Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bibliografie obligatorie
Bibliografie obligatorie
Studiul curent
Obiectivul principal a fost de a determina daca efectul Flynn poate si replicat si estimat
intr-o gama larga de teste multifactoriale, administrate individual, utilizate la diferite varste si
niveluri de performanta. Au fost efectuate putine cercetari pentru a investiga relatia dintre
varsta si cresterea scorului IQ.
Cercetarile asupra efectului FLynn s-au concentrat aproape exclusiv pe efectul produs de
administratiile Standford-Binet si testele Wechsler. Studiul de fata a extins domeniul de aplicare
prin includerea unei game largi de administrare individuala, in mare masura multifactoriale si
teste de inteligenta. Esantionul are un potential moderator: datele au fost colectate de la
editori de teste sau cercetatori independenti in scopuri de validare sau profesionisti din
domeniul sanatatii mintale pentru scopuri clinice de luare a deciziilor.
Metode
Investigatia primara s-a realizat la comparatii intre teste cu mai mult de 5 ani intre
perioadele de normare, in concordanta cu munca lui Flynn. S-au obtinut 27 manuale de testare
a inteligentei pentru masuri multifactoriale. Au fost implicati un autor cu pregatire anterioara si
experienta in codificarea studiilor pentru meta-analize si doi voluntari de licenta instruiti de
autor. Discrepantele au fost rezolvate prin discutie. Moderatorii au inclus nivelul de abilitate,
varsta, setul de testare, ordinea administrarii si esantionul.
Rezultate
Unele esantioane de abilitati inferioare au avut efecte Flynn mai mari decat media,
altele mai mici.
Discutii
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic
Limite
Datele culese nu au fost reprezentative pentru populatia americana, dimensiuni ale
esantionului mici. Metoda aplicata nu permite oferirea de informatii detaliate care pot fi
obtinute prin compararea versiunilor vechi si noi ale testelor la aceeasi indivizi. Preocuparea a
fost legata de aplicarea datelor de grup a scorurilor individuale.
Genele si mediul
Efectele genelor asupra inteligentei nu sunt nici pe departe atat de determinante
precum au sperat ereditarii. Ereditabilitatea scorurilor la testele de inteligenta creste pe
parcursul dezvoltarii. Mostenirea scorurilor la testele de inteligenta nu este constanta in diferite
rase sau clase socioeconomice.
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic
Cea mai mare parte a variatiei in familiile cu mame slab educate a fost explicata de
mediul comun (mediul impartasit de fratii din aceeasi familie). Cea mai mare parte a variatiei
pentru copiii din familiile bine educate a fost explicata de gene. Pentru familiile cu niveluri
scazute SES (status socioeconomic), mediul comun a reprezentat aproape toata variatia IQ. Pe
masura ce SES a crescut, contributia mediului a scazut si contributia genelor a crescut. Mediul
are un impact mai mare asupra rezultatelor indivizilor din randul celor cu SSE inferior.
Diferentele socioenomice de inteligenta difera de la o regiune la alta (nu sunt atat de
pronuntate in Europa comparativ cu Statele Unite).
O interpretare a constatarii ca ereditatea IQ este foarte scazuta pentru indivizii cu SES
mai scazut este ca copiii aflati in saracie nu ajung sa isi dezvolte intregul potential genetic =>
efecte mari asupra IQ-ului. Studiile privind adoptia pot tinde sa subestimeze rolul mediului si sa
supraestimeze rolul geneticii din cauza gamei restranse de clase sociale adoptive: familiile
adoptive sunt in general cu SSE ridicat. Mediile adoptive sunt mult mai sustinatoare pentru
cresterea intelectuala decat familiile neadoptive.
Interventii
Un numar mare de interventii au efecte substantiale asupra IQ-ului si a performantei
academice. Experimentele naturale in care copiii sunt privati de scoala pentru o perioada lunga
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic
de timp arata deficite in IQ de pana la 2 SD (isi pierd anumite capacitati academice si in timpul
verii; si aici diferente intre familii cu SSE diferite). Efectele rezultatelor sunt produse mai mult
de castigurile de atentie, autocontrol si perseverenta decat in castigurile intelectuale in sine.
Calitatea predarii in gradinite au un impact masurabil asupra succesului scolar si rezultatelor
vietii (cei care au avut educatori, invatatori, profesori experimentati au avut sanse mai mari de
a ajunge la o facultate mai buna si castiguri mari ca adulti).
Inteligenta fluida (g(F)) poate fi imbunatatita prin formarea oamenilor in abilitati de
memorie de lucru. functionarea executiva si antrenamentul memoriei de lucru imbunatatesc
performanta inteligentei fluide si au un efect redus sau deloc asupra abilitatilor cristalizate sau
rationamentului verbal.
