Sunteți pe pagina 1din 15

Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic

Efectul Flynn: o metaanaliza


Lisa H. Trahan, Karla K. Stuebing, Jack M. Fletcher, and Merrill Hiscock University of Houston

Efectul Flynn se refera la cresterea observata a scorurilor standardizare la testele de


inteligenta IQ in timp, ceea ce are ca rezultat invechirea normelor. Desi este larg acceptat,
estimarile amplorii si erorii sale de masurare determina controverse. Exista o robustete a
acestuia in functie de diferite grupe de varsta, masuri, esantioane si niveluri de performanta.
Efectul Flynn indica faptul ca un individ va atinge probabil un scor IQ mai mare
comparativ cu o versiune anterioara. Ramificatiile acestui efect sunt deosebit de pertinente
pentru diagnosticul dizabilitatii intelectuale in deciziile cu mize mari atunci cand un punct de
reducere a IQ este utilizat ca parte necesara a procesului decizional al procesului (ex:
determinarea handicapului intelectual in cazurile de pedeapsa capitala – decizie pe viata si
moarte). Deci cele mai semnificative utilizari sunt in determinarea unei dizabilitati in cazul
pedepsei cu moartea (sistem judiciar), determinarea eligibilitatii pentru servicii sociale si
educatie speciala.

Definitia dizabilitatii intelectuale


Identificarea unui handicap intelectual necesita prezenta unor limitari semnificative in
domeniul intelectual, comportamenta, functional si adaptativ inainte de varsta de 18 ani. Un IQ
cu cel putin doua abateri standard sub medie => limitare a functionarii intelectuale.

Decizii cu mize mari


- Pedeapsa capitala
Nu se aplica unui inculpat cu dizabilitate intelectuala, dar se poate inlocui cu inchisoare
pe viata.
- Educatia speciala
Demonstrarea unui handicap intelectual sau un hadicap de invatare este un criteriu
eligibil pentru primirea serviciilor de educatie speciala in scoli. S-a demonstrat ca, in cazul
acestor copii, se raporteaza o reducere a scorurilor IQ si apoi o crestere. Conteaza foarte mult
de versiunea aplicata a testului. Utilizarea unui test cu norme invechite reduce probabilitatea ca
un copil sa fie identificat cu un hadicap intelectual si sa primeasca servicii adecvate.
- Invaliditate de securitate sociala
Testarea IQ ramane o componenta importanta a procesului de luare de decizii pentru
determinarea dizabilitatii intelectuale. Administratia Securitatii Sociale necesita limitari
semnificative in functionarea si comportamentul adaptativ pentru un dignostic de dizabilitate
intelectuala (limitari prezenta inainte de 22 ani).

Lucrarea lui Flynn


Studiul lui Flynn a fost primul de acest gen iar existenta efectului Flynn este rar
contestata.

Cauzele propuse ale efectului Flynn


Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic

Exista mai multe ipoteze de baza, inclusiv factori genetici si de mediu, probleme de
masurare.
- Factori de mediu
Efectul de refera doar la variatia non-g unica pentru anumite abilitati cognitive, aducand
explicatiile mediului in prim-plan. Imbunatatirea mediului prenatal prin reducerea consumului
de alcool si tutun in timpul sarcinii a sugerat o crestere a scorurilor IQ.

Ce este in crestere? Ce anume capteaza efectul Flynn?


Flynn a evidentiat doua posibile contributii socioculturale la efectul Flynn: modelele de
educatie formala (rezolvarea problemelor la locul de munca si timpul liber cu activitati de
implicare cognitiva) si influenta de stiinta (cresterea influentei rationamentului stiintific si a
abstractului).

Studiul curent
Obiectivul principal a fost de a determina daca efectul Flynn poate si replicat si estimat
intr-o gama larga de teste multifactoriale, administrate individual, utilizate la diferite varste si
niveluri de performanta. Au fost efectuate putine cercetari pentru a investiga relatia dintre
varsta si cresterea scorului IQ.
Cercetarile asupra efectului FLynn s-au concentrat aproape exclusiv pe efectul produs de
administratiile Standford-Binet si testele Wechsler. Studiul de fata a extins domeniul de aplicare
prin includerea unei game largi de administrare individuala, in mare masura multifactoriale si
teste de inteligenta. Esantionul are un potential moderator: datele au fost colectate de la
editori de teste sau cercetatori independenti in scopuri de validare sau profesionisti din
domeniul sanatatii mintale pentru scopuri clinice de luare a deciziilor.

Metode
Investigatia primara s-a realizat la comparatii intre teste cu mai mult de 5 ani intre
perioadele de normare, in concordanta cu munca lui Flynn. S-au obtinut 27 manuale de testare
a inteligentei pentru masuri multifactoriale. Au fost implicati un autor cu pregatire anterioara si
experienta in codificarea studiilor pentru meta-analize si doi voluntari de licenta instruiti de
autor. Discrepantele au fost rezolvate prin discutie. Moderatorii au inclus nivelul de abilitate,
varsta, setul de testare, ordinea administrarii si esantionul.

Rezultate
Unele esantioane de abilitati inferioare au avut efecte Flynn mai mari decat media,
altele mai mici.

