Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rezumat bibliografie obligatorie
Rezumat bibliografie obligatorie
Exista mai multe ipoteze de baza, inclusiv factori genetici si de mediu, probleme de
masurare.
- Factori de mediu
Efectul de refera doar la variatia non-g unica pentru anumite abilitati cognitive, aducand
explicatiile mediului in prim-plan. Imbunatatirea mediului prenatal prin reducerea consumului
de alcool si tutun in timpul sarcinii a sugerat o crestere a scorurilor IQ.
Studiul curent
Obiectivul principal a fost de a determina daca efectul Flynn poate si replicat si estimat
intr-o gama larga de teste multifactoriale, administrate individual, utilizate la diferite varste si
niveluri de performanta. Au fost efectuate putine cercetari pentru a investiga relatia dintre
varsta si cresterea scorului IQ.
Cercetarile asupra efectului FLynn s-au concentrat aproape exclusiv pe efectul produs de
administratiile Standford-Binet si testele Wechsler. Studiul de fata a extins domeniul de aplicare
prin includerea unei game largi de administrare individuala, in mare masura multifactoriale si
teste de inteligenta. Esantionul are un potential moderator: datele au fost colectate de la
editori de teste sau cercetatori independenti in scopuri de validare sau profesionisti din
domeniul sanatatii mintale pentru scopuri clinice de luare a deciziilor.
Metode
Investigatia primara s-a realizat la comparatii intre teste cu mai mult de 5 ani intre
perioadele de normare, in concordanta cu munca lui Flynn. S-au obtinut 27 manuale de testare
a inteligentei pentru masuri multifactoriale. Au fost implicati un autor cu pregatire anterioara si
experienta in codificarea studiilor pentru meta-analize si doi voluntari de licenta instruiti de
autor. Discrepantele au fost rezolvate prin discutie. Moderatorii au inclus nivelul de abilitate,
varsta, setul de testare, ordinea administrarii si esantionul.
Rezultate
Unele esantioane de abilitati inferioare au avut efecte Flynn mai mari decat media,
altele mai mici.
Discutii
Nivelul de abilitate nu a explicat o cantitate semnificativa de variatie a efectului FLynn.
In cadrul setului modem, nivelul de abilitate a explicat o cantitate semnificativa de variatie a
efectului Flynn. Deci, amploarea efectului Flynn poate sa nu se schimbe semnificativ cu nivelul
de abilitate. Nu s-au inregistrat diferente in ceea ce priveste efectul Flynn pe varsta
participantilor, efectul Flynn este consistent pe cohortele de varsta.
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic
Limite
Datele culese nu au fost reprezentative pentru populatia americana, dimensiuni ale
esantionului mici. Metoda aplicata nu permite oferirea de informatii detaliate care pot fi
obtinute prin compararea versiunilor vechi si noi ale testelor la aceeasi indivizi. Preocuparea a
fost legata de aplicarea datelor de grup a scorurilor individuale.
Genele si mediul
Efectele genelor asupra inteligentei nu sunt nici pe departe atat de determinante
precum au sperat ereditarii. Ereditabilitatea scorurilor la testele de inteligenta creste pe
parcursul dezvoltarii. Mostenirea scorurilor la testele de inteligenta nu este constanta in diferite
rase sau clase socioeconomice.
Cea mai mare parte a variatiei in familiile cu mame slab educate a fost explicata de
mediul comun (mediul impartasit de fratii din aceeasi familie). Cea mai mare parte a variatiei
pentru copiii din familiile bine educate a fost explicata de gene. Pentru familiile cu niveluri
scazute SES (status socioeconomic), mediul comun a reprezentat aproape toata variatia IQ. Pe
masura ce SES a crescut, contributia mediului a scazut si contributia genelor a crescut. Mediul
are un impact mai mare asupra rezultatelor indivizilor din randul celor cu SSE inferior.
Diferentele socioenomice de inteligenta difera de la o regiune la alta (nu sunt atat de
pronuntate in Europa comparativ cu Statele Unite).
