Notițe

Adaptarea instrumentelor de
evaluare
Created @February 23, 2022 12:10 PM
Class Psihodiag
Type Tot
Materials
Reviewed
Curs 1- 23.02.2022 Curs 2- 02.03.2022 Seminar 1- 28.03.2022 Seminar

Data
2- 07.03.2022
În literatura de specialitate, pornind de la diverse culturi există diverse instrumente

prin care masurăm diverse constructe psihologice
De ce ar trebui să discutăm despre adaptarea testelor?
Contexte?
TERMENI
Adaptarea instrumentelor de evaluare 1

🗣 ADOPȚIA= itemii unei scale/test sunt traduși exact (traducem din engleză în
română)
Procedura la care facem apel e ADOPȚIE LINGVISTICĂ din LIMBA

SURSĂ fără a modifica conținutul itemilor
Adopția poate fi sinonimă cu traducerea
🗣 ADAPTAREA= traducere în funcție și ținând cont de anumite CULTURA

LIMBII
Definiție: Procesul prin care un test construit într-o anumită limbă și

cultură este pregătit să fie utilizat într-o altă limbă și cultură
Scop: Producerea unui instrument/test de evaluare cu proprietăți

psihometrice similare versiunii originale
Modificări CULTURALE
Se ține cont de o serie de ASPECTE CULTURALE
Anumite concepte s-ar putea să nu existe într-o anumită cultură
țară colectivistă= spiritul comunitar este concentrat asupra familiilor, la

nivel de individ oamenii se simt bine în prezența celorlalți
țară individualistă= sunt mult mai centrate de sine
Anumiți itemi s-ar putea să fie eliminați în acest context (în faza de
testare)

🗣 RECONSTRUCȚIE= itemii sunt înlocuiți sau complet rescriși deoarece
adaptarea lor nu este suficientă
Se ține cont de teoria de unde pornește, dar itemii sunt complet noi
Se modifică ÎN TOTALITATE
Țin de acest proces de preluare
ex. teste lingvistice și de vocabular
Adaptare vs. traducere

Modificarea/schimbarea itemilor pentru a surprinde constructul țintă în limba
nouă
Convertirea lingvistică a conținutului testului dintr-o limbă în alta
Nivel de citire aprox cls. a 6-a (12 ani; Beaton et al., 2000)
Se aplică și testelor non-verbale!

Instrucțiuni pentru administrare, cotare și interpretare
Adaptarea materialelor (grafice) la noul context cultural
Când ar fi recomandat un nou test și nu

adaptare?
Specific al TESTULUI
ex. limbajul
Specific al CULTURII
DIFERENȚE CULTURALE SPECIFICE= un anumit construct s-ar putea să nu

se exprime la fel în noua cultură
un anumit construct se poate să NU se EXPRIME la fel în diferite CULTURI

ex. hiperactivitatea și depresia diferă în funcție de CULTURĂ→ măsurăm un
construct care arată diferit în diferite CULTURI→ ECHIVALENȚĂ CULTURALĂ
ex. calitatea vieții
Diferența INTENSITĂȚII unui construct NU ne împiedică să

facem adaptarea.
Să adaptezi este mai ieftin decât să reconstruiești
STRATEGII DE REGLARE EMOȚIONALĂ= cum reacționez când mă confrunt cu

evenimente negative
evenimente negative din viață- adaptarea trebuie facută în funcție de măsura în

care contextul cultural din SUA etc. se potrivește cu România
Testele de limbaj- 99% reconstruire totală
Atunci când fac adaptarea unui test lingvistic/ vocabular în limbi mai puțin cercetate-
permite o asigurare a faptului că acea construcție s-a realizat pe aceleași principii
teoretice
E important să ne uităm dacă au existat anumtie dificultăți în procesul de

adaptare
Dificultățile anterioare îți pot da semne că va fi un test destul de slab
Argumente asumate de cercetări privind validitatea modelului teoretic ce stă la baza

testului
Când ar fi recomandat adaptare și nu un nou

test?
Expertiza teoretica în domeniu
ai un test care în alte limbi și-a demonstrat utilitatea/validitatea
dovezile de validitate iti vor arata că testul are calități psihometrice bune
Expertiza psihometrică

deja am dovezi legate de validitate, că testul funcționează bine și masoară
constructul pe care vreau să îl măsor
3 dimensiuni- limbă, țară, cultură
În Australia de exemplu si Marea Britanie să fie considerate țări similare când vine
vorba de cultură
Când este necesară adaptarea culturală?

Cele mai importante sunt A, B, C
ex. vin Ucraineni, trebuie ca testul să fie tradus și adaptat la populația lor

Etape ale adaptării

ITC-cerințe
18 cerințe
precondiții (3)
adaptarea efectivă a testului (5)
confirmarea prin studii empirice a calității testului adaptat (4)
administrarea (2)
construirea normelor și interpretarea (2)
construirea unui suport (manual) al testului adaptat (2)
Precondiții
Ce facem înainte de a începe adaptarea:
1. Obținerea acordului celui care are drepturile de proprietate

intelectuală/copyright asupra instrumentului
testele psihologice sunt considerate rezultatul muncii pe care o anumită

persoană/grup l-a realizat
e important să obținem mai întâi acordul deținut de autorii originali
studiile de validare/normare au fost extinse de diferite edituri- editura care

deține dreptul de copyright are un contract de distribuire (diseminează și
controlează mai bine testul decât autorul) care îi plătește autorului o sumă-
are rolul de a distribui testul practicienilor
avantaje: editura din punct de vedere administrativ poate observa

modul în care o persoană autorizată folosește testul
poate face renormări
anumiți autori scriu că testul poate fi utilizat cu asumarea condițiilor

specificate în manual- va trebui să fim atenți la citare
2. Evaluarea suprapunerii constructelor în cele două populații
în ce măsură în cultura noastră constructul în lb. ro e similar cu cel din

eng

în ce masura testul pe care vreau să îl folosesc se suprapune în ro fiind
preluat din altă cultură
analiza itemilor- vedem dacă cele 2 constructe sunt similare
se face de către experți
ex. chestionar care măsoară reglarea emoțională- luăm chestionarul de

empatie/reglare inițial- trb să vadă cum e definit constructul în lb. eng
3. Minimizarea influențelor culturale și lingvistice
acolo unde găsim anumite diferențe, învercăm să vedem dacă le putem

minimiza
Adaptarea efectivă
1. Luare în considerare a diferențelor lingvistice, psihologice și culturale pe baza
colaborării cu experți
2. Utilizarea unor designuri de traducere adecvate
3. Asigurarea traducerii/retroversiunii instrucțiunilor
4. Asigurarea traducerii/retroversiunii itemilor
5. Colectarea datelor pilot- analiza de itemi, fidelitate, studii pe eșantioane mici de

validare

Traducerea instrumetului
De cine?
limba&cultura
traducători bilingvi
2 traducători: unul familiar și cu constructul, altul familiar cu limba în/din

care se traduce
Avem nevoie de 2 evaluatori care să traducă din engleză în română, la final se vor
întâlni să dezbată versiunea finală
trebuie să fie nativi în ambele limbi, unul dintre ei trebuie să fie informat dpdv.
psihologic
se face un raport scris
după se trimit la alți 2 traducători care traduc din română în engleză→ se face
sinteză si se trimite la un comitet pentru o reanalizare→ etapa de pretestare

Rezultă 2 versiuni traduse care trebui analizate și decisă o singură formă
Sinteza instrumentului tradus

Echivalența semantică
cuvintele au același sens, dacă itemul are mai multe semnificații și dacă
există erori gramaticale în traducere
Sensul cuvintelor este același?
Echivalența idiomatică
elementele dificil de tradus au o expresie echivalentă care nu a schimbat

semnificația culturală a articolului
acele sintagme sau expresii specifice unei anumite limbi
Cum traducem expresiile coloviale?
Echivalența experiențială
itemul este aplicabil în noua cultură și, dacă nu, înlocuirea acestuia cu un
element echivalent
dacă situația respectivă e echivalentă în lb. ro

experiența respectivă trebuie să se regăsească în ambele culturi, pentru ca
oamenii să se regăseasca
Există experiența la care face referire itemul în cultura lor?
Echivalența conceptuală
dacă itemul este corect tradus, evaluează același aspect în diferite culturi
dimensiunea psihologică există în ambele culturi
Același cuvânt desemnează același concept?
Evaluarea traducerii de experți

Experți în domeniul constructului măsurat de test
ex. scala de coping religios
Evaluarea traducerii de populația țintă

Se realizează cu grupuri identice cu populația căreia îi este adresat testul
Scop:
itemii sunt bine înțeleși?- dacă nu, se identifică sinonime oferite de grup
se poate solicita să explice sensul unor itemi
dincolo de completarea testului, să îi rugăm să sublinieze cuvintele pe care le-a

fost greu să le înțeleagă
sunt mai degraba analize calitative

Traducerea instrumentului
Retroversiunea (Back-translation)
Cine?
2 traducători care NU au tradus, și nu cunosc versiunea originală
Scop: corectitudinea lingvistică/conceptuală și mai puțin adaptarea culturală
Colectarea datelor pilot

Eșantion mic, analiza dificultății itemilor
Dacă este necesar se pot reformula itemii
Se reia procesul
Îți poate arăta dacă ai probleme

Confirmarea prin studii empirice a calității testului
adaptat
1. Selectarea eșantioanelor relevante pentru validare
dace e vb de chest specifice nu e necesar sa ai un esantion național, ci unul

care să reprezinte acele variabile care credem că sunt relevante
20 itemi-200 oameni
trebuie să găsim grupe de vârstă

2. Realizarea de studii de echivalență (construct, metodă, item)
3. Realizarea de norme (adaptarea lor sau construirea altora), analiza fidelității,

validității
4. Analiza echivalenței celor 2 versiuni ale testului (studii trans-culturale)
Administrarea (2)
1. Pregătirea materialelor testului pentru administrarea standardizată
2. Specificarea condițiilor de administrare
Construirea normelor și interpretarea (2)

1. Interpretarea diferențelor identificate în funcție de scopul cercetării (de obicei
transculturale)
2. Compararea populațiilor se va face doar după ce s-a stabilit invarianța

instumentului
analiza de invarianță= procedură în care mă asigur că modelul factorial în

romana respecta 4 condiții de invarianță care arată că diferențele pe care le
găsesc în populația din limba română nu se datorează modului în care a fost tradus
instrumentul, ci sunt diferențe reale
Construirea unui suport (manual) al testului adaptat (2)

1. Realizarea unui manual tehnic cu informațiile legate de adaptate, modificările
aduse
2. Oferire de informații pentru utilizatori în scopul aplicării și interpretării corecte

a testului
Pentru a finaliza adaptarea unui test, atunci avem devoie de norme (pe lângă
fidelitate/validitate)

Fidelitate
Test-retest
1. Calculăm scorul total
2. Verificăm distribuția datelor
3. Estimăm coeficientul de corelație (r>0.7)
4. Raportăm APA Style
ex. r(38)=0.75, p= .001
trebuie să avem același grup
interval de 4-8 săptămâni între testări, în care să nu existe un eveniment major

care să influenșeze răspunsul persoanelor
Consistență internă (C.I.)

1. Invesarea scorării (dacă itemii au scorare inversă)
2. Estimarea coeficinților de consistență internă (>0.7) (alfa/Omega/metoda

înjumătățirii)
Forme paralele
1. Cotarea fiecărei forme a testului
2. Estimarea coeficienților de corelație
Inter-evaluatori
Probabilitatea răspunsurilor/scorurilor lipsă crește când persoanele completează
creion-foaie
Date lipsă <5%⇒ ignorăm efectiv lipsa datelor

Date lipsă >5%⇒ analizăm tiparul (este aleator sau concentrat într-un anumit item
constant? poate exista o problemă cu acel item- nu l-au înțeles, i-a făcut să se
simtă inconfortabil etc.)
Rezvolvare:
excludem acei participanți cu răspunsuri lipsă

total (eliminăm complet răspunsurile acelei persoane)
parțial (doar la un intrument/o scală)
estimăm datele lipsă
ne uităm la răspunsurile persoanei la celelalte întrebări
ne uităm la media răspunsurilor celorlalți subiecți
Aceste excluziuni/estimări pot duce la distorsiuni ale datelor, dar de multe ori nu
avem alternative
Validitate
De aspect
Evaluare calitativă
De construct
1. Analiza stucturilor factoriale (indicatori>.90)/a subscalelor (EFA și/sau CEA- mai
des)
2. Asocierea scorurilor la scală cu scorurile altor instrumente care măsoară același

contruct/constructe
De criteriu
1. Alegerea tipului de validitate de criteriu (predictor/criteriu: simultan/viitor)
2. Alegerea criteriului
3. Estimarea coeficintului de corelație între predictor și criteriu
De conținut
Estimarea gradului de reprezentativitate al itemilor
ex. coef. Aiken, coef. validit. de conținut)
Instrumentele au nevoie de norme?

