zilnice, ceea ce ar constitui mai puțin de 2,2 g/zi într-o rație
alimentară de 2000 kcal. În mai 2018 OMS a lansat pachetul de acțiuni
„REPLACE”, solicitând guvernelor să elimine utilizarea grăsimilor trans din lanțul
alimentar global până în anul 2023. Programul REPLACE susține, că eliminarea
utilizării grăsimilor trans din alimentele procesate ar putea preveni sute de mii de
atacuri de cord și decese anual, iar acțiunile legislative vizează limitarea sau
interzicerea utilizării grăsimilor trans produse în industrie.
 5. Clasificate după gramaj și procent de grăsimi trans per
conținut, conform unui studiu OMS, aceste alimente ar
putea fi reprezentate astfel:

Cele mai populare produse alimentare de tip fast-food vândute în străzi în

Republica Moldova:

Produs Cantitate de GTr % din limita recomandată

Chifle dulci de casă (125g) 1,45 g 65,3%

Plăcinte sărate (118g) 1,28 g 57,9%

Plăcinte dulci (101g) 1,01 g 45,6%

Cele mai populare produse alimentare de tip fast-food vândute în magazinele

alimentare / supermarket-uri:

Napolitane (89g) 2,55 g 114,8%

Produse de patiserie sărate

0,99 g 44,7%
(147 g)

Prăjituri (100g) 0,96 g 43,2%

 6. Cu ce putem înlocui alimentele care conțin grăsimi
trans
Iată câteva alternative foarte bune pentru cei care doresc să aleagă sănătos.
 Iaurtul cu fructe la micul dejun în loc de biscuiți cu ciocolată
 Fulgi de ovăz integrali la care să adăugăm fructe și lactate în loc de cereale
cu zahăr și lactate
 Prăjituri sau dulciuri simple, cu fructe, pregătite în casă cu faină integrală și
îndulcitori naturali (de exemplu bucăți de curmale sau green sugar)
 Crackers cu brânză tartinabilă în locul produselor de patiserie

E important să reținem că gătitul

acasă rămâne alegerea cea mai bună.
Înlocuind pe cât posibil cu preparate
făcute în casa pe cele din comerț avem
un control bun a ceea ce punem pe
farfurie.
Pentru produsele achiziționate, este
important să citim etichetele
nutriționale și să evităm acele produse
care conțin cantități mari de grăsimi
saturate, grăsimi hidrogenate sau
parțial hidrogenate.
 7. Consecințele consumului de grăsimi trans

Îmbătrânirea precoce
Un studiu recent, din anul 2020 Dieta și îmbătrânirea pielii – din perspectiva
alimentației constată că consumul în exces de grăsimi trans duce la
îmbătrânirea timpurie a organismului. De ce? Așa cum menționam mai
devreme, grăsimile constituie structura membranelor celulelor noastre, ceea
ce asigură funcționalitatea celulară, adică celula funcționează normal, se
hrănește și elimină adecvat deșeurile, fără să le depoziteze. Dacă predomină
în organism grăsimile trans, calitatea și funcționalitatea membranei celulare
va suferi. Persoanele cu un consum sporit de grăsimi trans, vor dezvolta o
deficiență de vitamine, în special, vitamine A și E, care participă la formarea
hormonilor sexuali. Concentrațiile mai mici de vitamina D la femei sunt
asociate cu concentrații mai mari ale testosteronului liber. Ceea de duce la un
dezechilibru global metabolic și hormonal. Așa că, dacă descoperi aceste
semne, ai grijă să reduci consumul de grăsimi și să elimini din alimentație
grăsimile trans.

Irascibilitatea, depresia și grăsimile trans.

Conform unui studiu din anul 2015, consumul sporit de grăsimi trans duce la
irascibilitate și agresivitate. Consumul de grăsimi trans crește riscul de depresie și
este asociat cu dificultățile de conștientizare, organizare a emoțiilor și de găsire a
strategiilor de reglare și armonizare a lor.

Infertilitatea feminină și grăsimile trans.