O interpretare a constatarii ca ereditatea IQ este foarte scazuta pentru indivizii cu SES
mai scazut este ca copiii aflati in saracie nu ajung sa isi dezvolte intregul potential genetic =>
efecte mari asupra IQ-ului. Studiile privind adoptia pot tinde sa subestimeze rolul mediului si sa
supraestimeze rolul geneticii din cauza gamei restranse de clase sociale adoptive: familiile
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic
adoptive sunt in general cu SSE ridicat. Mediile adoptive sunt mult mai sustinatoare pentru
cresterea intelectuala decat familiile neadoptive.
Interventii
Un numar mare de interventii au efecte substantiale asupra IQ-ului si a performantei
academice. Experimentele naturale in care copiii sunt privati de scoala pentru o perioada lunga
de timp arata deficite in IQ de pana la 2 SD (isi pierd anumite capacitati academice si in timpul
verii; si aici diferente intre familii cu SSE diferite). Efectele rezultatelor sunt produse mai mult
de castigurile de atentie, autocontrol si perseverenta decat in castigurile intelectuale in sine.
Calitatea predarii in gradinite au un impact masurabil asupra succesului scolar si rezultatelor
vietii (cei care au avut educatori, invatatori, profesori experimentati au avut sanse mai mari de
a ajunge la o facultate mai buna si castiguri mari ca adulti).
Inteligenta fluida (g(F)) poate fi imbunatatita prin formarea oamenilor in abilitati de
memorie de lucru. functionarea executiva si antrenamentul memoriei de lucru imbunatatesc
performanta inteligentei fluide si au un efect redus sau deloc asupra abilitatilor cristalizate sau
rationamentului verbal.
Exista o tendinta in cresterea rapida a indivizilor sanatosi si normali de a lua
medicamente care pot imbunatati memoria, concentrarea, planificarea si reducerea
comportamentului impulsiv si luarea deciziilor riscante. Utilizarea unor astfel de medicamente
este in crestere. Exista imbunatatiri in urma consumarii lor (dar nu neaparat recomandate).
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic
Exercitiile aerobice, cel putin pentru persoanele in varsta, sunt foarte importante pentru
mentinerea IQ-ului.
Exercitiul cognitiv nu impiedica abilitatile cognitive sa scada odata cu varsta, dar
abilitatile cognitive ale varstnicilor pot fi antrenate pe termen scurt. Formarea adultilor in varsta
in memorie, viteza de procesare si abilitati speciale de rationament ingust produce imbunatatiri
substantiale ale acestor abilitati care raman pe o perioada de ani.
Exista cresteri masive de IQ in timp, castiguri care difera in functie de gradul de
modernitate care caracterizeaza diferitele natiuni (o presupunere ar fi imbunatatirea nutritiei).
Cele mai mari cresteri se inregistreaza la inteligena fluida comparativ cu cea cristalizata.
Persoanele care se casatoresc intr-un grup mic sufera de depresie reproductiva =>
scaderea IQ-ului.
Cresterea finala a IQ-ului se dovedeste a fi Revolutia Industriala. A produs o nevoie de
abilitati intelectuale sporite pe care societatile moderne au ajuns sa le indeplineasca. Cauzele
intermediare pentru cresterea IQ pot fi: raport mai favorabil intre adulti si copii, scolarizare mai
buna, locuri de munca mai solicitante dpdv cognitiv, timp liber mai provocator dpdv cognitiv.
Biologia inteligentei
Exista o asociere intre activarea cortexului prefrontal (PFC) si performanta asupra
rationamentului fluid, a functiei executive si a memoriei de lucru. Anumite regiuni ale creierului
asociate cu aspecte ale inteligentei cristalizate sunt strans legate de continutul sarcinii. Au fost
identificate regiuni ale creierului asociate atat cu inteligenta fluida cat si cu cea cristalizata.
Persoanele cu abilitati mai mari prezinta o eficienta mai mare la nivel neuronal (indivizii cu
abilitati mai inalte sunt capabili sa rezolve probleme simple si moderate dificile mai rapid si cu
activitate corticala mai mici). Indivizii mai inteligenti prezinta mai putina activitate a creierului
atunci cand completeaza Matricile Progresive Raven. Cand dificultatea sarcinii a fost corelata cu
nivelul de capacitate, indivizii cu g(F) ridicat au prezentat o activitate cerebrala crescuta in
comparatie cu indivizii cu g(F) scazut.