Trebuie ele să fie reprezentative

Actualizate, dacă a fost ceva major
Ce fidelitate trebuie evaluată?

Test-retest
Inter-evaluatori
Forme paralele
Consistență internă (mereu)
Ce validitate trebuie evaluată?

Construct
Criteriu
concurentă
predictivă
Conținut
Aspect
Utilitate diagnostică

Măsurarea creativității
Created @March 16, 2022 9:53 PM
Class Psihodiag
Type Tot
Materials
Reviewed
Data Curs 3- 09.03.2022 Seminar 3- 14.03.2022
Ce este creativitatea?
🐙 Capacitatea de a rezolva probleme în moduri noi, eficiente/corecte/estetice

şi valorizate
social.
În ce măsură anumite trăsături de personalitate sunt asociate cu procese

creative
„Originalitate adaptativă”
C (creativitate)= O (originalitate) x U (utilitate)
(Simonton, 2009)
Conceptualizare creativitate
Guilford (1950) a propus studiul creativității:
Creativitatea asociată pronunțat cu gândirea divergentă (> gândirea

convergentă)
Atribut individual mai degrabă
Măsurarea creativității 1
Relaționată cu noutatea și insight decât cu învățarea
Caracterizată de identificare problem > problem solving
“one of the main dimensions included in the majority definitions of

creativity is the generation of a new product, idea, original
invention, re-elaboration, improve products or ideas existents”
(Almeida, et all, 2008)
”a process of becoming sensitive to problems, deficiencies, gaps in

knowledge, missing elements, disharmonies, and so on; identifying
the difficulty; searching for solutions, making guesses, or
formulating hypotheses about the deficiencies: testing and retesting
these hypotheses and possibly modifying and retesting them; and
finally communicating the results.”
(Kim, 2006)
Motivația creativă + abilități creative = rezultate creative
Ce masuram cand vorbim despre

creativitate?
Produsul creativ
Procesele implicate in creativitate
Personalitatea creativa
Mediu
Ce este gândirea creativă?
Paul E. Torrance (1966)
gândirea creativă- asumarea riscului și folosirea unui stil de gândire care

iasă în afara unui tipar clasic de răspuns
observant că un individ pus față în față cu o problemă/situație

neașteptată/diferită este nevoit să gândească creativ pentru a rezolva acea
problemă.
Produsul creativ
Realizat de experti in domeniu pe baza unor standarde specifice domeniilor
Consensual Assessment Technique (Amabile, 1982)
the best measure of the creativity of a work of art, a theory, or any other artifact
is the combined assessment of experts in that field
Recomandari (Besemer & O’Quin, 1987)
Noutate, originalitate, neasteptat
Cat de bine isi atinge scopul, cat de relevant sau functional este?
Eleganta, estetica
Integrare
Potential de a deschide perspective noi
Emotionalitate, capacitatea de a stimula aparitia emotiilor pozitive
Elaborare
Produsul creativ (Besemer & O’Quin, 1987)
Creative Product Semantic Scale (CPSS)
55 perechi adjective
Procesul creativ
🐙 Definitia creativitatii din perspectiva procesului, John Watson:

“How the new comes into being: One natural question often raised is: How do
we ever get new verbal creations such as a poem or a brilliant essay? The
answer is that we get them by manipulating words, shifting them about until a
new pattern is hit upon.”
Guilford: gândirea convergentă şi gândirea divergentă
Gândirea divergentă= capacitatea de a genera cât mai multe răspunsuri

posibile la aceeaşi problemă/întrebare, răspunsuri variate şi valide şi care nu
par neapărat relevante iniţial pentru problema/întrebarea respectivă.
asociată ca și proces cognitiv cu procese creative
1. FLUENȚĂ= abilitatea de a produce cât mai multe răspunsuri sau soluţii într-
un interval de timp;
2. FLEXIBILITATE= abilitatea de a produce alternative semnificativ diferite ca
domeniu de conţinut;
3. ORIGINALITATE= abilitatea de produce idei noi, originale şi
4. ELABORARE= abilitatea de a organiza şi sistematiza detaliile din cadrul unei

soluţii/răspuns.
Gandirea divergentă- masurători

Torrance Test of Creativity Thinking
🐙 Definire
identificare a unei probleme, de cautare a unor solutii viabile, de

trasare a unor ipoteze, de testare si evaluare, si de comunicare a
rezultatului altora.
Testul Torrance
Cu cât un răspuns este oferit mai des, cu atât este mai puțin creativ
Este cel mai celebru instrument utilizat la nivel internațional pentru măsurarea
creativității
Metodă de măsurare:
hibridă
cantitativ-calitativă
bazată pe cușegerea deschisă proiectivă, a răspunsurilor persoanei evaluate
SCOP Creat: evaluare, înțelegere și încurajare potențial creativ
SCOP Utilizat: identificarea copiilor ”înzestrați (gifted)”
Evaluarea Exprimării creativității:
Sub formă verbală (Forma Verbala A, B)
Sub formă figurală (Forma figurală A, B)
în desene
Durată aplicare TTGC: 70 min.
Este utilizat cu precădere în:
resurse umane, în departamentul de creație
aria educațională pentru descoperirea potențialului educativ
2 forme: VERBALĂ şi cea FIGURALĂ
1. FLUENȚA/FLUIDITATEA
numărul de idei relevante, rapditatea și ușurința de asociere între

imagini
abilitatea de a produce un nr. mare de idei/cuvinte
2. ORIGINALITATEA
noutatea statistică a răspunsurilor
integrarea de elemente diverse în același câmp perceptiv
abilitatea de a produce idei diferite de sensul uzual
3. ELABORAREA
capacitatea de combinare și transformare de date, de realizare

concretă a ideii originale, noi
numărul de idei adăugate în plus
4. ABSTRACTIZAREA REPREZENTĂRILOR
a vedea dincolo de caracteristicile imediate ale obiectului- gândire

independentă și deschidere maximă la sugestiile și informațiile altora
5. REZISTENȚA LA FINALIZARE PREMATURĂ
deschidere către receptarea de noi informaţii, a rămâne „cu mintea

deschisă”
capacitatea de rezistență perceptivă la figura indusă prin stimul
măsura în care subiectul este independent de învățarea perceptivă fiind
specifică creativ. figurale. Rogers (1979)- element esențial.
6. FLEXIBILITATEA
capacitatea de restructurare a gândirii în raport cu noile situații,

ușurința transferului, abilitatea de a produce categorii noi de idei
Forma figurală
2 variante (A, B)
Aplicat în grup/individual
Aplicare:
Clasa a 4-a – facultate (grup+individual) + gradinita-clasa a 3-a (individual)
3 activități/variantă:
1. Construire imagini
2. Completare imagine
3. Repetare figuri
Durată aplicare/activitate: 10 min
Ce măsoară?
fluența
flexibilitatea
capacitatea de organizare și elaborare
rezistența la finalizare prematură
Materiale:
creion
broșură
cronometru
Instrucțiuni specifice*
Cotare
Cotare structurată - scorare cantitiativă și una calitativă
Finalizare scorare
Etalon – raportat la nivel scolarizare
Etalon – raportat la varsta
Etalon – raportat la forma folosită
Forma verbală
2 variante (A, B)
Aplicat în grup/individual
Aplicare:
Clasa a 4-a – facultate (grup+individual) + gradinita-clasa a 3-a (individual)
Durată aplicare: 40 min.
Răspunsuri scrise
Materiale necesare: Borșuri și creioane, jucărie, cronometru
Măsoară: fluență, flexibilitate, originalitate
Cotare – Forma A/B
Ne uitam la:
originalitate (0, sau 1)
flexibilitate (nr. de de nategorii diferite – 1 punct per categorie)
fluiditate (nr. total de intrebari relevante)
Cotare finală
Scor standard- scor mediu
Scor standard Mediu: 100 pcte/ Abatere 20
Media: 60-140
TCIA- Test of Creative Imag . Abilit
Se cere ca pornind de la un stimul să se elaboreze situații sau anumite produse
care să integreze aceste elemente
1. VIVIDNESS
capacitatea de a genera imagini clare și distinctive, caracterizate de

complexitate
ridicată, specificitate și elaborare
2. ORIGINALITY
capacitatea de a genera imagini creative caracterizate prin noutate
3. TRANSFORMATIVE ABILITY
capacitatea de modificare și transformare a imaginilor generate
Bateria Guilford
Mednick
Remote associates test creativity
Modalitate prin care putem evalua procese care sunt considerate ca și constituind
baza produselor creative
Evaluarea trasaturilor de
personalitate care caracterizeaza
persoanele creative
Gough(1957)- California
Psychological Inventory
Cattell & Eber- (1968)- Sixteen

Personality Factor
Questionnaire
Gough & Heilbrun- (1965)-
Adjective Check List
Heist & Yonge- (1968)- Omnibus

Personality Inventory
Gough, H. G. (1979). A creative

personality scale for the
Adjective Check List. Journal of
Personality and Social
Psychology, 37, 1398-1405.
Gough Personality Scale

Scorare
30 de itemi
18 asociati pozitiv cu creativitatea
12 asociati negativ
Un nivel mai ridicat de deschidere spre experienţe (Sternberg, 1999), ceea ce îi
face mai receptivi la ce e neobişnuit, neaşteptat, ieşit din comun.
Gândire flexibilă, sunt toleranţi la ambiguitate şi preferă problemele complexe

(Compton şi Hoffman, 2005).
Independență, au tendinţa de a se opune presiunilor sociale, de a se comporta

în anumite moduri, sau de a gândi într-o manieră convenţională, ceea ce poate
rezulta într-un comportament non-conformist.
Persoanele creative preferă de multe ori să lucreze singure pentru a-şi găsi
propria cale spre răspunsul la probleme; de aceea sunt percepute şi se auto percep
de multe ori ca persoane solitare.
Motivaţia intrinsecă- sunt persoane pasionate de domeniul lor care depun efort
şi energie în munca lor, creaţia fiind un scop în sine (Amabile, 1996).
MBTI
Atentie la proprietatile psihometrice ale MBTI
Nu se recomanda
Mediul creativ
Sumarizare
Ce dorim sa masuram
Produsul creativ
Potentialul
Personalitatea
Mediul care favorizeaza creativitatea
Măsurarea memoriei
Class Psihodiag
Type Tot
Materials
Reviewed
Ce este memoria?
Măsurarea memoriei 1
Conținut
Când este utilă evaluarea
Sisteme mnezice
Proceduri de evaluare ale memoriei
Cand facem evaluarea

Pentru a stabili un nivel de bază
In reabilitare (Identificarea deficitelor, plan de intervenţie, evaluare dupa o

intervenţie, etc.)
In situatii unde memoria are un aport important (ex. performanta la scoala, la

locul de munca, in activitatile zilnice)
Sisteme mnezice
Tipuri de memorie
Prospectivă
Să îţi aminteşti ce trebuie să faci
Remembering to remember
Este una dintre cele mai practice tipuri ale memoriei de zi cu zi
Sisteme mnezice
Ce tipuri de memorie sunt implicate in diferite activitati zilnice
Exemplu: sa faci cumparaturi, sa inveti, sa rezolvi o problema, etc.
Ce tipuri de memorie sunt implicate in diferite meserii
Exemplu: sa servesti intr-un restaurant
Diferite sisteme
Memorie declarativa vs. non declarativa (proceduri, conditionare, priming)
Memorie Episodica vs. Semantica
Diferite baze neurologice
Cotinuum al performantei
Ce evaluam?
Diferente individuale (varsta)
Ce tipuri de deficite exista in tulburari specifice
Cazul HM
Henry Molaison- amnezie anterograda
HM a acceptat o operaţie experimentală în 1953, pentru a scăpa de crizele severe

de epilepsie care i-au afectat viaţa de la o vârstă fragedă. Operaţia care i a înlăturat
mare parte din hipocampus a avut succes în controlarea epilepsiei, dar a produs un
efect involuntar; pacientul a dezvoltat o amnezie anterograda profundă
Memoria semantică la vârstnici
Procesele intacte ale memoriei semantice, care permit şi la vârstă înaintată o
reactualizare eficientă a unor informaţii factuale
Integritatea memoriei semantice