Discutii
Nivelul de abilitate nu a explicat o cantitate semnificativa de variatie a efectului FLynn.
In cadrul setului modem, nivelul de abilitate a explicat o cantitate semnificativa de variatie a
efectului Flynn. Deci, amploarea efectului Flynn poate sa nu se schimbe semnificativ cu nivelul
de abilitate. Nu s-au inregistrat diferente in ceea ce priveste efectul Flynn pe varsta
participantilor, efectul Flynn este consistent pe cohortele de varsta.
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic

Implicatiile efectului Flynn pentru teorie si practica


Constatarea ca efectul FLynn nu s-a diminuat in timp si poate fi mai mare pentru
modern decat pentru vechi nu este in concordanta cu studii anterioare. Rezultatele acestei
meta-analize sustin constatarile persistente ale unei unei cresteri semnificatice si continue a
scorurilor IQ, asa cum este descris de Flynn. Cresterea validitatii IQ-ului masurat nu diminueaza
importanta altor factori, inclusiv comportamentul adaptativ. S-a demonstrat o relatie pozitiva
intre IQ si masurile comportamentului adaptativ. Examinatorii trebuie sa fie atenti la testele
particulare in care un individ este retestat pentru a evalua progresul si pentru a determina
necesitatea serviciilor de educatie speciala.
In cazul in care un copil este evaluat in locatii diferite este posibil ca acesta sa fi finalizat
mai intai versiunea mai noua de test si sa obtina un scor eronat datorita efectului FLynn si a
expunerii anterioare. Acest copil poate avea sanse mai mari sa primeasca un diagnostic de
dificultati de invatare decat o recomandare de educatie speciala dupa cea de-a doua evaluare.
Acestu lucru subliniaza importanta corectarii efectului Flynn la deciziile cu miza mare.
Necesitatea unor estimari mai bune pentru efectul FLynn in cercetare se refera la
incercarile de a evalua amploarea efectului FLynn in domeniile cognitive. Efectul FLynn nu se
limiteaza la testele de inteligenta, dar pot fi masurate in teste de memorie.

Limite
Datele culese nu au fost reprezentative pentru populatia americana, dimensiuni ale
esantionului mici. Metoda aplicata nu permite oferirea de informatii detaliate care pot fi
obtinute prin compararea versiunilor vechi si noi ale testelor la aceeasi indivizi. Preocuparea a
fost legata de aplicarea datelor de grup a scorurilor individuale.

Intelligence basic concept 1

Noile dezvoltari in domeniul inteligentei:


- Eritabilitatea IQ-ului variaza semnificativ in functie de clasa sociala
- Aproape nu au fost descoperite polimorfisme genetice care sa fie asociate in mod
constant cu variatia IQ in intervalul normal
- S-au invatat multe despre bazele biologice ale inteligentei
- IQ-ul cristalizat si fluid sunt aspecte diferite ale inteligentei (atat la nivel
comportamental cat si biologic)
- Impotanta mediului pentru IQ este stabilita prin cresterea de la 12 la 18 puncte a IQ
atunci cand copii sunt adoptati din clasele muncitoare in clasele de mijloc
- Chiar si atunci cand imbunatatirile IQ produse de cele mai eficiente interventii in
copilarie nu reusesc sa persiste, pot exista efecte foarte marcante asupra performantei
academice si rezultate ale vietii
- In majoritatea tarilor dezvoltate studiate, castigurile la testele IQ au continuat si incep in
lumea in curs de dezvoltare
- Diferentele de sex in anumite aspecte ale inteligentei se datoreaza partial factorilor
biologici identificabili si celor de socializare
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic

- Diferenta de IQ intre albi si negri a fost redusa cu 0.33 SD in ultimii ani


Cartea lui Curve sustine ca testele IQ sunt o masura exacta a inteligentei, IQ-ul este un
predictor puternic al realizariii scolare si in cariera, IQ-ul este mostenit si putin influentat de
factorii de mediu, diferentele rasiale in IQ se datoreaza in mare parte geneticii si efectele
mediului au un efect modest asupra IQ-ului, interventiile educationale si alte interventii au un
impact la fel de redus asupra IQ.
Exista trei aspecte principale in care revizuirea difera de cea a lui Nesler:
- Partial datorita tehnicilor de imagistica, se cunosc mai multe despre biologia inteligentei
- Se cunosc mai multe despre efectele mediului asupra inteligentei (rol major Nesler)
- Se cunosc mai multe despre efectele genelor asupra inteligentei si interactiunii dintre
gene si mediul inconjurator
Inteligenta = implica capacitatea de a rationa, planifica, rezolva probleme, gandi
abstract, intelege idei complexe, invata rapid si invata din experienta. Nu este doar invatarea
cartilor. Reflecta o capacitate mai ampla si mai profunda de a intelege imprejurimile noastre
(dau sens lucrurilor si imi dau seama de ceea ce fac).
Testele IQ ne ajuta sa urmarim schimbarile de inteligenta ale diferitelor grupuri si ale
unor natiuni intregi si masoara impactul interventiilor menite sa imbunatateasca inteligenta.
Inteligenta practica = capacitatea de a rezolva probleme concrete din viata rela care
necesita cautarea unor informatii care nu sunt neaparat continute intr-o afirmatie si
creativitatea sau capacitatea de a veni cu solutii.
Se face o distingere intre IQ si g (primul factor extras intr-o analiza factoriala a
subtestelor IQ), g tinde sa prezica unele rezultate academice si ale vietii si diferente de grup mai
bine decat IQ-ul deoarece se coreleaza mai bine cu unele masuri biologice.
Inteligenta cristalizata (g(C)) = depozitul de cunostinte a individului asupra naturii lumii
Inteligenta fluida (g(F)) = capacitatea de a rezolva probleme noi