Exista o tendinta in cresterea rapida a indivizilor sanatosi si normali de a lua
medicamente care pot imbunatati memoria, concentrarea, planificarea si reducerea
comportamentului impulsiv si luarea deciziilor riscante. Utilizarea unor astfel de medicamente
este in crestere. Exista imbunatatiri in urma consumarii lor (dar nu neaparat recomandate).
Exercitiile aerobice, cel putin pentru persoanele in varsta, sunt foarte importante pentru
mentinerea IQ-ului.
Exercitiul cognitiv nu impiedica abilitatile cognitive sa scada odata cu varsta, dar
abilitatile cognitive ale varstnicilor pot fi antrenate pe termen scurt. Formarea adultilor in varsta
in memorie, viteza de procesare si abilitati speciale de rationament ingust produce imbunatatiri
substantiale ale acestor abilitati care raman pe o perioada de ani.
Exista cresteri masive de IQ in timp, castiguri care difera in functie de gradul de
modernitate care caracterizeaza diferitele natiuni (o presupunere ar fi imbunatatirea nutritiei).
Cele mai mari cresteri se inregistreaza la inteligena fluida comparativ cu cea cristalizata.
Persoanele care se casatoresc intr-un grup mic sufera de depresie reproductiva =>
scaderea IQ-ului.
Cresterea finala a IQ-ului se dovedeste a fi Revolutia Industriala. A produs o nevoie de
abilitati intelectuale sporite pe care societatile moderne au ajuns sa le indeplineasca. Cauzele
intermediare pentru cresterea IQ pot fi: raport mai favorabil intre adulti si copii, scolarizare mai
buna, locuri de munca mai solicitante dpdv cognitiv, timp liber mai provocator dpdv cognitiv.
Biologia inteligentei
Exista o asociere intre activarea cortexului prefrontal (PFC) si performanta asupra
rationamentului fluid, a functiei executive si a memoriei de lucru. Anumite regiuni ale creierului
asociate cu aspecte ale inteligentei cristalizate sunt strans legate de continutul sarcinii. Au fost
identificate regiuni ale creierului asociate atat cu inteligenta fluida cat si cu cea cristalizata.
Persoanele cu abilitati mai mari prezinta o eficienta mai mare la nivel neuronal (indivizii cu
abilitati mai inalte sunt capabili sa rezolve probleme simple si moderate dificile mai rapid si cu
activitate corticala mai mici). Indivizii mai inteligenti prezinta mai putina activitate a creierului
atunci cand completeaza Matricile Progresive Raven. Cand dificultatea sarcinii a fost corelata cu
nivelul de capacitate, indivizii cu g(F) ridicat au prezentat o activitate cerebrala crescuta in
comparatie cu indivizii cu g(F) scazut.
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic
G(F) si g(C) sunt seturi diferite de abilitati deservite de diferite parti ale creierului. Blair a
demonstrat ca:
- G(F) scade mult mai rapid odata cu varsta decat g(C)
- PFC se deterioreaza cu varsta mai rapid decat restul cortexului
- Deteriorarea severa a PFC este asociata cu o deteriorare marcata a g(F) si o afectare mai
mica sau deloc a g(C)
- Castigurile in abilitatile mentale in ultimele decenii au fost mult mai mici pentru
abilitatile cristalizate decat pentru cele fluide
- Antrenamentul in mod specific in functii executive (ex: controlul atentiei, memoria de
lucru) poate avea un efect marcat asupra g(F)
- Modificarile in g(F) si g(C) de-a lungul anilor adolescentei pot fi substantiale si
independente unele de altele, asociate cu modificari ale materiei cenusii in diferite parti
ale creierului
Exercitarea anumitor abilitati mareste dimensiunea anumitor zone ale creierului.
Diferentele de grup in IQ
Nu au fost gasite diferete de sex in nivelul mediu al lui g sau in variabilitatea de g.
Barbatii, in medie, exceleaza la anumiti factori, femeile asupra altora (Jensen). Exista un avantaj
al femeilor asupra abilitatilor verbale (fluenta) si memoria si un avantaj al baietilor pentru
abilitatile vizuale spatiale (rotatia obiectelor).
Matricile Progresive Raven este cel mai bun test pentru a masura g(F). Mai multi barbati
abandoneaza scoala secundara iar aportul universitar al femeilor are o medie IQ mai scazuta
decat aportul masculin. Nu toate zonele creierului sunt importante pentru functionarea
cognitiva. Femeile au mai multa substanta cenusie iar barbatii alba, in diferite regiuni ale
creierului. Barbatii si femeile obtin aparent rezultate similare IQ. Hormonii steroizi au rol in
capacitatea intelectuala, cei prenatali in dezvoltarea normala a creierului. Atat hormonii
prenatali cat si cei postnatali influenteaza cognitia. Hormonii sexuali imbunatatesc usor unele
functii cognitive (nivel ridicat de estrogen – memoria verbala la femeile in varsta, nivelurile
scazute de testosteron – mai buna fluenta verbala la barbatii in varsta). Rata de dementa este
mai mare la femeile care iau suplimente hormonale (nu e obligatoriu – mari critici). Terapia
hormonala este benefica (perioada critica aproape de menopauza) pentru memoria verbala si
de lucru la femei.