G(F) si g(C) sunt seturi diferite de abilitati deservite de diferite parti ale creierului. Blair a
demonstrat ca:
- G(F) scade mult mai rapid odata cu varsta decat g(C)
- PFC se deterioreaza cu varsta mai rapid decat restul cortexului
- Deteriorarea severa a PFC este asociata cu o deteriorare marcata a g(F) si o afectare mai
mica sau deloc a g(C)
- Castigurile in abilitatile mentale in ultimele decenii au fost mult mai mici pentru
abilitatile cristalizate decat pentru cele fluide
- Antrenamentul in mod specific in functii executive (ex: controlul atentiei, memoria de
lucru) poate avea un efect marcat asupra g(F)
- Modificarile in g(F) si g(C) de-a lungul anilor adolescentei pot fi substantiale si
independente unele de altele, asociate cu modificari ale materiei cenusii in diferite parti
ale creierului
Exercitarea anumitor abilitati mareste dimensiunea anumitor zone ale creierului.
Diferentele de grup in IQ
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic
adesea in fata unor informatii care distrag atentia sau concurente nevoii de a inhiba
raspunsurile incorecte.
Cattel: g = capacitatea de a rezolva probleme noi pe loc si capacitatea de a invata lucruri
noi. Scorurile indivizilor la teste care folosesc in principal abilitati fluide scad odata cu varsta
mult mai devreme si mult mai rapid decat scorurile la testele de abilitati cristalizate.
Abilitatile de autoreglare includ comportamente precum capacitatea de a sta la coada,
inhibarea dorintei de a striga in clasa si perseverenta la o sarcina care poate fi plictisitoare sau
dificila (autodisciplina, capacitate de a intarzia satifactia, invatare autoreglata).
Explicatii posibile pentru relatia dintre autoreglementare si scoruri mai mari la testele de
g(F):
- Capacitatea de a se autoreglementa ar putea fi o manifestare a inteligentei
- Constructele ar putea avea o variatie comunca si sa fie afectate de o a treia variabila
- Autoreglementarea poate facilita dezvoltarea inteligentei
Stresul este daunator in timp sistemelor de organe, inclusiv creierului. Stresul este mai
mare in mediile familiale cu venituri mici, un nivel scazut de stres este important pentru
autoreglare si invatare timpurie in scoala. Negrii tind sa traiasca in medii mai stresante decat
albii. Stresul asupra mamei insarcinate poate avea efecte de durata asupra copiilor ei.
G exista in toate tipurile de relatii in acelasi grad si cazurile in care factorii de gruo
contribuie la corelatiile dintre teste sunt rare.
o Teoria cognitiva a lui Spearman
A postulat trei principii calitative ale cunoasterii pentru a explica comportamentul
inteligent pe care l-a numit gandire noegenetica. A considera analogia drept paradigma a
gandirii noegenetice. Principii:
1. Retinerea experientei: orice experienta traita tinde sa evoce imediat o cunoastere a
atributelor sale directe si a experientelor sale (organismele sunt capabile sa
inteleaga mediul si sa actioneze inteligent in cadrul acestuia)
2. Educatia relatiilor: prezentarea a doua sau mai multor personaje tinde sa evoce
imediat o cunoastere a relatiilor dintre ele
3. Inferenta: prezentarea oricarui personaj impreuna cu o relatie tinde sa evoce
imediat o cunoastere a caracterului corelativ
- Accentuarea factorilor multipli
o Kelly
A fost interesat de metoda si continutul factorilor de grup, a analizat cu atentie
performanta testului in mai multe grupe de varsta. Comportamentul inteligent = in mare parte
reglarea impulsurilor si a cooperarii intre adaptabilitate si perseverenta, intelectul poate implica
si o capacitate analitica mai abstracta.
o Thurstone
A propus o teorie a abilitatilor mentale primare: memorie, numar, intelegere verbala,
inductie, deductie, rationament aritmetic, fluenta cuvintelor, spatiul si viteza de perceptie.