Genele si mediul
Efectele genelor asupra inteligentei nu sunt nici pe departe atat de determinante
precum au sperat ereditarii. Ereditabilitatea scorurilor la testele de inteligenta creste pe
parcursul dezvoltarii. Mostenirea scorurilor la testele de inteligenta nu este constanta in diferite
rase sau clase socioeconomice.
Cea mai mare parte a variatiei in familiile cu mame slab educate a fost explicata de
mediul comun (mediul impartasit de fratii din aceeasi familie). Cea mai mare parte a variatiei
pentru copiii din familiile bine educate a fost explicata de gene. Pentru familiile cu niveluri
scazute SES (status socioeconomic), mediul comun a reprezentat aproape toata variatia IQ. Pe
masura ce SES a crescut, contributia mediului a scazut si contributia genelor a crescut. Mediul
are un impact mai mare asupra rezultatelor indivizilor din randul celor cu SSE inferior.
Diferentele socioenomice de inteligenta difera de la o regiune la alta (nu sunt atat de
pronuntate in Europa comparativ cu Statele Unite).
O interpretare a constatarii ca ereditatea IQ este foarte scazuta pentru indivizii cu SES
mai scazut este ca copiii aflati in saracie nu ajung sa isi dezvolte intregul potential genetic =>
efecte mari asupra IQ-ului. Studiile privind adoptia pot tinde sa subestimeze rolul mediului si sa
supraestimeze rolul geneticii din cauza gamei restranse de clase sociale adoptive: familiile
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic

adoptive sunt in general cu SSE ridicat. Mediile adoptive sunt mult mai sustinatoare pentru
cresterea intelectuala decat familiile neadoptive.

Noi cunostinte despre efectele mediului


- Factori biologici
O gama larga de factori de mediu de natura biologica influenteaza inteligenta
(majoritatea daunatori: micronutrienti, toxine din mediu etc.). Alaptarea in schimb poate creste
IQ-ul cu pana la 6 puncte pentru copiii nascuti cu greutate normala si pana la 8 puncte in cazul
celor nascuti prematur, avantaj care persista pana la varsta adulta (valabil doar pentru o
anumita categorie de copii: o alela din cele doua este intr-un anumit loc care regleaza acizii
grasi).
- Factori sociali
Diferentele de mediu asociate cu clasa sociala au un efect mare asupra IQ-ului. Copiii
adoptati obtin de obicei cu 12 (sau 18) puncte mai multe decat ceilalti, ramasi intr-un mediu cu
SSE scazut. Clasa sociala afecteaza IQ-ul. Copiii din familii cu SSE mai ridicat au un vocabular mai
dezvoltat deoarece aud mai multe cuvinte (i se citeste, are acces mai mare la carti, reviste,
ziare, computere). Exista o diferenta si in cadrul comentariilor incurajatoare sau mustrarilor, in
functie de clasa sociala.
Efectele mediului comun raman ridicate pana la implinirea a 20 de ani. Dupa aceasta
varsta, datele sunt rare si studiile longitudinale aproape inexistente, cu exceptia batranilor mult
mai in varsta.
Diferentele de IQ dintre frati se datoreaza partial experientelor diferentiale de mediu,
modificarilor statutului de clasa sociala a unei anumite familii, diferente de vecinatate in timp,
diferente in caracterul asocierilor de egalitate intre copiii din aceeasi familie, diferente de
ordine a nasterii. Primii nascuti au un IQ mai ridicat (nu este neaparat obligatoriu).

Interventii
Un numar mare de interventii au efecte substantiale asupra IQ-ului si a performantei
academice. Experimentele naturale in care copiii sunt privati de scoala pentru o perioada lunga
de timp arata deficite in IQ de pana la 2 SD (isi pierd anumite capacitati academice si in timpul
verii; si aici diferente intre familii cu SSE diferite). Efectele rezultatelor sunt produse mai mult
de castigurile de atentie, autocontrol si perseverenta decat in castigurile intelectuale in sine.
Calitatea predarii in gradinite au un impact masurabil asupra succesului scolar si rezultatelor
vietii (cei care au avut educatori, invatatori, profesori experimentati au avut sanse mai mari de
a ajunge la o facultate mai buna si castiguri mari ca adulti).
Inteligenta fluida (g(F)) poate fi imbunatatita prin formarea oamenilor in abilitati de
memorie de lucru. functionarea executiva si antrenamentul memoriei de lucru imbunatatesc
performanta inteligentei fluide si au un efect redus sau deloc asupra abilitatilor cristalizate sau
rationamentului verbal.
Exista o tendinta in cresterea rapida a indivizilor sanatosi si normali de a lua
medicamente care pot imbunatati memoria, concentrarea, planificarea si reducerea
comportamentului impulsiv si luarea deciziilor riscante. Utilizarea unor astfel de medicamente
este in crestere. Exista imbunatatiri in urma consumarii lor (dar nu neaparat recomandate).
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic

Exercitiile aerobice, cel putin pentru persoanele in varsta, sunt foarte importante pentru
mentinerea IQ-ului.
Exercitiul cognitiv nu impiedica abilitatile cognitive sa scada odata cu varsta, dar
abilitatile cognitive ale varstnicilor pot fi antrenate pe termen scurt. Formarea adultilor in varsta
in memorie, viteza de procesare si abilitati speciale de rationament ingust produce imbunatatiri
substantiale ale acestor abilitati care raman pe o perioada de ani.
Exista cresteri masive de IQ in timp, castiguri care difera in functie de gradul de
modernitate care caracterizeaza diferitele natiuni (o presupunere ar fi imbunatatirea nutritiei).
Cele mai mari cresteri se inregistreaza la inteligena fluida comparativ cu cea cristalizata.
Persoanele care se casatoresc intr-un grup mic sufera de depresie reproductiva =>
scaderea IQ-ului.
Cresterea finala a IQ-ului se dovedeste a fi Revolutia Industriala. A produs o nevoie de
abilitati intelectuale sporite pe care societatile moderne au ajuns sa le indeplineasca. Cauzele
intermediare pentru cresterea IQ pot fi: raport mai favorabil intre adulti si copii, scolarizare mai
buna, locuri de munca mai solicitante dpdv cognitiv, timp liber mai provocator dpdv cognitiv.

