Beaţu Cristache Cristina Florentina

Anul II
Conversie

Temă:
Realizați un eseu argumentativ privind rolul cadrului didactic în gestionarea spațiului educațional,
al interacțiunilor dintre acesta și elevi/copii.

Rolul cadrului didactic în gestionarea spațiului educațional și al interacțiunilor cu elevii/copiii este

crucial pentru crearea unui mediu propice învățării și dezvoltării acestora.
În acest eseu argumentativ, voi evidenția importanța gestionării timpului în activitățile din
clasă/grupă, precum și în activitățile personale ale cadrelor didactice pentru eficientizarea
procesului de învățare și diminuarea stresului.
De asemenea, voi discuta modalitățile de gestionare a resurselor materiale și de spațiu în
conformitate cu nevoile de dezvoltare și interesele de cunoaștere ale elevilor/copiilor, oferind un
exemplu specific în contextul învățământului preșcolar și primar.
Mediul este un factor modelator care permite relevarea, stimularea şi chiar amplificarea
dispoziţiilor genetice prin acţiuni instituţionalizate.
Gestionarea resurselor materiale și a spațiului în conformitate cu nevoile de dezvoltare și interesele
de cunoaștere ale elevilor/copiilor este esențială pentru crearea unui mediu educațional stimulativ și
adaptat.
Un exemplu concret în acest sens în cadrul învățământului preșcolar și primar poate fi amenajarea
unei "Zone a descoperirii" sau "Centru de explorare" în clasă.
Această zonă ar putea include diferite module sau standuri tematice, fiecare dedicat unui anumit
domeniu de cunoaștere sau activitate.
De exemplu, ar putea exista un stand pentru știință și explorare, echipat cu lupițe, microscoape,
plante și materiale pentru experimente simple.
Un alt stand ar putea fi dedicat artei și creației, cu materiale diverse pentru desen, pictură, modelare
și lucrul cu materiale reciclabile.
În plus, un spațiu special ar putea fi dedicat cărților și lecturii, cu o varietate de cărți adecvate
vârstei copiilor și colțuri de lectură confortabile.
Pe pereți sau pe rafturi ar putea fi afișate postere și materiale informative despre diferite aspecte ale
științei și ale lumii înconjurătoare. Aceste materiale ar trebui să fie concepute într-un mod atrăgător
și accesibil pentru elevi/copii și să îi încurajeze să exploreze subiectele în profunzime.
De asemenea, ar putea exista un colț de construcție, echipat cu blocuri de construcție de diferite
forme și dimensiuni, pentru a stimula creativitatea și abilitățile de rezolvare a problemelor.
Prin amenajarea unei zone de acest fel, cadrul didactic oferă elevilor/copiilor posibilitatea de a
explora și învăța în mod autonom, în funcție de propriile lor interese și ritmuri de dezvoltare. Acest
lucru încurajează implicarea activă a copiilor în procesul de învățare și le oferă oportunități multiple
de a-și dezvolta abilitățile cognitive, sociale și emoționale.
În ceea ce privește gestionarea timpului, consider că este esențial ca cadrul didactic să își planifice
activitățile cu atenție și să aloce timp suficient pentru fiecare componentă a lecției sau a activității.
Înainte de a intra în clasă, este important ca profesorul să-și stabilească obiectivele de învățare și să
dezvolte un plan detaliat pentru fiecare lecție sau activitate.
Acesta ar putea include alocarea unui timp specific pentru fiecare componentă a lecției, cum ar fi
introducerea, prezentarea conținutului, activitățile practice și recapitularea.
Pentru a oferi un exemplu concret de gestionare a timpului într-o clasă preșcolară sau primară, să
luăm în considerare o lecție de 40-50 de minute în care cadrul didactic urmează să abordeze un
subiect nou: descoperirea și clasificarea animalelor.
1. Introducerea (10 minute): Cadrul didactic începe lecția prin a atrage atenția elevilor cu
ajutorul unei imagini sau a unei povestiri scurte despre animale. Această parte a lecției este
concepută pentru a stârni interesul și curiozitatea elevilor și pentru a le face legătura cu
subiectul următor.
2. Prezentarea informațiilor (10 minute): Cadrul didactic prezintă informații de bază despre
animale: caracteristicile principale, habitatul, dieta și alte detalii relevante. Aceste informații
sunt prezentate într-un mod simplu și accesibil pentru a fi înțelese de către elevi.