Studiile de amorsaj.
Efectul de amorsaj semantic, datorat propagării unei activări prin reţeaua

semantică, este mai mare la vârstnici decât la tineri (Pichora Fuller, Schneider &
Daneman, 1995).
Acest efect se datorează structurii mai elaborate a reţelei semantice la vârstnici

decât la tineri (Taylor & Burke, 2002).
Studiile efectuate asupra modului de asociere a cuvintelor, de generare a

categoriilor nu indică prezenţa unor diferenţe semnificative între tineri şi
vârstnici (Burke & Peters, 1986).
Declin târziu al memoriei semantice

Declin târziu, aproximativ după vârsta de 70 de ani, al memoriei semantice.
Fenomenul „tip of the tongue” (senzaţia de „o am pe vârful limbii”).
Superioritatea performanţelor vârstnicilor în probele de recunoaştere (ex.

probe de vocabular cu alternative de răspuns) faţă de probele de reactualizare
(ex. probe de vocabular care presupun generarea unui răspuns) (Burke & Peters,
1986).
Memoria episodică la vârstnici

Deficienţele memoriei asociate vârstei afectează în special componenta
episodică a memoriei, mai puţin afectată fiind memoria semantică (Verhaeghen
şi Salthouse, 1997).
Performanţele vârstnicilor în sarcinile de evaluare a memoriei episodice (ex.

reactualizare liberă, învăţarea listelor, proba reactualizării după amorsă, învăţare
asociativă) sunt cu o abatere standard sub media performanţelor tinerilor
(Salthouse, 1992).
Dificultăţi în encodarea particularităţilor contextului
Dificultăţi în integrarea într-o singură reprezentare mnezică a conţinutului şi

contextului
Duc la greşeli de identificare a sursei memoriei (ex. în cazuri extreme nu

sunt capabili să decidă dacă un eveniment a fost prezentat la televizor/ziar sau
chiar li s a întâmplat în realitate) (West, 1996).
Ineficienţa vârstnicilor de a inhiba informaţii irelevante sarcinii, astfel

favorizând interferenţa cognitivă, ce afectează procesul de encodare şi
integrare la nivel mnezic a contextului conţinutului informaţional (Spencer
& Raz, 1995; Hess, 2005).
Corelaţia dintre vârstă şi memorie episodică variază între 0.19 şi 0.52,

corelaţia negativă însemnând că creşterea vârstei este însoţită de
performanţe din ce în ce mai slabe la astfel de sarcini (Baltes &
Lindenberger, 1997, Bors & Forrin, 1995; Graf & Uttl, 1995).

Interviul clinic
Cu pacientul, apartinatorii, alte persoane relevante
Comportamental
Scale de evaluare care se centrează pe aspecte ale functionarii mnezice
Teste standardizate
Deficite relaționate cu MSD
Deficite relaționate cu ML
Observații din timpul evaluării
Evaluarea comportamentală
Scale de tip autoraportare
Scale de tip hetero-raportare
Exemple scale:
Working Memory Rating Scale (WMRS; Alloway, Gathercole&Kirkwood,

2008)
Children’s Psychological Processes Scale (CPPS; Dehn 2012).
Children’s Psychological Processes Scale
Evaluarea funcționării cognitive

Pe parcursul vieții noastre funcțiile executive scad
Cu cât le antrenam mai mult, cu atât nivelul va fi mai puțin abrupt cand scad
Funcționarea cognitivă: evaluare tulburări
Teste standardizate
Specifice unor procese mnezice
Proba de memorie Rey verbal
Autor: Andre Rey
Scopul testului
ML
Stabilirea volumului memoriei verbale
Calitatea reproducerilor- strategiile utilizate de subiect în encodarea

informaţiei
Implicarea resurselor atenţionale şi de rezistenţă la efort
Instructiune
Îţi voi citi un număr de cuvinte, pe care le vei asculta atent şi când voi termina
de citit îmi vei spune, aşa cum îţi vin în minte, toate cuvintele pe care ţi le
aminteşti. Încearcă să ţi aminteşti cât mai multe cuvinte
Un bătrân ţăran cu mustăţi lungi şedea pe o bancă la soare , în grădina sa,

aproape de râul ce curgea printre copaci şi supraveghea gâscanul şi găinile. El
privea un copil care trece pe şosea prin faţa cafenelei de lângă gară
îndreptându se spre şcoală . Elevul îşi uitase mănuşile, şapca , mantaua şi
ghiozdanul dar sufla fără grijă într o trompetă şi fâlfâia un steag. El purta, legată
cu o curea de gât o mic tobă vopsită în culori vii dar nu o putea folosi. din casă
de după perdea rude le şi îndeosebi fratele mai mic îl urmăreau cu atenţie pe
micul toboşar.
Procesele implicate la nivel de:
Input
Percepţia stimulilor verbali
Procesările secvenţiale
Utilizarea unor concepte supraordonate care pot influenţa discriminarea

şi stocarea
Nivelul de adâncime al procesării informaţiei
Elaborare:
Utilizarea unor concepte necesare stocării informaţiei
Stabilirea relaţiei dintre stimuli
Organizarea diferită a stimulilor
Păstrarea stimulilor până la restructurarea lor
Output:
Evocarea verbală a stimulului
Impulsivitate, control
Descrierea probei:
Evaluează memoria de lucru explicită
Alcătuită dintr o serie de 15 cuvinte, respectiv o povestire care include într-o

modalitate cu sens aceste cuvinte
Faza de memorare: există 1 liste de cuvinte
Faza de recunoaştere: text scurt
Materialul verbal e de dificultate identică, variantele sunt în scopul

reexaminării
Se desfăşoară în 6 faze:
Fazele I-V- faze de reproducere
Timp de reproducere 1 min (prima fază), 1min30 (următoarele faze)
Faza VI- faza de recunoaştere
pentru comararea capacităţii de reproducere cu cea de recunoaştere
Capacitatea de reproducere
5 faze de reproducere:
Faza I: se citeşte una din listele de cuvinte (se pronunţă clar, pauza de 1
secundă între fiecare cuvânt)
timp de evocare 1 minut
se trasează câte o linie la fiecare 15 sec. (ritmul de reproducere)
Faza a II a : se reciteste lista de cuvinte
instrucţiunea trebuie să fie clară
timp de evocare 1min. 30sec
se comunică nr. anterior de cuvinte reproduse
Faza a III a, faza a IV a, faza a V a- idem faza II
Capacitatea de recunoaştere
Faza a VI a: compararea capacităţ ii de recunoaştere cu cea de reproducere

(se spune “da” la auzul unui cuvânt din fazele anterioare la citirea textului)- nu
există cuv. duble
Teste standardizate
Memoria de lucru
Memoria Vizuospaţială
Memoria de lucru- caracteristici
Spatiul de lucru mental
Capacitate limitată
Diferenţe individuale
Componentă esenţială a sistemului cognitiv cu o pondere importanta in

activitate cu implicatii
In domeniul academic
In activitatile zilnice
La locul de munca, etc.
ML & MSD
MSD- Reactualizare
ML Reactualizare + Prelucrare
Modelul memoriei de lucru
Phonological loop
1. Implicat in invatarea cititului
Copiii cu dificultati in invatarea cititului au un span al ML redus si au dificultati in
sarcini care fac apel la manipularea informatiei fonologice Ex . se da Stop, se cere
Top).
2. Intelegerea limbajului
Mai ales pentru fraze complexe
“Fetita ia merele ” = OK;
“Cele 2 fete culeg merele galbene din copac ” = Gresit
3. Achizitia vocabularului
Corelatie puternica intre repetarea non-cuvintelor (care incarca puternic bucla
fonologica) şi volumul vocabularului (Gathercole & Baddeley, 1989)
The visuospatial sketch-pad

Codarea spatiala a informatiei
Planificarea si realizarea sarcinilor spatiale
Executivul central
In some ways the central executive functions more like an attentional system than a
memory store”- Baddeley (1997)
Evaluarea ML
Structura generala a unei sarcini de măsurare a capacităţii memoriei de lucru:
Să fie o sarcină duală (dual task)
Să presupună derularea simultană a două procese:
de prelucrare informaţională (sarcina secundară) şi
stocare de informaţie (sarcina primară).
Declinul performanţelor constatate în sarcina primară sau secundară

reflectă limitele memorie de lucru (Saito & Miyake, 2004).
Proba de memorie de lucru, Operation Span (OS)

Perechi de afirmaţii aritmetice- cuvânt, organizate în serii a câte 3, 4, .. 7 astfel de
perechi.
Ex. serie cu 3 perechi
8*5 7=32 (A/F)- casă
5*4+5=25 (A/F)- parte
3*2/4+7=16 (A/F)- balon
Reactulizarea cuvintelor prezentate: casă, parte şi balon
Scor se adună şirurile corect reactualizate (ex. reactualizarea şirului de trei =3p)
Stocare verbală: Digit recall
Sarcini complexe : Listening recall
Testul de screening MOCA (Montreal

Cognitive Assessment)
Dacă persoanele obțin un scor care trece peste valoarea parg, persoanele
respective au o șansă ridicată de a avea probleme dpdv. neurologic
Ce evaluează?
Domeniul vizual/spațial (numit adesea aria „vizuospațial”
Funcționare executivă
Memorie (imediată, de lucru, pe termen lung, recunoaștere
Atenţie și capacitate de concetrare
Abstractizarea
Orientare
Limbaj (ex. fluență verbală)
Abilitatea matematică numerică
MoCA propietăți psihometrice (acuratețe

diagnoctică)+Etalon
Alte instrumente care măsoară memoria

Rey verbal și Rey figură complxă
Scala de memorie din WISC
MMSE (tot pentru evaluarea disfuncțiilor cognitive)
TESTUL REY FIGURĂ COMPLEXĂ
Propus de Andre M. Rey- ca metodă de diagnostic diferenţial între deficienţa

mintală constituţională şi deficienţa determinată ca urmare a traumatisme lor
cranio cerebrale (în Archives de Psychologie, articolul Examenul psihologic al
encefalopatiei traumatice)
Prima fază (copiere): modalităţi în care subiectul analizează şi integrează datele

perceptive furnizate
A doua fază (reactualizare): se evaluează ceea ce a fost memorat de subiect în

urma analizei perceptive (datele integrate perceptiv în desen) modul de organizare
perceptivă şi cunoştinţele influenţează reactualizarea
DESCRIEREA PROBEI
Model grafic fără corespondent real, un ansamblu de elemente grafice simple;
nu elementele grafice sunt cele care sunt dificile, ci modul de lor de relaţionare
Figura are la bază un dreptunghi pe baza căruia sunt construite apoi celelalte
elemente
Măsoară:
Capacitatea de organizare perceptivă (analiza şi integrarea datelor

perceptive)- faza de copiere
Memoria de lungă durată în modalitate vizuală- faza de reproducere
Materiale necesare:
Figura complexă (stimulul)
2 pagini B5
5-6 creioane colorate
Cronometru
Vârsta de aplicare : 4 ani- adult
Aplicare:
Faza de copiere
Se cere copierea figurii asa cum este ea prezentata
Se utilizeaza creioanele colorate, oferindu se o alta culoare de fiecare data

cand schimba strategia
Se noteaza ordinea culorilor folosite
Se inregistreaza timpul de lucru
Nu este voie sa schimbe pozitia figurii complexe
Faza de reproducere
Dupa trei minute de pauza, in care nu se discuta despre performanta

anterioara
Se realizeaza cu creion grafic
Se cere reproducerea desenului din memorie
Se inregistreaza timpul de lucru
Analiza rezultatelor
Întrebări:
1. Cum este perceput modelul?

Haotic, puzzle, ordonat
Structurarea perceptivă (vârsta perceptivă = corespunde nivelului de

dezvoltare mentală)
2. Cum realizează subiectul modelul perceput?
În totalitate, elemente uitate, neglijate sau deformate
Indică potenţialul de atenţie şi analiză perceptivă:
Lacune şi erori- atenţie insuficientă
Deformări- insuficient control vizuo-motor
3. Cum îşi reaminteşte subiectul figura?

