ominim în anul 1916. Sentimentul agonic e ominprezent în creația bacoviană,
Dormeau adânc sicriele de plumb, diferența este constituită de felul în care se lasă Si flori de plumb si funerar vestmint -- exprimat. Eșecul existențial constituie natura prin Stam singur în cavou... si era vint... excelență a ideaticii poetice. Nu apar aspiratii, nici Si scirtiiau coroanele de plumb. tresăriri, în afara spaimelor funebre.
Dormea întors amorul meu de plumb
Două secvențe poetice, structurate la nivel Pe flori de plumb, si-am inceput să-l PLUMB macrocosmic si microcosmin. strig -- GEORGE BACOVIA Secv. I: metafora simbol ,,cavou” legată de cadrul Stam singur lângă mort... si era frig... funebru poate fi interpretată în două feluri- universul Si-i atirnau aripile de plumb. SIMBOLISMUL închis al târgului de provincie; -trupul; În peisajul macabru al cavoului își face simțită prezența ,,vântul”, sugerând o percepție tactilă. Liaitmotivul poemului, titlul textului Secv. A II-a: amorul în poziție nefirească. Mediul poetic ,,Plumb” repetat de șase ori simetric claustral al cavoului simbolizând neputința depășirii conferind muzicalitate poemului exprimă propriei condiții. corespondența dintre un element al naturii și stările lăuntrice. Artă poetică- prezintă viziunea despre lume si viață a Subiectivitatea este marcată În sens denotativ, plumbul este un element autorului si despre menirea artei sale în univers print-un prin mărcile lexico - gramaticale: chimic, un metal moale, maleabil de culoare limbaj care-l particularizează. Ioana Pârvulescu ,,plumbul verbe ,,stam” si adj. Pron. cenușiu-albăstruie. Sensul conotativ derivă din cel literei”.... Posesiv ,,meu”. propriu si sugerează apăsare, monotonie, Ion Caraion ,,sfârsitul continuu” Verbele sunt angoasă. Sunt răsturnate miturile consacrate, iubirea este statice: ,,dormeau”, ,,stam”. demitizată.