Biologia inteligentei
Exista o asociere intre activarea cortexului prefrontal (PFC) si performanta asupra
rationamentului fluid, a functiei executive si a memoriei de lucru. Anumite regiuni ale creierului
asociate cu aspecte ale inteligentei cristalizate sunt strans legate de continutul sarcinii. Au fost
identificate regiuni ale creierului asociate atat cu inteligenta fluida cat si cu cea cristalizata.
Persoanele cu abilitati mai mari prezinta o eficienta mai mare la nivel neuronal (indivizii cu
abilitati mai inalte sunt capabili sa rezolve probleme simple si moderate dificile mai rapid si cu
activitate corticala mai mici). Indivizii mai inteligenti prezinta mai putina activitate a creierului
atunci cand completeaza Matricile Progresive Raven. Cand dificultatea sarcinii a fost corelata cu
nivelul de capacitate, indivizii cu g(F) ridicat au prezentat o activitate cerebrala crescuta in
comparatie cu indivizii cu g(F) scazut.
G(F) si g(C) sunt seturi diferite de abilitati deservite de diferite parti ale creierului. Blair a
demonstrat ca:
- G(F) scade mult mai rapid odata cu varsta decat g(C)
- PFC se deterioreaza cu varsta mai rapid decat restul cortexului
- Deteriorarea severa a PFC este asociata cu o deteriorare marcata a g(F) si o afectare mai
mica sau deloc a g(C)
- Castigurile in abilitatile mentale in ultimele decenii au fost mult mai mici pentru
abilitatile cristalizate decat pentru cele fluide
- Antrenamentul in mod specific in functii executive (ex: controlul atentiei, memoria de
lucru) poate avea un efect marcat asupra g(F)
- Modificarile in g(F) si g(C) de-a lungul anilor adolescentei pot fi substantiale si
independente unele de altele, asociate cu modificari ale materiei cenusii in diferite parti
ale creierului
Exercitarea anumitor abilitati mareste dimensiunea anumitor zone ale creierului.

Diferentele de grup in IQ
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic

Nu au fost gasite diferete de sex in nivelul mediu al lui g sau in variabilitatea de g.


Barbatii, in medie, exceleaza la anumiti factori, femeile asupra altora (Jensen). Exista un avantaj
al femeilor asupra abilitatilor verbale (fluenta) si memoria si un avantaj al baietilor pentru
abilitatile vizuale spatiale (rotatia obiectelor).
Matricile Progresive Raven este cel mai bun test pentru a masura g(F). Mai multi barbati
abandoneaza scoala secundara iar aportul universitar al femeilor are o medie IQ mai scazuta
decat aportul masculin. Nu toate zonele creierului sunt importante pentru functionarea
cognitiva. Femeile au mai multa substanta cenusie iar barbatii alba, in diferite regiuni ale
creierului. Barbatii si femeile obtin aparent rezultate similare IQ. Hormonii steroizi au rol in
capacitatea intelectuala, cei prenatali in dezvoltarea normala a creierului. Atat hormonii
prenatali cat si cei postnatali influenteaza cognitia. Hormonii sexuali imbunatatesc usor unele
functii cognitive (nivel ridicat de estrogen – memoria verbala la femeile in varsta, nivelurile
scazute de testosteron – mai buna fluenta verbala la barbatii in varsta). Rata de dementa este
mai mare la femeile care iau suplimente hormonale (nu e obligatoriu – mari critici). Terapia
hormonala este benefica (perioada critica aproape de menopauza) pentru memoria verbala si
de lucru la femei.
Copiii de origine pe jumatate europeana aveau acelasi IQ mediu ca si copiii care erau
exclusiv de origine neagra. Copiii (rasa mixta sau neagra) adoptati de familiile albe au un IQ mai
mare decat cei adoptati de familiile de culoare (negrii au un creier mai mic decat albii). Exista o
scadere dramatica a IQ-ului negru odata cu varsta. Negrii sunt substantial mai mici decat albii in
ceea ce priveste cunostintele dar la fel de capabili sa invete concepte si sa faca inferente
(posibil ca cunostintele sa fie mai influentate de factorii de mediu decat de capacitatea de
invatare).
Intelegerea diferentelor de grup in ceea ce priveste abilitatile intelectuale este
promovata drept reactii la stereotipuri negative (negrii sunt prosti, fetele nu pot face
matematica). Excitarea rezultata si anxietatea poate afecta functionarea executiva in sarcini
complexe precum testele de aptitudini standardizate. Amenintarea stereotipurilor suprima
realizarile intelectuale din lumea reala. Scorul de test alb-negru s-a redus la amenintarea
stereotipului.
Americanii asiatici (familia este mai influenta asupra copiilor; pot cere excelenta in
educatie si pregatire pentru cariera la nivel inalt si asteapta ca copii lor sa se coformeze)
valorifica un nivel de abilitate intelectuala mai multa decat americanii europeni.