Corect, cu lacune, fantezist, îmbogăţit
Exactitatea exprimă capacitatea mnezică vizuală a subiectului (natural şi

brut nu există un efort de memorare voluntară)
Se face în două etape:
1. analiza modului în care subiectul a copiat modelul
2. analiza modului în care subiectul a reprodus din memorie figura complexă
ANALIZA CANTITATIVA
1. FAZA DE COPIERE
Se coteaza realizarea figurii cu ajutorul figurii numerotate (pentru fiecare grup
de elemente):
1 pct sau 0 pct pentru pozitionare
1 pct sau 0 pct pentru corectitudine
0,5 pct pentru recognoscibil (doar in cazul punctarii cu 0 pct. anterior)
Se calculeaza totalul de puncte obtinut
Se realizeaza incadrarea in centil si se noteaza cat de dezvoltata este

capacitatea de organizare perceptiva (conform etalonului)
Se incadreaza in centil timpul de copiere si se noteaza ce fel de timp este

(conform baremului)
Se noteaza ordinea utilizarii culorilor
2. FAZA DE REPRODUCERE
Se coteaza respectand regulile de mai sus
Se realizeaza incadrarea in centil si se noteaza cat de dezvoltata este memoria

de lunga durata in modalitate vizuala
Se incadreaza in centil timpul de reproducere si se noteaza ce fel de timp este

(conform baremului)
ANALIZA CALITATIVA
1. FAZA DE COPIERE
se discuta tipul de structurare şi organizare perceptiva (nivelul structurarii
perceptive-“varsta perceptiva”), conform strategiei utilizate la copiere:
utilizarea cadranului central (caracteristic intre 12 ani varsta adulta (56.6%))
detalii înglobate în cadranul central (caracteristic intre 12 ani varsta adulta)
realizarea conturului general al figurii
juxtapunerea detaliilor tip puzzle (caracteristic intre 5 -2 ani, dar si la adulti)
detalii pe un fond confuz (caracteristic la 4 ani) se recunosc doar unele

elemente
reducerea figurii la o schemă familiară (caracteristic la 4 sau 5 ani)
Bizarerii- nici un element nu se recunoaşte
Modul de realizare a figurii potentialul de atentie si analiza perceptiva
Relatia strategie-performanta-timp
Performanţă inferioară- timp superior: neatenţie, dorinţa de a termina
Performanţă inferioară- timp inferior: oboseală, oscilarea atenţiei
Performanţă inferioară- timp normal: posibile probleme de atenţie, distragere
2. FAZA DE REPRODUCERE
Relatia copiere-memorie, in ceea ce priveste strategia utilizata
Relatia timp-performanta
ex. interpretare: Utilizarea unei strategii adecvate în faza de copiere a permis o
bună structurare a câmpului perceptiv, exprimată în execuţia tuturor celor 18
elemente. Demersul grafic relevă bune capacităţi de analiză şi sinteză perceptivă,
de relaţionare a elementelor şi integrare în unităţi cu sens. Se remarcă imprecizii în
execuţia itemilor şi poziţionare în raport unii cu alţii.
Testul Benton de Memorie Vizuală (BVRT)

Măsurarea percepției vizuale, a memoriei vizuale și a aptitudinilor de
construcție vizuală
8-14 ani (copii)
15-69 (adulți)
Administrarea A- se vizualizeaza fiecare desen 10 secunde si reproduce imediat

desenul din memorie;
Administrarea B- se vizualizeaza fiecare desen timp de 5 secunde si reproduce

imediat desenul din memorie;
Administrarea C- permite examinatorului sa separe memoria de componentele

perceptual motorii ale sarcinii. În cazul acestui tip de administrare candidatul
reproduce fiecare desen în timp ce desenul ramâne în câmpul sau vizual;
Administrarea D- persoana examinata vizioneaza fiecare desen timp de 10

secunde. Dupa un interval de 15 secunde, respondentul este rugat sa reproduca
desenul din memorie.
BML- Work Memory Battery

Memoria cuvintelor
Memoria cifrelor
Memoria vizuală
Memoria ritmurilor
Memoria secvențelor
6-18 ani
Sumarizare
Interviul clinic
Cu pacientul, apartinatorii, alte persoane relevante
Comportamental
Scale de evaluare care se centrează pe aspecte ale functionarii mnezice
Teste standardizate pentru functii mnezice specifice
Evaluarea atenției
Class Psihodiag
Type Tot
Materials
Reviewed
Ce este atenția?
“Everyone knows what attention is. It is taking possession of the
mind, in clear and vivid form, of one out of what seems several
simultaneously possible objects or trains of thought. F ocalization,
concentration of consciousness are of its essence. It implies a
withdrawal from some things in order to deal effectively with
others.”– William James , Principles of Psychology, 1890
Acea abilitate cognitivă care ne face să inhibăm anumiți stimuli din mediul cu
care intrăm în contact
📌 Atenția este focalizarea conștientă asupra unui anumit obiect sau idei la
un moment dat ignorând alti stimuli din mediu.
Atenția
involuntară
voluntară
Evaluarea atenției 1
Caracteristici
Selectivitatea
Mobilitatea
Directionarea
Concentrarea
Intensitatea
Stabilitatea
Durabilitatea
Procesele atenționale
Componente
Selectivitate (selective attention)
capacitatea de a extrage stimulii relevanți pentru o sarcină, respectiv de

a inhiba stimulii irelevanți
Susținerea/concentrarea activității (sustained attention)
Comutarea atenției (divided attention)
capacitate de flexibilitate
Viteza de procesare
Evaluarea atentiei
Concentrare, stabilitatea
Mobilitatea (flexibilitatea)
Volumul
Distributivitatea
Când este relevantă

Psihologie clinică
Neuropsihologie clinicî
Tulburări clinice
Dificultăți de învățare/academice
Psihologia muncii
permis de conducere
Modalitati de evaluare
Teste psihologice obiective
Scale psihometrice (autoraportare/hetero-raportare)
Clinic (interviu, observatie)
Experimental
Testarea atenției
După modul în care atenția se manifestă în diferitele tipuri de activități se
testează:
concentrarea atenției
pe un proces precis pentru a-i permite acestuia derularea în condițiile

cele mai favorabile și forma sa cea mai intensă
comutarea atenției
adică cât de repede reușim să facem trecerea de la concentrarea

atenției de pe un stimul pe altul
capacitatea de rezistență
la distragerea prin perturbații
distributivitatea atenției
respectiv menținerea unui spațiu cognitiv liber astfel încât un eveniment

să atingă cea mai mare eficacitate
abilitatea de a procesa mai mulți stimuli concomitent
implică ponderea atențională a stimulilor în raport cu performanța
durata
respectiv cât de mult o persoană reușește să mențină atenția asupra unui

stimul
Pentru ca rezultatul să nu fie mijlocit de alte aptitudini specifice (Ex. inteligența)

și pentru a măsura cât mai pur posibil concentrarea și rezistența la ditragere,
testele de atenție se bazează pe sarcini simple:
ex. la testele de baraj (baraj litere, baraj figuri- pătrate sau cercuri, sau arcuri de
cercuri etc.) se urmărește viteza de lucru și exactitatea
viteza: câte sarcini a parcurs în unitatea de timp standard
exactitatea: raportul dintre răspunsurile corecte și totalul posibil de

răspunsuri corecte, omisiuni și erori substituite
numărul de răspunsuri corecte este, de regulă, constant
numărul de omisiuni și erori variază în limite destul de mari atunci când

repetăm restul de mai multe ori
Metoda de lucru- lentă sau rapidă- este fluctuantă dar, datorită faptului că
exactitatea nu poate crește cu viteza, crește numărul de erori
📌 CONCLUZIE
Un număr de erori mare semnifică o viteză prea mare în raport cu atenţia
disponibilă şi nu o aptitudine slabă SAU altfel spus, numărul de erori, nu
poate fi singurul indicator atunci cand dorim să evaluăm atenția.
Teste psihologice
Testul Stroop
Trial Making test A și B
Testul de atenție concentrata d2
Testul de atentie distributiva Praga
Testul de atentie Toulouse Pieron
Wisconsin card sorting test (WCST)
Test of every day attention (TEA)
Testul Stroop
Selectivitate și interferență între procesări
automat
controlat
Automatizare
Proces controlat Proces automat
Necesită atenție Nu necesită atenție
Capacitate limitată Capacitate nelimitată
Mai lent Mai rapid
Necesită efort Fara efort
Conștient In afara constiintei
Controlabil Necontrolabil
Flexibil Inflexibil
Ce măsoară Testul Stroop?
Atenție
Selecția răspunsului (inhibiție)
Flexibilizarea
Greacă
Dalrymple-Alford & Budayr (1966): Au propus prezentarea & cronometrarea

individuală a stimulilor.
Efecte semantice
Distractori relationati semantic (e.g. sange, cer) vs. neutri (e.g. cana, fruct)
Interferenta este mai mare cu cat asocierea dintre cuvant si culoare este
mai mare
Cuvintele congruente faciliteaza raspunsul in comparatie cu cuvintele

nerelationate sau cu noncuvintele
Cuvintele din aceeasi categorie interfereaza mai mult
Diferente de vârstă
Explicatii
Automatizare- Automatic word recognition hypothesis
Citirea cuvintelor este automata, numirea culorilor este un proces mai

controlat.
Viteza procesarii
Cuvintele sunt citite mai repede decat sunt numite culorile
Procesarea cuvintelor este mai rapida decat procesarea culorilor
Modele paralele
Parrallel Distributed Processing
Trial making test A si B

Atentie vizuala
Task switching
Aplicare
Cotare
Testul de atentie distributiva Praga
Elaborat de către Institutul Psihotehnic din Praga
Să caute fiecare numar de pe foaia de raspuns, in tabel si sa noteze in dreptul lui

numarul scris mic aflat in acelasi patratel cu numarul cautat.
Trebuie respectata ordinea numerelor de pe foaia de raspuns.
Proba incepe in momentul in care evaluatorul cere explicit acest lucru.
În pauzele dintre etape subiectul va intoarce paginile cu fata in jos.
Există mai multe versiuni ale testului, utilizând litere sau cifre.
Ce masoara?
distributivitatea atentiei
capacitatea de a raspunde simultan la mai multe cerinte sau sarcini diferite.
mobilitatea atentiei
perseverenta in sarcina
rezistenta la oboseala
Administrare
Individual și în grup
Copii începand de la varsta de 13 ani ) și adulți
Timpul- depinde de forma de administrare
20 minute versiunea cu cifre, 24 minute versiunea cu litere
Se utilizează foaia cu stimuli și foaia de răspuns
Cum se aplica? Instructiuni:

Test creion-hartie
3 etape a cate 4 minute, cu o pauza de 1 minut dupa fiecare etapa
Subiectii primesc 2 foi:
o foaie de raspuns, care contine 4 coloane a cate 25 de numere, distribuite

aleator
o foaie care contine un tabel format din 100 de patratele, in fiecare fiind
notate 2 numere, unul scris mare si ingrosat, iar celalalt scris mic
Vă rugăm să găsiți în partea stângă a dumneavoastră o foaie pe care este

reprezentat un pătrat mare împărțit în mai multe pătrate mici. Vă rugăm să observați
că fiecare pătrat mic are câte două numere, unul mare (scris îngroșat) și unul scris
cu carcatere mai mici. Acum vă rugăm să vă îndreptați atenția către cea de a doua
foaie care este în partea dreaptă a dumneavoastră. Aceasta are mai multe coloane
4 și în fiecare coloană sunt scrise nişte numere iar în dreptul fiecăruia aflându se un
loc liber. Sarcina dumneavoastră este să priviți primul număr din prima coloana a
paginii din dreapta, cautându-l printre numerele cu caractere groase care se află pe
pagina din stânga. Când îl identificaţi, observaţi numărul scris cu carcatere mai mici.
Acest număr îl veţi nota in spaţiul liber din prima coloana, in dreptul numărului pe
care l aţi căutat. Apoi se trece la al doilea număr pe care, de asemenea,il veţi căuta
printre numerele de pe pagina stânga si veţi trece numărul care îl insoteste in locul
liber din dreptul lui si aşa mai departe.
Fiecare etapă durează 4 minute cu câte o pauză de 1 minut după fiecare etapă.
Cotarea
Pasul 1: Se calculează scorurile pentru fiecare etapă evidențiind scăderea sau
mărirea randamentului obținut.
Pasul 2: Se calculează punctajul total și se determină randamentul total prin

raportare la etalon.
Domenii de aplicare
Psihologia muncii
Psihologia sportului
Psihologia transporturilor
Tipuri de randament:
Randament ascendent
Randament constant
Randament descendent
Randament fluctuant
Interpretarea rezultatelor
Randament ascendent
ex. 3 5 7
performanţa slabă obţinută în prima etapă semnifică carenţa iniţială in

mobilizarea resurselor în rezolvarea sarcinii
Randamentul constant
randament constant bun (de ex. 7 8 9)
constant mediu (de ex. 5 4 6)
constant slab (de ex. 2 1 3)
Randament descendent
(de ex. 7 4 2) este un simptom al rezistenţei scăzute la oboseala psihică;
Randament fluctuant
(de ex. 2 7 3 sau 6 2 7) denotă oscilaţii marcante ale atenţiei distributive şi

ale rezistenţei psihice
Aspecte critice
Utilizare: in selectie si/sau evaluare (pompieri, militari, sportivi, conducatori auto)
Suport empiric
TESTUL DE ATENŢIE CONCENTRATĂ