Consumul de grăsimi trans crește nivelul testosteronului în sânge la femei.
Potrivit studiului Aportul de acizi grași și riscul de infertilitate
ovulatoare, publicat în anul 2007, în The American Journal Of Clinical Nutrition,
consumul constant de grăsimi trans duce la infertilitate ovulatorie. Acesta
afectează perioada de sarcină, creștere riscul de naștere prematură, avort ori naștere
a unui copil mort. La nivel global numărul femeilor infertile crește de la an la an,
în anul 2016 procentul de infertilitate a ajuns la 25 – 35%. În Republica Moldova
nu avem o statistică a infertilității feminine, în Romania. însă, această statistică are
următoarele valori, 30% dintre femeile de peste 35 de ani sunt infertile, procentul
ajungând la 50% in cazul femeilor cu vârsta de peste 40 de ani. Specialiștii în
fertilizarea în vitro au constatat în cadrul unui studiu că femeile care consumă
grăsimi trans în exces au mai puține ovocite mature pentru fertilizarea în vitro. Mai
mult, consumul în exces de grăsimi trans este asociat și cu endometrioza uterului,
atunci când țesut similar endometrului se dezvoltă în alt organ, ele reacționând pe
tot parcursul ciclului menstrual prin crampe abdominale severe și sângerări
abundente și neregulate.

Cancerul mamar
Într-o serie de cercetări de la începutul anilor 2000, se arată absolut evident că
consumul de grăsimi trans este asociat cu creșterea nivelului de DHEA-S, un
hormon sintetizat dintr-un precursor de colesterol și metabolizat într-un androgen
mai activ, de tipul testosteron, care este incriminat de creșterea riscului de cancer
mamar în postmenopauză.

!Experții recomandă: Pentru a scădea nivelul de colesterol „rău” din sânge, e

bine să scădem consumul de grăsimi și să tindem să excludem alimentele ce conțin
grăsimi trans. Cu cât mai puțin vom consuma grăsimi, cu atât mai mult organismul
va folosi pentru funcționalitatea celulară din cele deja depozitate.
Reducerea sau evitarea consumului exagerat de grăsimi trans cere eforturi de
organizare personală. Rețineți, aceasta nu trebuie să o faci radical și prin diete
severe. Experții în sănătate și nutriție recomandă: reducerea sau chiar excluderea
margarinei și altor spread-uri din alimentație; evitarea consumului de „fast-food”,
dar și alimentelor de patiserie și cofetărie, gătite din aluatul produs pe cale
industrială (napolitane, vafe, chifle, plăcinte, prăjituri, etc.), studierea
ingredientelor de pe etichetele produselor alimentare cumpărate și evitarea
consumului sistematic al bucatelor din comerț.
Niciodată nu este târziu să începi un mod sănătos de viață și
să îți echilibrezi obișnuințele alimentare.

Ai grijă de sănătatea ta – alege ce mănânci!

Acid elaidic Acid oleic Acid stearic

 Cele mai multe grăsimi
Grăsimea trans conține
nesaturate care apar în
un reziduu de acizi grași
mod natural sunt în
în configurația trans. Un Un exemplu de acid gras
configurația cis. Un
exemplu de acid gras în saturat este acidul stearic ,
exemplu de acid gras în
configurația trans unul dintre cele mai
configurația cis
este acidul elaidic (un abundente reziduuri din
este acidul oleic (un
acid gras natura.
acid gras
nesaturat, izomerul
nesaturat, izomerul
trans al acidului oleic)
cis al acidului elaidic).

Un acid gras cu același

Acești acizi grași sunt izomeri geometrici unul a număr de atomi de carbon
celuilalt. în lanț, dar fără o legătură
dublă .

8. Bibliografie
Bazele naturale ale alimentației (Rudolf Steiner)

INTEGRAL: Regândind știința nutriției (dr. Thomas Colin

Campbell, Dr. Howard Jacobson)

Ru.wikipedia.org/wiki/Трансжиры

Cuprins:
1. Introducere

2. Efectele grăsimilor trans

3. Reglementarea consumului de grăsimi trans artificiale

4. Alimentele cu conținut de grăsimi trans

5. Clasificate după gramaj și procent de grăsimi trans per

conținut, conform unui studiu OMS, aceste alimente ar

putea fi reprezentate astfel

6. Cu ce putem înlocui alimentele care conțin grăsimi trans

7. Consecințele consumului de grăsimi trans

8. Bibliografie