3. Activitate practică (15 de minute): Elevii sunt împărțiți în grupuri mici și li se oferă
materiale precum imagini cu animale, cărți informative și jucării reprezentând diverse specii
de animale. În cadrul acestei activități practice, elevii sunt încurajați să exploreze și să
clasifice animalele în funcție de anumite criterii, cum ar fi habitatul sau tipul de hrană.
4. Recapitulare și discuție (5-10 minute): Cadrul didactic revizuiește informațiile prezentate în
timpul lecției și încurajează elevii să împărtășească ceea ce au învățat și să își exprime
întrebările sau observațiile. Această parte a lecției este importantă pentru consolidarea
cunoștințelor și pentru încurajarea participării active a elevilor.
5. Încheiere și reflecție (5 minute): Cadrul didactic încheie lecția prin a sublinia importanța
subiectului abordat și încurajează elevii să își exprime gândurile și sentimentele în legătură
cu ceea ce au învățat. De asemenea, se poate face o scurtă reflecție asupra modului în care
au lucrat împreună în timpul activității practice și asupra aspectelor pe care ar putea dori să
le exploreze mai mult în viitor.
Prin utilizarea acestei structuri, cadrul didactic își gestionează eficient timpul în cadrul lecției,
asigurându-se că fiecare parte a lecției este bine planificată și că se acordă suficient timp pentru
explorare, interacțiune și reflecție. De asemenea, prin varierea activităților și prin implicarea activă
a elevilor în procesul de învățare, se creează un mediu stimulativ și adaptat care să răspundă
nevoilor și intereselor fiecărui copil.
De asemenea, este esențial să se țină cont de ritmul de învățare al elevilor și să li se ofere suficient
timp pentru a asimila informațiile și pentru a se angaja în activități practice sau de explorare.
Este important să se stabilească obiective clare și să se prioritizeze sarcinile în funcție de
importanța lor în procesul de învățare.
De asemenea, este necesar să se ofere elevilor/copiilor pauze regulate pentru a-și relaxa mintea și
a-și reîncărca energiile, contribuind astfel la diminuarea stresului atât pentru ei, cât și pentru cadrele
didactice.
În plus, gestionarea timpului personal al cadrelor didactice este la fel de importantă pentru a
menține un echilibru între viața profesională și cea personală.
Este esențial ca aceștia să își stabilească priorități și să își gestioneze sarcinile într-un mod eficient,
astfel încât să își poată dedica timp și energie și altor aspecte ale vieții lor în afara școlii.
Un exemplu relevant în gestionarea timpului în învățământul preșcolar ar fi integrarea jocului în
procesul de învățare.
Prin intermediul activităților ludice, cadrul didactic poate dezvolta abilități sociale, cognitive și
emoționale într-un mod relaxat și plăcut. Astfel, timpul petrecut în clasă devine nu doar educativ, ci
și plin de bucurie și entuziasm, contribuind la formarea unei atitudini pozitive față de școală încă de
la vârste fragede.
În opinia mea, gestionarea timpului în cadrul activităților din clasă/grupă și a celui personal este
cheia pentru eficientizarea activității și reducerea stresului atât pentru cadrul didactic, cât și pentru
elevi/copii.
În concluzie, rolul cadrului didactic în gestionarea spațiului educațional și al interacțiunilor cu
elevii/copiii este esențial pentru crearea unui mediu de învățare eficient și stimulant.
Prin gestionarea atentă a timpului și a resurselor materiale și de spațiu, cadrele didactice pot
contribui semnificativ la dezvoltarea și succesul elevilor/copiilor lor în procesul educațional.
Cadrul didactic trebuie să fie creativ și flexibil în adaptarea mediului de învățare la nevoile și
interesele elevilor/copiilor.
Este important să se ofere un spațiu de învățare stimulant, care să încurajeze explorarea și
descoperirea, și să fie dotat cu materiale și resurse relevante pentru diferitele activități și etape de
dezvoltare ale copiilor.
 Bibliografie:

1. Darling-Hammond, L. (2006). Construirea Educației Didactice în Secolul 21. Jurnalul

Educației Didactice, 57(3), 300–314.
1. Hattie, J., & Yates, G. (2014). Învățarea Vizibilă și Știința Modului în Care Învățăm.
Routledge.
2. Marzano, R. J. (2007). Arta și Știința Predării: Un Cadru Cuprinzător pentru Instrucțiunea
Efectivă. ASCD.
2. Note de curs Conf. Dr. Laura Elena Ciolan şi Lect. Dr. Georgeta Iordache