TOULOUSE PIERON
Scopul: testarea capacităţii de concentrare a atenţiei
Descriere
Test creion hârtie
Cuprinde o coală cu datele de identificare şi exemplificarea modului de

lucru
Coală cu itemii (şiruri de pătrăţele cu codiţele în diferite direcţii)
Aplicare: în general, în grup
Modalitate de realizare:
Se taie pătrăţelele care au codiţe ca în pătratele stimul
Durata 5 minute
Se încercuieşte pătratul la care s a ajuns, indiferent dacă trebuie sau nu barat
Cotarea:
Poate fi mult uşurată dacă se utilizează grile de corectare, una pentru

întrebările corecte şi pentru omisiuni, cealaltă pentru semnele greşit barate
Se notează: omisiunile, greşelile, răspunsuri corecte, precizie
Total corecte = aspectul cantitativ al atenţiei, determinat mai ales de viteza de

lucru a subiectului
Precizia rezultatelor (P) = aspectul calitativ al atenţiei concentrate
Rezultatele brute astfel obţinute se raportează la rezultatele medii (etaloane) ale

subiecţilor de aceeaşi vârstă, profesiune
Raportare la etalon:
Stanina 1,2 2, 3: capacitate slaba de concentrare a atentiei
Stanina 4, 5, 6: capacitate medie de concentrare a atentiei
Stanina 7, 8, 9: capacitate buna de concentrare a atentiei
Wisconsin Test Card

Masura a flexibilitatii cognitive
Baterii de teste
Test of Everyday Attention (TEA)
Testul de atenție d2
Rolf Brickenkamp
Publicat prima dată în 1962
Ediția a IX-a publicată în 2002
Este un test care își propune să măsoare concentrarea atențională relaționată cu

stimularea vizuală
atenția selectivă
capacitatea de concentrare
Cum se exprimă conceptele măsurate?

1. viteza și cantitatea
numărul de stimuli prelucrați într-o anumită unitate de timp
2. calitatea performanței
nivelul de precizie și exactitatea prelucrării
3. relația dintre viteza și precizia performanței
permite observarea unor elemente aparte ale comportamentului de lucru,

ca și exemplu agitația inițială, instabilitatea, eficiența inhibiției, oboseala
etc.
4. concentrarea
se datorează coordonării individulale a instinctele de impuls și de control.
Domenii de aplicare
Psihologie clinică
Neurpsihologie clinică
Psihologie educațională
Consiliere vocațională
Psihologia muncii
Psihologia sportului
Psihologia transporturilor
Cercetare
Administrare
individual și în grup
copii (începand de la varsta de 11 ani) și adulți
timpul- depinde de forma de administrare .
se utilizează un formular de testare si 2 creioane , fără radieră
instrucțiuni specifice
Instructiuni specifice* si procedura de aplicare
Versiuni adiacente
Sumarizarea (celor mai importante
instrucțiuni )
1. Informații despre scopul testării, evaluare performanței de concentrare la toate
versiunile
2. Prezentarea clara a sarcinii, marcarea oricărui d cu două liniuțe pentru vresiunile

A, B si C
3. Verificarea înțelegerii instrucțiunilor de către respondenți (important pentru toate

variantele)
4. Atenționarea asupra timpului de lucru pentru fiecare rand pentru versiunea

standard și versiunea de cercetare D timpul de 20 sec; pentru versiunea A
timpul de 15 secunde în versiunile B și C nu avem secționarea timpului
5. Se prezintă cât mai clar instrucțiunea „lucrați cât mai repede dar fără greșeli”
6. Înstrucțiuni suplimentare pentru evitarea greșelilor (doar pentru varianta C)
Cotare
NT= variabilă cantitativă a performanței care descrie numărul total al semnelor
prelucrate (parcurse) indiferent dacă ele sunt relevante sau nu
Aceasta valoare are o distribuție normală și este un criteriu relevant pentru

ritmul de lucru al persoanei evaluate
E = valoare bruta a erorilor. Ele pot fi:
E1- erori de omitere
E2- erori de substitutie
E%= procentul de erori ca și indicator calitativ al performanței se refera la

frecvența erorilor din cadrul părților prelucrate ale testului
Cu cât frecventa este mai scazută cu atat performanța, precizia și atenția

sunt mai ridicate
Consistența internă scazută poate fi îmbunătățită prin retestare daca este

cazul
RF= rata fluctuației sau varianța, exprimată prin diferența dintre performanta
partiala maxima si minima.
Acest indicator ofera un indiciu despre consistenta ritmului de lucru pe

parcursul testarii
Varianta nu este distribuita normal si face parte dintre indicatorii mai putini
fideli
NT-E = indicator al performanței globale
Are o distribuție normală, o fidelitate crescuta și corelează puternic cu CC
CC = indicator al capacității de concentrare fiind rezistent la distorsiune
Sindromul O = indicator al comportamentelor necorespunzatoare raportat la

instrucțiuni
Calcularea valorilor brute
1. Calcularea valorilor brute NT (ritmul de lucru)- se insumeaza totalul de stimuli
parcursi pentru fiecare rand
Dupa aceea se insumeaza, obtinandu se valoarea totala
2. Calcularea valorilor brute a erorilor:
Eroarea de tip E1- se insumeaza cate valori “d” cu 2 liniute dintre stimulii
parcursi au fost omise
Eroarea de tip E2- se insumeaza cate valori “d” cu 2 liniute dintre stimulii
parcursi au fost substituite
Numarul total de erori- se insumeaza E1 + E2
Distributia erorilor- se insumeaza erorile primelor 7 randuri si a ultimelor 7

randuri (se completeaza pe pagina1)
Analiza tipurilor de erori eroarea de substituire dubla (simboluri irelevante

se deosebesc de stimuli relevanti prin doua aspecte litera si numar de
liniute ).
Calcularea procentului de erori
Calcularea valorii performantei globale

NT-E
Calcularea performantei de concentrare

CC = itemii corecti * E2 (erori de substitutie)
* itemi corecti = se insumeaza cati dintre itemii parcursi pe fiecare rand “d “cu
doua liniute sunt marcati
Stabilirea curbei de lucru se obtine prin succesiunea cantitatii informationale

prelucrate in fiecare sir de itemi
Pentru evidentierea ritmului si a performantei se unesc ultimele simboluri marcate
formandu se o diagrama din linii
Etalon simplificat (20-39 ani)
Atentia si sofatul
Epilepsia
Tulburari de somn
Narcolepsia
Apneea in somn
Tulburari neurologice
Varsta a treia
Evaluarea clinica a atentiei

Scale/ chestionare
Interviu clinic
Structurat
Liber
Observatia comportamentala
Inteligența
Class Psihodiag
Type Tot
Materials
Reviewed
Definiții ale inteligenței

aptitudine generală
rapiditatea procesării informației
aptitudine de învățare
capacitate de a rezolva probleme
gândire abstractă
inteligența este asociată proceselor cognitive formale
este considerată un prototip pt ceea ce numim inteligență
utilizarea de resurse minime
adaptare la mediu
raționament verbal și non-verbal
cunoștințe dobândite
memorie
ML este un indicator important pentru inteligență
capacitatea de a învăța lucruri noi
Inteligența 1
Definiții (istoric)
Binet Simon (1905): aptitudinea de a judeca bine, de a inţelege bine, de a
raţiona bine.
Spearman (1904, 1923): o aptitudine generală care presupune, in esenţă,

educaţia relaţiilor şi corelaţiilor.
Terman (1916): capacitatea de a forma concepte şi de a inţelege semnificaţia

lor.
Pintner (1921): aptitudinea individului de a se adapta adecvat la situatiile relativ

noi de viaţă.
Thorndike (1921): calitatea unor răspunsuri noi din punctul de vedere al

adevărului sau faptelor.
Freeman (1921): capacitatea de discriminare senzorială, de recunoaştere

perceptivă, flexibilitatea de realizare a asociaţiilor, rapiditate în oferirea de
soluţii.
Woodrow (1921): capacitatea de a achiziţiona noi aptitudini
Dearborn (1921): capacitatea de a învăţa şi de a profita din experienţa

anterioară.
S.S Colvin (1921): aptitudinea de a te adapta la mediu
Definiții
Wechsler (1939): capacitatea individului de a acţiona eficient, de a gândi raţional
şi de a se confrunta adaptativ la mediu
Piaget (1972): un termen generic care sa indice formele superioare ale

organizării sau echilibrului structurii cognitive utilizata la adaptarea la mediul
fizic si social
Sternberg (1985, 1986): capacitatea de automatizare a procesării informaţiei şi

de a emite un comportament adecvat contextual in răspunsul la situaţii noi;
inteligenţa include, de asemenea, metacomponente, componente de
performanţă şi componente de achiziţionare de cunoştinte.
Inteligența 2
Eysenck (1986): transmiterea "error free" a informatiei prin cortex.
Gardner (1986): aptitudinea sau deprinderea de a rezolva probleme care sunt

de valoare in diferite structuri culturale.
Definiție de lucru
🗣 Inteligence...involves the ability to reason, plan, solve problems, think

abstractly, comprehend complex ideas, learn quickly and learn from
experience. It is not merely book learning, a narrow academic skill, or test
taking smarts. Rather it reflects a broader and deeper capability for
comprehending our surroundings ——“catching on,” “making sense” of
things, or “figuring out what to do. (p. 13)
Clasificarea CI
Măsurat prin teste CI (IQ) are media 100 și ab. std. 15
Supradotat intelectual (>130)
Deficiență mentală (<70)
Ușoară: 50-70 (85% din DM)
Moderată: 35-50
Severă: 20-35; pot învăța să citească câteva cuvinte și să citească
Profund: <20-25; necesită supraveghere și internare permanentă în locații

speciale
Testele de inteligență sunt mai puțin fidele
În afară de acest nivel mental trebuie să măsurăm și funcționalitatea
Evaluarea corectă a funcționalității- prin ea se stabilește gradul de afectare
Inteligența 3
De ce este utilă operarea cu conceptul de
„inteligență”?
Ce prezice un scor IQ mare?
Este inteligența universală? În ce măsură diferite culturi valorizează un anumit tip

de inteligență?
Este IQ modificabil?
Ce prezice un scor IQ mare?

Predicția- scop al psihologiei ca știință
1921- Dr. Lewis M. Terman- de la Universitatea Stanford inițiază studiul Genetic

Studies of Genius
Identifica 1521 de copii din scolile din California care aveau un scor IQ de 135
sau mai mare la testul adaptat de el in SUA (testul Stanford Binet)
“Geniile lui Terman”
Evaluati periodic la diferite niveluri
Studiul lui Terman- Rezultate

1925- încă înainte de a termina înrolarea în studiu publică The Mental and Psyhical
Traits of a Thousand Gifted Children:
„bright people are normal people”
Performanțele remarcabile în anumite domenii și obișnuite în altele
Copiii cu IQ ridicat
performanță școlară și numărul de ani de școală
2 treimi dintre copii au absolvit facultatea
o rată de 10 ori mai mare pentru timpul respectiv
performanțe academice foarte bune
Inteligența 4
Cel puțin un sfert dintre elevii supradotați au avut un părinte care a absolvit
colegiul
În medie, părinții copiilor supradotați au avut un nivel de școlarizare dublu

decât cel al adulților tipici
Aveau venituri mai mari decât media- în 1954- salariul era de $5.800 (mediana), iar
subiectii lui Terman castigau $10,556.
Femeile din studiu aveau mai putini copii decat media si deveneau mame mai tarziu
Nici unul ditnre copiii selectați în studiu nu a primit premiul Nobel
William Shockey și Luis Alvarez (Premiul Nobel în fizică) au fost evaluați însă au
fost excluși din studiu
Rezultate obișnuite în domenii ca:
sănătatea mentală, numărul de sinucideri, rata alcoolismului, stabilitatea

în cuplu și rata divorțului
Profesia
Regretele
Regretele geniilor lui Terman

Oamenii cu nivel intelectual ridicat au rezultate scolare mai bune si au un
număr de ani de scoală semnificativ mai mare
Participanții au spus că i-a ajutat mult că au știut că fac parte din studiul lui Terman
Succesul în viață și IQ
Index al abilității mintale generale (IQ) ca predictor pentru criteriile succesului
în viață
Educație și dezvoltarea cognitivă
Testele de inteligență au fost de la început construite cu scopul de a prezice

performanțele școlare (0.4-0.5)- moderatori- corelația este mai mare când se
utilizează ca indicatori ai performantelor școlare ca un scor compozit
Inteligența 5
IQ explică 25% din varianța performanței școlare- factori individuali, de meidu,
autoeficacitate (Bandura, 1996), așteptările părinților, motivația, competențe ca și
perseverență, incredere, reziliență
Este inteligența universală?