Probleme importante nerezolvate


Memoria de lucru este in esenta identica cu inteligenta fluida. Castigurile masive ale
efectului Flynn in IQ par sa contrazica datele care indica faptul ca IQ-ul este in mod substantial
ereditabil. Cateva teorii recente pot arunca o alta lumina asupra conceptului de g. Exista tot mai
multe dovezi ca abilitatile de autoreglare sau autocontrol pot avea un efect la fel de mare
asupra rezultatelor academice si a altor rezultate ale vietii ca IQ. Problema efectului stresului
asupra sistemului nervos central a devenit recent in centrul atentiei dar cu multe intrebari
asupra importantei acestuia, mecanismelor de functionare si diferentelor de grup.
Memoria de lucru si inteligenta fluida sunt concepte foarte inrudite. Memoria de lucru
este un sistem activ de procesare care stocheaza si manipuleaza simultan informatii relevante
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic

adesea in fata unor informatii care distrag atentia sau concurente nevoii de a inhiba
raspunsurile incorecte.
Cattel: g = capacitatea de a rezolva probleme noi pe loc si capacitatea de a invata lucruri
noi. Scorurile indivizilor la teste care folosesc in principal abilitati fluide scad odata cu varsta
mult mai devreme si mult mai rapid decat scorurile la testele de abilitati cristalizate.
Abilitatile de autoreglare includ comportamente precum capacitatea de a sta la coada,
inhibarea dorintei de a striga in clasa si perseverenta la o sarcina care poate fi plictisitoare sau
dificila (autodisciplina, capacitate de a intarzia satifactia, invatare autoreglata).
Explicatii posibile pentru relatia dintre autoreglementare si scoruri mai mari la testele de
g(F):
- Capacitatea de a se autoreglementa ar putea fi o manifestare a inteligentei
- Constructele ar putea avea o variatie comunca si sa fie afectate de o a treia variabila
- Autoreglementarea poate facilita dezvoltarea inteligentei
Stresul este daunator in timp sistemelor de organe, inclusiv creierului. Stresul este mai
mare in mediile familiale cu venituri mici, un nivel scazut de stres este important pentru
autoreglare si invatare timpurie in scoala. Negrii tind sa traiasca in medii mai stresante decat
albii. Stresul asupra mamei insarcinate poate avea efecte de durata asupra copiilor ei.

Intelligence basic concept 2

Abordarea psihometrica contemporana difera de cea traditionala in trei moduri:


- Abordarile confirmatorii predomina asupra abordarilor exploratorii
- Predomina analiza structurala a articolelor asupra analiza structurala a variabilelor
- Teoria raspunsului la item (IRT) predomina asupra modelelor analitice factoriale
IRT se aplica pentru a intelege si masura diferentele individuale.

Abordari analitice factoriale pentru masurarea si intelegerea inteligentei


Analiza factoriala a fost instrumentul principal pentru masurarea si intelegerea
inteligentei pentru mai multe decenii si ramane influenta in testare, dar nu la fel de importanta.
- Metode exploratorii de analiza factoriala:
o accentul general al factorului Spearman
Spearman a propus o teorie cu doi factori a inteligentei in care performanta a fost
determinata de un factor general (g), unul universal (datorat inteligentei generale a unei
persoane) si unul specific (sau mai multi specifici – datorat unei capacitati sau activitati unice
legate de un anumit test). Toate ramurile activitatii intelectuale au o functie fundamentala
comuna in timp ce elementele ramase sau specifice sunt complet diferite. Abilitati = discipline
scolare.
o Diferente tetrade
Metoda Spearman de diferentele tetrade a fost rezultatul observatiei sale ca diferenta
dintre produsele de corelatie ale diferitelor abilitati este egala cu zero. Prezenta unui factor
spatial si a unui factor g implica faptul ca absenta unui factor spatial implica absenta g.
o Dovezi pentru g
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic

G exista in toate tipurile de relatii in acelasi grad si cazurile in care factorii de gruo
contribuie la corelatiile dintre teste sunt rare.
o Teoria cognitiva a lui Spearman
A postulat trei principii calitative ale cunoasterii pentru a explica comportamentul
inteligent pe care l-a numit gandire noegenetica. A considera analogia drept paradigma a
gandirii noegenetice. Principii:
1. Retinerea experientei: orice experienta traita tinde sa evoce imediat o cunoastere a
atributelor sale directe si a experientelor sale (organismele sunt capabile sa
inteleaga mediul si sa actioneze inteligent in cadrul acestuia)
2. Educatia relatiilor: prezentarea a doua sau mai multor personaje tinde sa evoce
imediat o cunoastere a relatiilor dintre ele
3. Inferenta: prezentarea oricarui personaj impreuna cu o relatie tinde sa evoce
imediat o cunoastere a caracterului corelativ
- Accentuarea factorilor multipli
o Kelly
A fost interesat de metoda si continutul factorilor de grup, a analizat cu atentie
performanta testului in mai multe grupe de varsta. Comportamentul inteligent = in mare parte
reglarea impulsurilor si a cooperarii intre adaptabilitate si perseverenta, intelectul poate implica
si o capacitate analitica mai abstracta.
o Thurstone
A propus o teorie a abilitatilor mentale primare: memorie, numar, intelegere verbala,
inductie, deductie, rationament aritmetic, fluenta cuvintelor, spatiul si viteza de perceptie.
o Guilford
Modelul lui este unul cu trei fatete care explica operatiile mentale, continutul stimulului
si formele sau produsele de raspuns. A respins factorul general. A apreciat analiza factoriala in
dezvoltarea de teste pentru selectia si clasificarea personalului si sustine ca ar trebui aplicata
intr-o investigatie experimentala planificata mai degraba decat ca o gandire ulterioara pentru
un set de intercorelatii convenabile.
o Humphreys
Teoria lui a fost definita in linii mari. Testele lui includeau tipuri de articole eterogene
din diferite dimensiuni variabile. Credea ca itemii au pastrat validitatea predictiva in
detrimentul fiabilitatii. Principii de masurare a inteligentei:
1. Elementele pot fi adunate impreuna pentru a forma un scor total daca unt corelate
pozitiv
2. Elementele ar trebui sa fie cat mai eterogene posibil
3. Un test trebuie definit in linii mari fara a-si pierde scopul masurarii
4. Analizele psihometrice ar trebui aplicate pentru verificarea ipotezelor, nu pentru a
lua decizii in constructia testului
5. Criteriul de omogenitate al articolului utilizat trebuie utilizat cu moderatie
Un set de teste care masoara informatii mecanice despre instrumente pot fi organizate
in trei moduri:
1. Factori de grup restrans de scule
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic

2. Factori de suprafata mecanica


3. Factor mecanic general (informational)
o Vernon si Burt
Vernon a definit g la un alt nivel: v:ed (educativ verbal) si k:m (practic – mecanic).
o Cattel si Horn
S-a presupus ca inteligenta fluida ar fi mai influentata genetic si se bazeaza pe aspectele
fiziologice ale unui individ. Se presupune ca inteligenta cristalizata este determinata prin
experienta sau aculturata.
o Carrol
Teorie pe trei straturi a fost dezvoltata prin topografie si analiza factoriala. Stratul 1
cuprinde factori restrasi (explica matricea de corelatie a itemilor de testare), stratul 2 factorii
largi (explica corelatiile dintre factorii stratului 1), stratul 3 este un factor general g (explica
corelatiile factorilor stratului 2). Limite: abilitati definite ingust (codificarea fonetica, iluziile
perceptuale).
- Simpozionul despre inteligenta si masurarea ei
Spearman a fost avocatul principal al informatiilor dar nu a participat la conferinta.
Thorndike: valoarea unui punctaj la test este valoarea lui in profetie, cat de bine se va descurca
o persoana in sarcini intelectuale. Terman: individul este inteligent in masura in care este
capabil de a continua gandirea abstracta si a criticat notiunea tipului de test singular care
masoara o functie mentala; un individ care poseda inteligenta invata sa se adapteze la mediul
sau. Thurstone: inteligenta = capacitate inhibitiva (substituirea instictivei, presiunea de mediu si
sociala cu gandirea conceptuala) + capacitate analitica (inhibarea presiunii instinctive pentru a
asigura flexibilitatea raspunsului) + perseverenta.
- Analiza factoriala de confirmare
Este aplicata pe scara larga pentru studierea inteligentei. Memoria de lucru este de
natura generala. S-a constat ca rationamentul este mai strans legat de cunostinte si memoria de
lucru cu viteza. Diferentele in capacitatea memoriei de lucru sunt stans legate de procesele
executive.
Avantejele utilizarii analizei factoriale de confirmare:
1. Testele multiple care definesc constructele pot fi ajustate si comparate folosind
ipoteza si modele alternative
2. Poate fi utilizata o varietate de continuturi de testare in cadrul constructelor pentru
a testa specificitatea domeniului
3. Varianta metodei poate fi mai bine inteleasa prin utilizarea fideritelor tipuri de
administrare de tehnici
- Implicatii pentru masurare si intelegerea inteligentei
o Masurarea inteligentei
Atat analiza factoriala exploratorie cat si cea de confirmare sunt importante in
determinarea scorurilor raportate din testele de inteligenta cu tipuri de articole mixte.
o Intelegerea inteligentei
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic

Metoda de analiza factoriala identifica factorii care sintetizeaza modelele de corelatii.


Factorii sunt interpretati ca variabile latente care stau la baza testului sau a itemului de
performanta. Cea mai raspandita abordare este sa corelam masurile lui g cu variabilele externe.

Modele de teorie a raspunsului la item pentru masurarea si intelegerea inteligentei


Atat modelele IRT exploratorii (dezvoltate mai devreme si aplicate pe o scara mai larga)
cat si cele de confirmare sunt disponibile pentru a masura si intelege inteligenta. Modelele IRT
si numeroasele lor proprietati nu sunt cunoscute multor psihologi si avantajele modelelor de
confirmare depind de proprietatile modelelor IRT.
- Modelul teoriei raspunsului itemului unidimensional
Inlocuieste teoria clasica ca baza psihometrica. Are multe avantaje teoretice si practice
peste teoria testelor clasice.
- Modelele exploratorii IRT
Modelele IRT sunt modele matematice cu raspunsurile persoanelor la anumite sarcini
sau elemente. Estimarile de abilitati nu depind numai de raspunsuri ci si de proprietatile
acestora. Semnificatiile pentru parametrii studiati aduc avantaje acestor modele comparativ cu
cele clasice: impactul abilitatii asupra performantei, impactul dificultatii itemului, scalarea in
comun a persoanelor si articolelor.
o Semnificatia capacitatii de performanta
Este usor de aratat prin curbele caracteristicilor persoanei (PCC).
Avantajele PCC pentru diagnosticarea performantelor includ:
- Descrieri mai detaliate de performanta decat raspunsurile efective la item
- Descrierea corecta a performantei din cauza erorii
- Previziuni pentru elementele neprezentate inca persoanei
- O posibila detectie a tiparelor raspunsurilor aberante (prin compare cu raspunsuri reale
la predictii)
o Itemi caracteristici curburilor
Curba caracteristica articolului (ICC) regreseaza probabilitatile de rezolvare a itemilor la
nivel de abilitati. ICC-urile sunt in forma de S (la fel ca PCC). Locatia este direct legata de nivelul
de abilitate.
o Scalare comuna
Mijloacele de scalare comuna pe un element de dificultate si abilitatea persoanei sunt
plasate pe aceeasi scara. Majoritatea articolelor sunt potrivite pentru majoritatea persoanelor,
dar este vizibila o lipsa a elementelor dificile pentru persoanele cu abilitati inalte. Sunt necesare
mai multe elemente dificile pentru a masura aceste persoane intr-un mod optim.
o Avantajele IRT
Modelul include urmatoarele avantaje:
- Interval justificabil sau scalarea la nivel de raport al persoanelor
- Calibrari ale elementelor invariante in functie de populatie
- Inteles invariant de item pentru abilitate
- Semnificatie referita la item pentru nivelurile de abilitati
- Capacitate superioara de gestionare a datelor lipsa
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic

- Erorile standard de masurare care reflecta adecvarea elementelor pentru diferite


niveluri de abilitate
o Modele IRT de confirmare
Nu elaboreaza natura elementelor care corespund diferitelor niveluri de abilitati.
Majoritatea itemilor de testare de abilitati sunt sarcini complexe de rezolvare a problemelor
care implica mai multe etape de prelucrare.
● Modelul unidimensional
Incorporeaza caracteristicile stimulului articolului in predictia succesului articolului.
Articolele ART (testul de rationament abstract) au fost generate mecanic prin specificarea a 30
de structuri formale care defineau diferite combinati de numar si tip de reguli. Au fost precizate
si unele principii de desen: suprapunere, topire, distorsionare.
Regresia bazata pe arbore a fost folosita pentru a imbunatati semnificatia scalei de
abilitati. In aceasta metoda, clustere de itemi omogene in raport cu componentele de calificare
sunt situate pe scara comuna IRT pentru dificultatea si capacitatea itemului.
Aplicatii: abilitati nonverbale, rationament abstract, matematic, vizualizare spatiala,
dezvoltarea problemelor de echilibru, intelegerea verbala, analogii verbale, alfabetizare. Aceste
aplicatii pot duce la o validitate imbunatatita a constructului, un sens imbunatatit al capacitatii
si o selectie a itemilor prin proprietati cognitive.
● Modelele multidimensionale
Daca itemii testului de abilitati sunt sarcini complexe cu mai multe etape de procesare,
fiecare etapa putand necesita o abilitate diferita. Aceste modele contin doua sau mai multe
abilitati pentru fiecare persoana. Modelele IRT multidimensionale exploratorii sunt foarte
asemanatoare cu cele de analiza factoriala. IRT multidimensionale confirmatoare au potentialul
de a identifica noi aspecte ale direfentelor individuale.
● Modele pentru procesare independenta
Modelul de trasatura latenta a componentei generale (GLTM) masoara abilitati privind
componentele de procesare ascunse, dificultati ale elementului la procesarea componentelor si
relatia dintre caracteristicile stimulului articolului si dificultatile de procesare a componentelor.
GLTM este o generalizare a MLTM si este un model necompensator adecvat pentru sarcini care
necesita rezultate corecte pe mai multe componente de procesare.
● Modele pentru contrastul experimental
Mai multe modele IRT pot identifica abilitatile prin contrastarea performantei unei
persoane in diferite conditii. Aceste modele interactioneaza bine cu experimente cognitive
contemporane care folosesc modele in care fiecare persoana primeste mai multe conditii.
● Modele pentru clase distincte de persoane
Modelul mixt Rasch (MIRA) are urmatoarele proprietati:
1. Clasele latente sunt identificate din modele de raspuns caracteristice
2. Abilitatile sunt estimate pentru fiecare persoana din fiecare clasa
3. Apartenenta la clasa este estimata pentru fiecare persoana
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic

Avantajele MIRA:
1. Cresterea cunostintelor de reprezentare a constructului testului
2. Identificarea unei posibile variabile moderator care influenteaza predictia
comportamentelor criteriale sau alte sarcini
SALTUS – un model de dezvoltare, este o extindere a modelului Rasch, pentru a masura
schimbarile continue de etapa la persoane. Masoara modificarile de stare prin utilizarea mai
multor sarcini la fiecare dintre nivelurile de dezvoltare. Acest model distinge intre
discontinuitati de ordinul intai (schimbari bruste intr-o singura abilitate) si ordinul doi
(schimbari care apar in cel putin doua domenii). Deficiente majore ale modelului de
scalograma:
- Sunt eliminate persoane care nu adera la modelul scalogramei ordinale
- Utilizarea unui articol pe nivel determina dificultatea itemului
- Utilizarea unui articol pe nivel nu presupune replicarea care poate fi necesara
Necesitatea discontinuitatilor de ordinul intai este segmentarea sau diferentele de
dificultate de la niveluri.
▪ Evaluarea diagnosticului cognitiv
Metodologia spatiului de reguli clasifica persoanele pe baza starilor de cunostinte si
masoara nivelul general de abilitati (ex: scorul unei persoane la un test de mate indica nivelurile
generale de performanta dar de obicei nu diagnosticheaza procese sau structuri de cunostinte
care au nevoie de remediere). Un spatiu de reguli de baza este definit de doua dimensiuni:
nivelul de abilitate (=performanta generala; Oj din IRT model) si un indice de potrivire (=
caracterul tipic al modelului raspunsului persoani; f). de ex. trecerea elementelor dificile si
esuarea celor usoare => valoare extrema pentru un indice de potrivire. Localizarea unei stari de
cunostinte necesita cativa pasi intermediari:
1. O matrice de incidenta a atributului pentru a reflecta ce atribute sunt necesare
pentru a rezolva fiecare item
2. Definirea starilor de cunoastere extrase din tipare de atribute
3. Generarea unui model de raspuns ideal pentru fiecare stare de cunoastere
▪ Implicatii pentru masurare si intelegere
Studiile temporare ale inteligentei au fost puternic influentate de teorii psihologice
cognitive. Modelele IRT multidimensionale pot fi usor interfatate cu teoria cognitiva pentru a
intelege inteligenta. IRT se concentreaza pe baza raspunsului la item mai degraba decat pe
descompunerea variabilelor intregi. Modelele IRT de confirmare au potentialul de a masura
aspecte noi a diferentelor individuale. (si multe alte avantaje)

Rezumat
In acest articol s-au evidentiat doua tipuri de modele psihometrice petru masurarea
inteligentei: Modelele analitice factoriale si Modelele teoriei raspunsului.