Copiii de origine pe jumatate europeana aveau acelasi IQ mediu ca si copiii care erau
exclusiv de origine neagra. Copiii (rasa mixta sau neagra) adoptati de familiile albe au un IQ mai
mare decat cei adoptati de familiile de culoare (negrii au un creier mai mic decat albii). Exista o
scadere dramatica a IQ-ului negru odata cu varsta. Negrii sunt substantial mai mici decat albii in
ceea ce priveste cunostintele dar la fel de capabili sa invete concepte si sa faca inferente
(posibil ca cunostintele sa fie mai influentate de factorii de mediu decat de capacitatea de
invatare).
Intelegerea diferentelor de grup in ceea ce priveste abilitatile intelectuale este
promovata drept reactii la stereotipuri negative (negrii sunt prosti, fetele nu pot face
Bibliografie obligatorie - psihodiagnostic
capabil de a continua gandirea abstracta si a criticat notiunea tipului de test singular care
masoara o functie mentala; un individ care poseda inteligenta invata sa se adapteze la mediul
sau. Thurstone: inteligenta = capacitate inhibitiva (substituirea instictivei, presiunea de mediu si
sociala cu gandirea conceptuala) + capacitate analitica (inhibarea presiunii instinctive pentru a
asigura flexibilitatea raspunsului) + perseverenta.
- Analiza factoriala de confirmare
Este aplicata pe scara larga pentru studierea inteligentei. Memoria de lucru este de
natura generala. S-a constat ca rationamentul este mai strans legat de cunostinte si memoria de
lucru cu viteza. Diferentele in capacitatea memoriei de lucru sunt stans legate de procesele
executive.
Avantejele utilizarii analizei factoriale de confirmare:
1. Testele multiple care definesc constructele pot fi ajustate si comparate folosind
ipoteza si modele alternative
2. Poate fi utilizata o varietate de continuturi de testare in cadrul constructelor pentru
a testa specificitatea domeniului
3. Varianta metodei poate fi mai bine inteleasa prin utilizarea fideritelor tipuri de
administrare de tehnici
- Implicatii pentru masurare si intelegerea inteligentei
o Masurarea inteligentei
Atat analiza factoriala exploratorie cat si cea de confirmare sunt importante in
determinarea scorurilor raportate din testele de inteligenta cu tipuri de articole mixte.
o Intelegerea inteligentei
Metoda de analiza factoriala identifica factorii care sintetizeaza modelele de corelatii.
Factorii sunt interpretati ca variabile latente care stau la baza testului sau a itemului de
performanta. Cea mai raspandita abordare este sa corelam masurile lui g cu variabilele externe.
Rezumat
In acest articol s-au evidentiat doua tipuri de modele psihometrice petru masurarea
inteligentei: Modelele analitice factoriale si Modelele teoriei raspunsului.
Testul Matricilor Progresive Raven este folosit pentru a evalua rationamentul non-verbal
(test bun indicator al g). In aceasta recenzie se discuta modul in care neurostiinta ofera
informatii despre originle diferentelor in aceasta capacitate cognitiva.
Diferentele de inteligenta din populatie urmeaza aproximativ o distributie normala, xu
exceptia unui usor exces la capatul inferior al distributiei (tulburari severe). Masculii au o
distributie usoara, dar constant mai larga decat femelele la ambele capete. Diferentele
individuale in inteligenta umana sunt destul de stabile in ordinea rangului pe parcursul
dezvoltarii si chiar pe perioade lungi de timp. Diferentele de inteligenta generala sunt asociate
cu rezultate importante in viata, inclusiv rezultate scolare. Inteligenta generala este un puternic
predictor pentru realizarea ocupationala, mobilitatea sociala si performanta la locul de munca.
Persoanele cu inteligenta generala mai mare in copilarie sau la varsta adulta timpurie au o
sanatate mai buna in viata de mijloc si mai tarziu si este mai putin probabil sa moara tineri.
Genele implicate in inteligenta ar putea fi mai strans legate de variatii ale structurilor
implicate decat inteligenta insasi.
In ciuda ereditatii ridicate a inteligentei este dificil a numi un locus genetic asociat cu
inteligenta normala la tinerii sanatosi.