Diferite culturi valorizează un anumit tip de inteligență- nu poate fi înțeleasă
fără contextul cultural
America de nord și Europa IQ corelează cu succesul școlar
Brazilia, Kenya (Sternberg, 2001)
Kenya
Triburile Lue din Kenya rurală
rieko, similar cu ideea de inteligență academică & deprinderi specifice
luoro, abilități sociale (respect, responsabilitate)
paro, gândire practică
winjo, înțelegere
Este IQ modificabil?
Studiile de adopție- Iran (Dennis, 1973), România (Rutter, 1996)
cu cât un copil era adoptat mai repede, si perioada de afectare de mediu era
mai scurtă, cu atat efectul la o vârsta de 6 ani sau adolescență în ceea ce
privește dezvoltarea cognitivă era mai scăzută
coeficientul de inteligență nu este stabil la vârste timpurii (2-2,6 ani)
pana la acea vârtă nu ai ce norme cognitive să măsori
până la 2 ani jumătate măsurăm dezvoltarea
Studiile de intervenție- IQ este relativ stabil în cadrul unei generații
Inteligența 6
intervențiile timpurii (primii ani de viață) pot avea efecte dacă sunt susținute
și dacă sunt complexe
ex. Head Start Project, Abecedarian Project
Efectul asupra IQ este minim pe termen lung
Factori: timpul (perioade critice), intensitatea, orientate spre invatare (nu

doar joc)
sunt studii care au luat mame singure/care erau în situații de risc și au plasat
acei copii de grijă accelerată (pe o perioadă de 2 ani)
Inteligența 7
Efectul Flynn
🗣 Modificarea nivelului cognitiv între generații.
Efectul “Flynn” James Flynn (1984)- IQ creşte inter generaţie ––(15 puncte intre
1932 si 1978)
Documentat la 25 de teste în 15 țări
o creștere mai mare pentru testele non-verbale
efectul mai mare se regăsește la partea de jos a distribuției IQ
Generațiile actuale sunt mai inteligente decât generația părinților noștri la

vârsta noastră
Ipoteze
Speranța de viață s-a dublat din anul 1901 până în prezent
Inteligența 8
Nutriție & sănătate
oamenii s-au hrănit și îngrijit mai bine
Sistemul educațional
Efectul Flynn și inversul său au cauze de mediu
Ce este efectul Flynn?

Herrnstein & Murray (1994)- The Bell Curve
James Flynn (1984)
Creșteri de-a lungul timpului la scorurile testelor de inteligență:
Intergenerational
15 puncte/generatie
în funcție de testul aplicat
țara unde s-a aplicat (Flynn,1984)
Creșteri pe zona de abilități non-verbale > cele verbale
Ce înseamnă că acest coeficient IQ crește și

cât?
Rezultate mixte (în funcție de țară), in medie 3 procente la fiecare generatie
Diferențe mai vizibile în funcție de tipul de test utilizat (masoara inteligența

fluidă/cristalizată)
Teste care măsoară inteligența fluidă:
Raven, Matricea norvegiană, Testul Formelor-versiunea belgiana, Jenkins

test, etc.
Inteligența 9
Teste care măsoară inteligența cristalizată:
Wechsler-Binet ori testele care masoara abilitatile verbale.
Unele dintre aceste teste masoara abilitatea de a rezolva probleme insa

altele masoara informatia dobandită din mediu
Massive IQ Gains in 14 Nations: What IQ Tests Really

Measure
Analiza:
Date din 14 țări (anii 50, post-50)
3 tipuri de teste: Raven, Wechsler, teste slab verbale
5 pct.-25 pct. de puncte într-o generație la toate testele, medie: 15 pct/generatie
Creștere pregnantă la nivelul inteligenței fluide/ teste culturally reduced tests

(Matrici Progresive Raven – elemente generale ce nu pot fi învățate)
Inteligența 10
1. Conținutul învățat a inhibat, nu a promovat creșteri în scorul IQ
Faptul că avem scoruri mai mari azi (cunoștințe generale), nu înseamnă că suntem
și mai inteligenți
Wechsler – subtest specific (aritmetică,etc) + rezolvare probleme
Necesită cunoștințe specifice
Raven – analiză rezolvare probleme
Creștere în abilitatea de rezolvare probleme, nu în conținutul învățat
2. Câștigurile în scorurile IQ persită până la maturitate (Belgia,

Olanda, Norvegia și posibil în Franța, Marea Britanie, US)
Vârful potențialului – scor IQ - la o vârtstă tânără? => NU!
Creșterile persistă la testul Wechsler-Binet (inteligența cristalizată)
Vârsta
Efectul Flynn variază în funcție de vârstă și poate fi identificat la orice vârstă (Ceci
& Williams, 2016)
Creșteri considerabile pt adulți, nu pentru copii (Inteligența fluidă) – (Pietschnig,

Voracek, 2015)
Efectul Flynn este invers proportional cu vârsta, de ce? Nu există legătură între
școlarizare și efectul flynn? (Wheeler 1942)
Inteligența 11
Rasa și diferențele de IQ
”Negrii versus Albii”
Avantajul de a fi ”alb”
Avantajul se regăsește în cazul adulților
15 puncte diferență
Diferențele între copii negrii și albi reduse
Ce face diferența?
Accesul egal la educație
Economic au aceleași oportunități
Mediul mai favorabil
Posibile explicații ale efectului Flynn

Flynn a încercat sa ofere 3 explicații pentru acest efect observat:
1. Este un artefact
2. Testele nu măsoara ceea ce trebuie să măsoare
3. Inteligența crește cu adevărat
Supoziții inițiale (1887): Având în vedere că efectul este observat și pe testele

care măsoară inteligența fluidă, acest efect chiar există.
Supoziții ulterioare (1994 & 1999): Este posibil ca unii factori de mediu să
favorizeze creșterea
Orientați spre gândire abstractă, logică și ipotetică vs ancorarea în concret
Ce legătură există între un cățel și un iepure? (mamifere vs cățelul prădător)
Avansarea tehnologică/modernismul/meritocrația (tranziție culturală de la pre-

științific -știință)
Mediu/Genetic/Probleme cu măsurătorile
Inteligența 12
Factori de mediu
(Mingroni, 2007)
nutriția
starea de sănătate
(Russell, 2007)
accesul la educație
(Lynn, 1998)
creșterea numărului de ore de matematică în școală
(Williams, 1998)
cunoștințele procedurale
habituarea
condițiile de trai
urbanizarea
nivelul de educație al părinților
stilul de parenting
mărimea familiei
Factori genetici
Heterosis
urmașii unor adulți care provin din subpopulații diferite din punct de vedere
genetic prezintă o creștere a IQ-ului puțin peste media din populație
(Mingroni, 2007)
este dificilă stabilirea unei legături de tip cauză - efect între bagajul genetic și
nivelul de inteligență (Mingroni, 2007)
Inteligența 13
Implicații
”Were we getting that much smarter or were our ancestors mentally retarded?”
(Flynn, 2013)
Dizabilitate mentală - Unul dintre criterii e IQ-ul (DSM V, 2013)
Pedeapsa capitala – Dizabilitate – Scor IQ (80+ prizionieri salvați de la moarte)
Scoală specială - Kanaya et al., 2003b – copii testați cu WISC vs WISC-R

(scadere de 5.6 pct.)
Utilizarea normelor ”învechite” poate duce la lipsa identificării persoanelor cu nevoi

speciale și implicit la privarea de educație necesară acestora.
Declin al scorului IQ? Flynn negativ

Numărul mare de imigranți non-Europeni ? – nu se susțin
Sex-ratio: diferențe femei/bărbați (studii multe pe bărbați) – puțin probabil
Fertilitatea disgenică - asocierea negativă dintre inteligență și numărul de copii

(Dutton & Lynn, 2013; 2015).
Vârsta când devenim părinți? – corelație negativă cu IQ*
Studii pe populații mici
Concluzii
1. Efectul Flynn constant (creștere în medie cu 0.3/an)
2. Creșterea scorului IQ cu 0.3/an s-a observat atat în extreme cât și în media

distribuției scorurilor IQ
3. Scorul IQ nu măsoară inteligența înnăscută ci mai degrabă achivemant

(dobândită).
4. Scorul IQ trebuie privit critic – stabilitatea nu implică lipsa schimbării (mediul

familiai, de muncă, stil parental, schimbări ale sistemului educațional, etc.)
5. Atenție la ce fel de teste și norme folosim!
6. Există diferite cauze ce susțin atât Creșterea/Declinul (platoul) Efectului Flynn.
Inteligența 14
Concluzii
Definire
Studiu lognitudinal
Modificabilitate
Inteligența 15
Inteligența generală- „General
cognitive ability” (utilitatea
predictorilor cognitivi în
domeniul educațional, al muncii
și social)
Created @April 6, 2022 2:09 PM
Class Psihodiag
Type Curs
Materials
Reviewed
Data Curs 7- 06.04.2022
Inteligenta generala (General cognitive

ability)
Academic
Muncii
Succesului in viata & Calității vieții
Predictor al performantei academice

Studiu longitudinal (N=70.000+)- 5 ani- UK
Inteligenta generala măsurată la 11 ani si performanta educationala la 16 ani
The Cognitive Abilities Test (CAT)
Inteligența generală- „General cognitive ability” (utilitatea predictorilor cognitivi în domeniul educațional, al muncii și 1
social)
baterie complexă de teste
editia a doua
a masurat inteligenta generala si 3 componente (numeric, verbal si non

verbal)
calcul + raționament verbal și nonverbal
Performanța educatională pentru 25 de continuturi școlare la 16 ani
Eșantionul extins și reprezentativ
Bateria de testare cognitivă complexă 10 subteste
Timpul testării a fost optim: la începutul învățământului secundar când încă nu

există o predare specifică
Design longitudinal
Teste educaționale standardizate
Asocierea dintre academic (F2) si

cognitiv(F1)
Varianța din performanța educațională este 0.86 etc.
social)
Varianța educatională explicată de abilitatea cognitivă generală
Predictor al perf. acad.- concluzii

Factorul inteligentei generale (g) masurat la vârsta de 11 ani corelează (0,81) cu
examenele școlare naționale evaluate la vârsta de 16 ani.
Diferențe substanțiale pe conținuturi școlare
Factorul verbal are efect semnficativ doar în cazul continuturilor educationale

verbale cu un maxim de 7% varianță
Fete> băieti doar la factorul educațional (fără fizică)
Predictor al performanţei în muncă

Cât de utile ne sunt testele de abilități cognitive când vrem să prezicem
performanța în muncă
GMA= General mental ability
Relația dintre interesul față de un domeniu profesional și performanța în lucru
Aceste interese vocationale sunt predictive pentru alegerea unui domeniu însa
nu sunt deloc relevante pentru promovarea în acel domeniu (trainingurile etc sunt
mai importante decât abilitățile cognitive în promovare)
Predictori ai performanţei în muncă:
social)
Scor compozit la testele cognitive- 0,53 (0,27-0,61)
Teste situaţionale- 0,44
Studiul informaţiilor biografice- 0,37
Recomandările- 0,26
Experienţa- 0,18
Interviul- 0,14
Interesele- 0,1
Vârsta- 0,01
Grafologia- 0,02
Evaluarea nu se face pe rezultatele la un test de inteligenta ci pe rezultatele la un

test din domeniul muncii
De ce aceste valori?
testele de aptitudini cognitive sunt aplicabile într-un domeniu larg de meserii