Intelligence basic concept 3


Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic

Diferentele neurostiintei in inteligenta umana

Domeniul psihologiei diferentiale (PD) – diferentele de-a lungul continuelor mentale;


pot fi investigate ca trasaturi cantitative. PD are 3 scopuri principale in ceea ce priveste
trasaturile sale de interes:
- Sa le descrie cu acuratete
- Sa descopere impactul real al diferentelor de trasaturi
- Sa descopere atiologiile diferentelor de trasaturi, inclusiv bazele biologice (neurostiinta
diferentiala)
Diferentele individuale de inteligenta sunt de obicei masurate folosind teste
psihometrice care acopera domenii cognitive precum rationamentul, viteza de procesare,
functia executiva, memoria si capacitatea spatiala. Oamenii care au performante bune intr-un
domeniu tind sa aiba rezultate bune si in celelalte (inteligenta generala = g).
Testul Matricilor Progresive Raven este folosit pentru a evalua rationamentul non-verbal
(test bun indicator al g). In aceasta recenzie se discuta modul in care neurostiinta ofera
informatii despre originle diferentelor in aceasta capacitate cognitiva.
Diferentele de inteligenta din populatie urmeaza aproximativ o distributie normala, xu
exceptia unui usor exces la capatul inferior al distributiei (tulburari severe). Masculii au o
distributie usoara, dar constant mai larga decat femelele la ambele capete. Diferentele
individuale in inteligenta umana sunt destul de stabile in ordinea rangului pe parcursul
dezvoltarii si chiar pe perioade lungi de timp. Diferentele de inteligenta generala sunt asociate
cu rezultate importante in viata, inclusiv rezultate scolare. Inteligenta generala este un puternic
predictor pentru realizarea ocupationala, mobilitatea sociala si performanta la locul de munca.
Persoanele cu inteligenta generala mai mare in copilarie sau la varsta adulta timpurie au o
sanatate mai buna in viata de mijloc si mai tarziu si este mai putin probabil sa moara tineri.

Proprietatile psihometrice ale inteligentei


Este inadecvat sa presupunem ca realizarea oricarei sarcini cognitive implica doar un
singur modul mental relevant. Scorurile la toate sarcinile de abilitati cognitive sunt corelate
pozitiv = varietate pozitiva. Fiecare test cognitiv individual arata o cantitate substantiala de
varianta specifica. Testele care sunt mai asemanatoare ca si continut sunt mai strans corelate
intre ele decat testele care au continut diferit. O parte din variatie reflecta diferente individuale
in ceea ce priveste expunerea la teste (generale si specifice).

De la psihologie diferentiala la neurostiinte


Neurostiinta inteligentei este constransa desi trebuie sa explice urmatoarele fapte
stabilite despre performanta testelor cognitive: aprox jumatate din variatia dintre testele
cognitive este continuta in capacitatea cognitiva generala, mult mai putina variatie este
continut in domenii largi de capacitate, exista o oarecare varianta in abilitatile cognitiv specifice,
exista modele distincte de imbatranire pentru asa-numitele aspecte fluide si cristalizate ale
abilitatilor cognitive.
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic

Faptul ca g contribuie la o variatie substantiala la toate testele de abilitati cognitive


specifice, se considera ca g contribuie direct la performanta acelor teste. Acest lucru
submineaza capacitatea de a determina localizarea activitatilor cerebrale care sunt specifice
sarcinii in cauza. Sarcina cognitiva si capacitatea cognitiva nu sunt izomorfe.
Diferentele generale de inteligenta sunt in mod substantial ereditabile iar inteligenta
generala si dimensiunea creierului prezinta corelatii modeste, pozitive. Cele doua constatari au
condus la principalele abordari ale inteligentei generale: genetica si imagistica cerebrala.

Influente genetice de baza asupra inteligentei


Abilitatile mentale se transmit prin ereditate de la o generatie la alta (Galton, sec 19).
Studii mai noi spun ca influenta genetica asupra memoriei tinde sa fie foarte mica. Studiile
recente s-au mutat asupra investigarii modului in care influentele genetice asupra diferitelor
abilitati mentale sunt legate si cum se schimba odata cu dezvoltarea.
Genele implicate in inteligenta ar putea fi mai strans legate de variatii ale structurilor
implicate decat inteligenta insasi.
In ciuda ereditatii ridicate a inteligentei este dificil a numi un locus genetic asociat cu
inteligenta normala la tinerii sanatosi.

Imagistica creierului si diferentele de inteligenta


Mai mare este mai bine. Emisfera stanga pare sa fie mai importanta pentru performanta
sarcinilor cognitive decat emisfera dreapta. Nu numai integritatea ci si eficienta organizationala
a materiei albe este importanta pentru o inteligenta superioara. Oamenii mai inteligenti
reactioneaza si inspecteaza stimulii vizuali si auditivi mai rapid decat ceilalti. Creierul inteligent
proceseaza informatiile mai eficient.

- Restul sunt detaliate pe scurt in suportul de curs

S-ar putea să vă placă și