o Guilford
Modelul lui este unul cu trei fatete care explica operatiile mentale, continutul stimulului
si formele sau produsele de raspuns. A respins factorul general. A apreciat analiza factoriala in
dezvoltarea de teste pentru selectia si clasificarea personalului si sustine ca ar trebui aplicata
intr-o investigatie experimentala planificata mai degraba decat ca o gandire ulterioara pentru
un set de intercorelatii convenabile.
o Humphreys
Teoria lui a fost definita in linii mari. Testele lui includeau tipuri de articole eterogene
din diferite dimensiuni variabile. Credea ca itemii au pastrat validitatea predictiva in
detrimentul fiabilitatii. Principii de masurare a inteligentei:
1. Elementele pot fi adunate impreuna pentru a forma un scor total daca unt corelate
pozitiv
2. Elementele ar trebui sa fie cat mai eterogene posibil
3. Un test trebuie definit in linii mari fara a-si pierde scopul masurarii
4. Analizele psihometrice ar trebui aplicate pentru verificarea ipotezelor, nu pentru a
lua decizii in constructia testului
5. Criteriul de omogenitate al articolului utilizat trebuie utilizat cu moderatie
Un set de teste care masoara informatii mecanice despre instrumente pot fi organizate
in trei moduri:
1. Factori de grup restrans de scule
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic
Avantajele MIRA:
1. Cresterea cunostintelor de reprezentare a constructului testului
2. Identificarea unei posibile variabile moderator care influenteaza predictia
comportamentelor criteriale sau alte sarcini
SALTUS – un model de dezvoltare, este o extindere a modelului Rasch, pentru a masura
schimbarile continue de etapa la persoane. Masoara modificarile de stare prin utilizarea mai
multor sarcini la fiecare dintre nivelurile de dezvoltare. Acest model distinge intre
discontinuitati de ordinul intai (schimbari bruste intr-o singura abilitate) si ordinul doi
(schimbari care apar in cel putin doua domenii). Deficiente majore ale modelului de
scalograma:
- Sunt eliminate persoane care nu adera la modelul scalogramei ordinale
- Utilizarea unui articol pe nivel determina dificultatea itemului
- Utilizarea unui articol pe nivel nu presupune replicarea care poate fi necesara
Necesitatea discontinuitatilor de ordinul intai este segmentarea sau diferentele de
dificultate de la niveluri.
▪ Evaluarea diagnosticului cognitiv
Metodologia spatiului de reguli clasifica persoanele pe baza starilor de cunostinte si
masoara nivelul general de abilitati (ex: scorul unei persoane la un test de mate indica nivelurile
generale de performanta dar de obicei nu diagnosticheaza procese sau structuri de cunostinte
care au nevoie de remediere). Un spatiu de reguli de baza este definit de doua dimensiuni:
nivelul de abilitate (=performanta generala; Oj din IRT model) si un indice de potrivire (=
caracterul tipic al modelului raspunsului persoani; f). de ex. trecerea elementelor dificile si
esuarea celor usoare => valoare extrema pentru un indice de potrivire. Localizarea unei stari de
cunostinte necesita cativa pasi intermediari:
1. O matrice de incidenta a atributului pentru a reflecta ce atribute sunt necesare
pentru a rezolva fiecare item
2. Definirea starilor de cunoastere extrase din tipare de atribute
3. Generarea unui model de raspuns ideal pentru fiecare stare de cunoastere
▪ Implicatii pentru masurare si intelegere
Studiile temporare ale inteligentei au fost puternic influentate de teorii psihologice
cognitive. Modelele IRT multidimensionale pot fi usor interfatate cu teoria cognitiva pentru a
intelege inteligenta. IRT se concentreaza pe baza raspunsului la item mai degraba decat pe
descompunerea variabilelor intregi. Modelele IRT de confirmare au potentialul de a masura
aspecte noi a diferentelor individuale. (si multe alte avantaje)
Rezumat
In acest articol s-au evidentiat doua tipuri de modele psihometrice petru masurarea
inteligentei: Modelele analitice factoriale si Modelele teoriei raspunsului.