(IQ prezice între 4-30% din perf. în muncă)
Interesul nu este un predictor pentru performanță ci pentru motivație
GMAs şi trainingul/învăţarea
Cei care au un nivel intelectual ridicat au rezultate mai bune în programele de
training
De ce?
Abilităţile cognitive sunt implicate în
orice tip de activitate
Abilitățile cognitive= cunoștințe
Abilitățile cognitive= învățare

mai rapidă și eficientă
social)
cunoștințele mediază relația
dintre abilitatile cognitive
generale și performața în
muncă
Orientarea spre proces

Importanta cunostintelor & trainigului
Efectul “Matei” în organizarea resurselor în organizaţii
social)
Pilda talanţilor- Pentru că celui ce are i se va da, şi va avea de prisos; dar de
la cel ce n are se va lua şi ce are!
Efect pozitiv indirect
Succesul în viaţă şi abilităţile cognitive

Index al abilităţii mintale generale (IQ) ca predictor pentru criteriile succesului
în viaţă
Predictori ai:
1. Performanţei academice şcolare- moderatori- corelaţia este mai mare când

se utilizează ca indicatori ai perf. şcolare un scor compozit
2. Performanţei în muncă
3. Longevităţii
Linda S. Gottfredson & Ian J. Deary, 2004

Dacă inteligenţa (GMS) este cel mai bun predictor al performanţei în muncă, ar
putea fi şi un predictor ar longevităţii
social)
After examining the IQ data of the Scottish population in 1932 and correlating them
with follow up studies 65 years later, both researchers claimed that children who
scored in the top 50% of the population for intelligence ... were more than twice as
likely to survive
into their late sixties than those who scored in the bottom half.
De ce?
Inteligenţa este asociată cu locuri de muncă mai bune şi cu venituri mai mari
Oamenii inteligenţi adoptă mai frecvent un stil de viată sănătos
Atât la nivel de prevenţie cât şi de intervenţie
Scorurile IQ pot să indice probleme de dezvoltare prenatală
Scorul IQ este un indicator al integrităţii organismului
Genetic si IQ
Eritabilitatea IQ 0.7-0.8 (studiile pe gemeni), 70-80% din variabilitatea IQ este
explicata de gene
Gemenii monozigoti crescuți separat au un CI mai similar decat gemenii dizigoti

crescuti impreuna si mai mare decat fratii adoptivi
Eritabilitatea IQ este mai scazuta la copii comparativ cu vârsta adultă
Mediu si IQ
Factori biologici din mediu
Malnutritia (perioada prenatala si primii 2 ani)
Expunerea la toxine
Factori socioculturali
Familia, nivelul de educatie al parintilor, practicile parentale de acasa
Evenimente negative de viata
social)
Ordinea nasterii- de ce 80% din studenții de la Harvard sunt primii în ordinea
nașterii?
Gene si mediu si IQ
Eritabilitatea la 80% din din variata IQ
Mediu
social (familie, peers, scoala) sau
non-social (nutritie, poluare, boli).
Faptul ca o tulburare este determinata de gene nu insemna ca ea nu poate fi

influentata si de mediu (ex.Pheylketonuria)
social)
Abilități cognitive și Trăsături de
Personalitate
Class Psihodiag
Type Seminar
Materials
Reviewed
Data Seminar 7- 11.04.2022
Este inteligența un domeniu al personalității?
Care este utilitatea studierii legăturii dintre personalități și

inteligența?
Personality is an individual’s unique variation on the general

evolutionary design for human nature, expressed as a developing
pattern of dispositional traits, characteristic adaptations, and
integrative life stories, complexly and differentially situated in
culture.
Abilități cognitive și Trăsături de Personalitate 1

Personalitate- BIG 5
Abilități cognitive
Abilitățile cognitive
totalitatea mecanismelor de procesare informațională
„potențial de a performa o sarcină”

abilitățile pe care le folosim în rezolvarea de probleme
🗣 Abilitățile cognitive sunt implicate în sarcini/activități care necesită

prelucrarea mentală a informațiilor.
Ce abilități cognitive sunt implicate în rezolvarea unei probleme de matematică?

Dar atunci când alegi ce să mănânci?
Inteligență Versus Personalitate

Inteligență Personalitate
Trăsături cognitive Trăsături non-cognitive
Măsurători- teste pentru abilități Chestionare
Performanță maximă Comportament tipic
Cele două constructe sunt dpdv conceptual diferit, se măsoară diferit
g și Big Five
g corelează pozitiv cu factorul Deschidere (0)- r=.33 (semnificativă)
g corelează (mică) pozitiv cu Extraversiunea (E)- r=.08
g corelează negativ cu Neuroticismul (N)- r=-.15
corelații pozitive dar neglijabile cu Conștiinciozitatea (C) și Agreabilitatea (A)
🗣 Personalitatea explică mai degrabă varianța la nivelul inteligenței

cristalizate, decât inteligenței fluide.
Explicație: „investment theory”

Rezultate studiu
1. Corelație pozitivă
stabilitate EM – AC (verbale/numerice)
deschidere (O),– AC (corelații slabe)
2. Corelație negativă
Conștiinciozitate – AC
3. Stabilitatea Emoțională și C. aduc putere explicativă, peste nivelul de educație în

prezicerea AC.
4. O. interacționează cu nivelul de educație, dar nu peste nivelul de educație

(persoanele lipsite de educație beneficiază de O crescut)
Ce legătură există între Personalitate și

abilități cognitive/inteligență?
Concluzii 1
1. Inteligența și personalitatea- constructe diferite?- debate continuu
2. Ce legătură există
3. Există o corelație pozitivă și semnificativă între:
Deschiderea (O) și factorul g (abilități cognitive generale) și inteligența fluidă
Stabilitatea emotională (N) și inteligența cristalizată (în special) și abilitățile

verbale (specific)
Extraversiunea și factorul g (abiliăți cognitive generale) și Inteligența fluidă și

cristalizată
Toate aceste corelații sunt semnificative, dar slabe!!!
4. Există o corelație negativă și semnificativă între:
Conștiinciozitate și inteligneța cristalizată (corelații slabe)

5. Personalitatea explică mai degrabă varianța la nivelul inteligenței cristalizată,
decât la nivelul inteligenței fluide.
Metaanaliză
conștiinciozitatea și openesul corelează cu performanța academică
Nivelul academic- moderator?

Relația se întâmplă datorită mediatorului
Vârsta- moderator?
Este un moderator seminificativ
Concluzie 2
1. Performanța academică corelează semnificativ: O, A, C
2. Corelația dintre C și Performanța academică, independentă de inteligență
3. C este cel mai puternic predictor al performanței academice (Muncă).
4. Moderatori semnificativi identificați ai relației Personalitate-Performanță

Academică:
Nivelul academic
Vârsta
Nivel Academic x Vârstă
Abilități cognitive Personalitate

Copilăria timpurie- AC inițial prezic Trăsăturile măsurate în copilăria
SLAB AC ulterioare timpurie – prezic personalitatea
ulterioară
Prima decadă creștere stabilitatea
dramatic a AC

Adolescență – stabilitatea persistă pe Coeficientul de stabilitate a P. la
parcursul vieții jumătatea vieții de adult în creștere
(.3-.7)
Primele 3 decade creștere a

stabilității P.
Concluzii II
1. AC și P sunt parțial moștenite genetic și stabilitatea lor crește cu vârsta.
2. AC: efectul moștenirii genetice se vede cu creșterea în vârsta.
3. P: efectul moștenirii genetice scade cu vârsta.
4. Stabilitatea AC mediată în mare parte de gene.
5. Stablitatea P mediată total de factori de mediu.
Studiu Briley
Abilități cognitive
Copilăria timpurie AC iniția prezic SLAB AC ulterioare
Prima decadă
Take home message

1. Relația dintre personalitate și inteligență este controversată (păreri contradictorii)
2. Deschiderea spre experiență (O) și stabilitatea emoțională(N) este asociată

pozitiv cu abilitățile cognitive.
3. C este unul dintre predictorii succesului academic și ai performanței la muncă.
4. Inteligența nu este un domeniu al personalității
5. Există asocieri semnificative, dar slabe între abilitățile cognitive și trăsăturile

de Personalitate.

Abordări teoretice ale inteligenței
Class Psihodiag
Type Curs
Materials
Reviewed
Data Curs 8- 13.04.2022
Ce stim pana acum?

Definitii largi
Clasificarea IQ
Modificabilitate
Predictori ai abilitatilor cognitive in domeniul educational, organizational, in

relatie cu diverse aspecte ale functionarii individului
Pana la 1869 cand a fost publicata cartea

Hereditary Genius
Utilizarea termenului de “inteligenţă”
Termen rar utilizat înainte de ultima parte a secolului 19.
Antichitate- studiul diferențelor individuale
diferite teste utilizate de împăratul Chinei pentru a evalua performanţele

angajaţilor din guvern
Abordări teoretice ale inteligenței 1

Antichitate
Imperiul Chinez examinarea funcţionarilor publici:
1. codul civil
2. probleme militare
3. cunoştinţe de agricultură
4. veniturile
5. cunoştiinţele de geografie.
În Grecia antică- procesul educaţional
în evaluarea deprinderilor intelectuale şi a calităţilor fizice.
Împăratul Caesar & Împăratul Justinian
Evul mediu- Revoluţia franceză

Universităţile europene foloseau o serie de teste pentru promovarea studenţilor în
anii superiori de studii.
Nu era timpul pentru evaluarea diferenţelor individuale
presiuni religioase şi sociale
Renaşterea
accentul era pus pe individualitate
Darwin, teoria evoluţiei, diferenţele de grup

Teoria evoluţiei- The Origin of Species in 1859
Adaptarea speciilor la mediu
Selecţia naturală
Explicaţia diferenţelor cognitive între grupuri
Ulterior- Darwinisnul social

persoanele care au abilități cognitive superioare au șanse mai mari să fie
selectate în detrimentul persoanelor cu un nivel mai scăzut
natura/evoluția favorizează persoanele care sunt mai inteligente
“It is not the strongest or the most intelligent who will survive but
those who can best manage change.” Charles Darwin
Sir Francis Galton- 1822- 1911

Contribuții in domenii diverse
Statistica (corelatie)
Meteorologie (weather maps)
Psihologie (sinestezie)
Criminologie (clasificarea amprentelor)
🐙 Aptitudinile umane sunt distribuite conform curbei lui Gauss şi, deci,
indivizii pot fi clasificaţi în funcţie de proprietăţile cunoscute ale legii
distribuţiei normale.
Din 997 de persoane eminente, 415 au rude eminente ⇒ acest curent a determinat
credința că inteligența este genetică
I PROPOSE to show in this book that a man's natural abilities are

derived by inheritance , under exactly the same limitations as are
the form and physical features of the whole organic world.
Galton şi K. Pearson
Utilizarea unor tehnici statistici noi, bazate pe CORELAŢIE
“Idioţii” şi inteligenţa- capacitatea de discriminare senzorială

Inteligenţă şi simţuri (teste senzorio-motorii pentru evaluarea inteligenţei)
Jean-Martin Charcot
Neurolog, Salpêtrière Hospital, Paris
Contributii:
Atrage atentia asupra neurologiei
Interactiune intre simptome fiziologice si psihologice
Sustine modelul Diateza-stres
ai o serie de factori de vulnerabilitate care când sunt activați

declanșează boala
L-a avut ca student pe Alfred Binet , Pierre Janet și Sigmund Freud
Eşecul testelor senzorio-motorii

Rezultate negative
Jastrow, Cattell, Wissler
O reevaluare a “testelor” de inteligenţă
Apariţia scalelor “moderne” de inteligenţă
Orientări la începutul secolului XX

Reforme educaţionale
Metode de clasificare a bolilor mentale
Servicii de specialitate
Alfred Binet
Background
studentul lui Charcot

1894 - Coordoneaza la Sorbona Laboratorul de Psihologie experimentala
1904 La Société Libre pour l'Etude Psychologique de l'Enfant
Concepţia lui Binet privind inteligenţa

1905- Scala Binet Simon Scala metrica a inteligentei
Alfred Binet & Théodore Simon- 1905, "Année psychologique", 12 , 191 244.
"Méthodes nouvelles pour le diagnostic du niveau intellectuel des anormaux
revizuită în 1908, 1911
Vârstă mentală
Cerinţe practice
Asumpţii
Scala Binet Simon

The scale that we shall describe is not a theoretical work ; it is the
result of long investigations, first at the Salpêtrière, and afterwards
in the primary schools of Paris, with both normal and subnormal
children.
În prezența noastră, în timpul testării putem indentifica abilități mentale- să

vedem dacă este normal sau are abilități întârziate
Scala Binet Simon- Scala metrica a

inteligentei , 1905
Inteligența este abordată ca factor unitar
30 de itemi vârsta mentală
3 nivele de deficiență mentală

Idiot- afectare severă
Imbecil- afectare moderată
Moron- afectare ușoară
Probleme
Unitate de măsură
după ce deja ajungem în adolescență nu mai poate fi folosită pentru că

abilitățile cognitive se dezvoltă până la vârsta adultă iar apoi
stagnează
Esantion normativ mic
Validitate limitată
1916 Stanford-Binet
Henry Goddard- traducere
Lewis Terman- standardizare
traduce scala în engleză
a propus pentru prima dată utilizarea termenului de coeficient de inteligență
IQ: MA/CA

Critici ale “IQ”
Ce este totuşi inteligenţa?
IQ = MA/CA x 100
TEORII ALE INTELIGENȚEI
🐙 1. Teorii factoriale (clasice)
nu au avut la bază un model explicit
dovada statistică prin care putem observa cum se combină rezultatele

la diferite teste de inteligență
acele probe care tind să aibă în spate factori latenți, o sa ne determine

să avem performanțe scăzute dacă nu avem factorii latenți ridicati (Ex.
factori de vorbire)
Charles Spearman şi factorul “g”
L. L. Thurstone şi teoria factorilor multipli
Raymond Cattell şi John Horn
John Carroll
2.Teorii moderne ale inteligenţei
Charles Spearman şi factorul “g”

În scoală copiii care sunt buni la o materie, tind să aibă similar rezultate bune si la
celelalte materii
Teoria celor 2 factori
Performanţa la un test = g + s

g- stă la baza performanțelor similare la diferite teste
s- factori specifici care explică diferența dintre rezultatele la diferite teste (ex.
diferențe dintre rezultatele la testele la geografiei și istorie)
G means a particular quantity derived from statistical operations.

Under certain conditions the score of a person at a mental test can
be divided into two factors, one of which is always the same in all
tests, whereas the other varies from one test to another; the former
is called the general factor or G, while the other is called the
specific factor… G is in the normal course of events determined
innately; a person can no more be trained to have it in higher
degree than he can be trained to betaller. (pp. 156 157)
L. Thurstone şi teoria factorilor multipli

Thurstone (1887-1955)
psihometrician
A realizat o analiza factoriala a testelor de inteligenta
A fost printre primii care a argumentat astfel ca o persoana poate fi inteligenta in

mai
multe feluri
Inteligenţa este o sumă de factori multipli, de aptitudini distincte („intelligence

not one thing but many”)

Teoria factorilor multipli
Identifica 7 abilitati mentale primare (Primary Mental Abilities)
Intelegere verbala
Fluenta verbala
Aptitudine numerica
Aptitudine spatiala
Memorie
Viteza perceptuala
Rationament

Raymond Cattell- 1905- 1998
Student al lui Spearman
Inteligenţa fluidă şi cristalizată
fluidă (Gf): nonverbală, înnăscută, determinată genetic, aptitudinea de a

rezolva probleme
TESTE NONVERBALE, INDEPENDENTE DE EDUCATIE care încearcă să

se bazeze pe aceste procese legate de Gf
cristalizată (Gc): cunoştinţe dobândite şi care sunt puternic dependente de

expunerea la un mediul cultural sau la o serie de procese de învăţare
TESTE VERBALE, DEPENDENTE DE INVATARE
Distincţia inteligenţa fluidă vs. cristalizată la Wechsler

John Horn
Instead of attempting to
describe each individual’s
mental endowment by a single
index such as a mental age or
an intelligence quotient, it is
preferable to describe him in
terms of a profile of all the
primary factors which are
known to be significant …. If
anyone insists on having a
single index such as an I.Q., it
can be obtained by taking an
average of all the known
abilities. But such an index
tends so to blur the description
of each man that his mental
assets and limitations are
buried in the single index. (p.
110)- Horn and Cattell (1946)
Mai găseste 2 factori:
factor de viteza de procesare a

informației
factor de vizualizare, de a lucra

cu materiale vizuale

John Carroll
Argumente pentru o structură a inteligenţei de tipul Gf-Gc
John Carroll (1993): analizează mai mult de 460 de baze de date diferite care includ
cele mai importante studii de analiză factorială a aptitudinilor cognitive
Un model pe trei nivele al structurii cognitive
“Human Cognitive Abilities”- 1993
John Carroll- modelul stratificat
Pe baza acestui demers metaanalitic putem sustine niveluri diferite de abordare

a abilităților cognitive:

nivel primar
sunt teste/probe individuale
ele tind să se clusterizeze
factori de ordin 2
factor supraordonat semnificativ
poate explica performanța comuna din cardul diferiților factori
Factorul inteligenței generale este cel care poate explica performanțele comune
Factorii inteligenței generale (supraordonat)
Inteligența fluidă, cristalizată, memorie, învatare, percepție vizuală,

capacitatea de procesare auditiva, viteza cognitivă
În spatele acestor factori avem un număr de 69 de abilități
Identifică 3 nivele ale funcţiilor cognitive:

îngust nivelul III
larg nivelul II
general (nivelul I)
Cele 3 nivele difera in gradul de generalitate
Structura factorială a inteligenţei

Factori de ordinul 1: aplicarea tehnicilor de analiza factorială la setul original de
date
Factori de ordinul 2: aplicarea tehnicilor de analiza factorială la datele obţinute la

nivelul 1
Factori de ordinul 3: aplicarea tehnicilor de analiza factorială la datele obţinute la

nivelul 2

Exemplu: Carroll
Structura pe nivele a inteligenţei fluide
Structura pe nivele a inteligenţei cristalizate
Cattel- Horn- Caroll (CHC)

Modelul CHC este o taxonomie, un sistem de clasificare care poate fi utilizat in
diferinte modalitati

🐙 Concluzie legată de aceste teorii factoriale:
performanța în domenii cognitive sunt corelate pentru că g este

coresp. de ele
Teorii care merg pe dihotomie
Teorii care merg pe inteligențe multiple

Instrumente de evaluare a
inteligenței generale
Class Psihodiag
Type Curs
Materials
Reviewed
Data Curs 9- 20.04.2022
Au fost obținute prin corelarea rezultatelor la probe cognitive și sarcini

academice
susține existența unui factor latent numit inteligența generală
Instrumente de evaluare a inteligentei

generale
Instrumente psihometrice de evaluare a inteligentei
Începând cu vârsta de 2 ani
sub vârsta de 2 ani evaluăm nivelul de dezvoltare
stabilitatea este mai mare cu cât evaluarea se apropie de 6 ani
Scale de dezvoltare
Măsurăm dezvoltarea cognitivă
Începând cu vârsta de o lună
în perioada senzorio-motorie achizițiile pe care le putem observa direct sunt

mai degrabă achiziții motorii
Instrumente de evaluare a inteligenței generale 1

NONVERBALE:
Raven Progressive Matrices (4+)
Test of Nonverbal Intelligence (5-85)
Leiter International Performance (2-28 ani)
Universal Nonverbal Intelligence (5-17 ani)
BATERII DE TESTE:
Scalele Wechesler (2,6 ani+)
Kaufman Assessment Battery for Children (K-ABC) (2.6-12.6 ani)
Kaufman Adult and Adolescent Intelligence Test (KAIT) (11-85+ ani)
Woodcock Johnson Cognitive Battery (2-90 ani)
Stanford Binet (2-24 ani)
Cognitive Awareness System (5-18 ani)
British Abilities Scales (2-18 ani)
Differential Abilities Scales (2.6-18 ani)
MATRICILE PROGRESIVE RAVEN
Prezentare generală
Ce evaluăm cu testele Raven?
Standardizarea pe populaţia României
Etalonul
Studiul fidelităţii
Consistenţa internă
Test retest
Studii de validitate

Concluzii
Teoria factorului inteligentei generale- g
📌 Sunt teste de evaluare cognitivă care au fost construite din prisma factorului
de inteligență generală g.
Istoric al matricilor progresive

Progressive Matrices au fost construite de catre J. C. Raven
Prima versiune a testului publicata in 1938
J. C. Raven lucra cu Lionel Penrose, la un studiu privind … the genetic and the
environmental origins of mental defect
J C Raven a fost studentul lui Spearman

Ce evaluăm cu testele RPM
Testele RPM au la bază teoria
abilităţilor cognitive a lui
Spearman- factorul g are două
componente:
Componenta reproductivă
Componenta eductivă
Componenta reproductivă a lui g

Ability to recall acquired information
Abilitatea reproductivă vizează capacitatea de recunoaştere şi reproducere a

unui material (în mare parte verbal) care reprezintă conceptele explicite,
verbalizabile ale unei culturi
Scalele de Vocabular Mill-Hill
A identifica cel mai bun sinonim dintr-un grup de sinonime
Un scor scăzut la aceste probe poate insemna un vocabular sau un mediu de

educație mai putin dezvoltat
Componenta eductivă a lui g

Componenta eductivă a lui g: the ability to draw meaning out of confusion
A percepe şi a identifica relaţii care nu sunt vizibile imediat
Formarea constructelor care facilitează manipularea problemelor complexe
Educere (latină)= a extrage
Matricile evaluează capacitatea de a deduce relaţii

Abilitatea eductivă
Capacitatea de a discerne semnificaţia de confuzie, de a crea noi insighturi
De a percepe şi de a identifica relaţii care nu sunt vizibile imediat
De a genera noi concepte (în mare măsură non-verbale) facilitând astfel

manipularea problemelor complexe care implică mai multe variabile
dependente în mod mutual.
Abilităţi necesare atât copiilor pentru a găsi sensul regulilor implicite ale
limbajului cât şi managerilor în procesele decizionale.
În viața de zi cu zi această abilitate este implicată în domenii destul de diverse

(ex. învățarea limbajului)

Validitatea de construct

Diferite studii plasează matricile progresive ERaven ca fiind implicare în diferite
alte probe (corelează)- probe non-verbale, probe care merg pe memoria de
lucru
Dat fiind faptului că exită corelații semnificative- ceea ce măsoară aceste teste
este un element important implicat în alte teste
Modelul lui Carroll- mpr se suprapun peste inteligența fluidă (cea care este in
principal non-verbală, nondependentă cultural)

Validitatea de criteriu (predictiva)
📌 g on its own does almost as well as the best combination of all abilities
measureable by psychologists.
g singur explica aproape la fel de bine performanta similar cu cea mai
bună combinație a tuturor abilităților măsurabile de către psihologi.
Testele Matrici Progresive Raven

„Probe de observaţie şi gândire clară”
Abilităţi eductive
Fiecare item al testului este „unui mod de gândire, iar ordinea în care sunt
prezentate problemele oferă un antrenament pe parcurs- „Matrici Progresive”
Itemii sunt așezați în ordinea crescândă a dificultății acestora
Modul în care rezolvi primii itemi te ajută în rezolvarea itemilor următori
CPM, SPM, APM

forma color
forma standard
forma avansată
construite în funcție de dificultatea itemilor
Matrici Progresive Raven

Matrici Progresive Raven Color ( 4-12 ani)
CPM Clasic
CPM Paralel
paralel= același nivel de dificultate
Matrici Progresive Raven Standard (6-80+)
SPM Clasic
SPM Paralel
SPM Plus
Matrici Progresive Raven Avansat (primii 25%)
SPM I

12 itemi
dacă subiectul a rezolvat 10 itemi putem aplica testul SPM II, dacă nu pe
cel standard
SPM II
Matrici Progresive Color

3 serii a câte 12 itemi- total 36 itemi
A, Ab, B
se aplica între 4-12 ani
2 FORME PARALELE:
MPC Clasic
MPC Paralel
Culoarea îi ajută pe copii să perceapă testul mai prietenos

Matrici Progresive Standard
5 serii a câte 12 itemi total 60 itemi
A, B, C, D, E
se aplica între 6 80 ani
3 FORME:
MPS Clasic
MPS Paralel
MPS Plus (construite din cauza efectului Flynn)
A- stabilirea de relaţii în structura matricii
B- analogii între perechile de figuri ale matricii
C- schimbări progresive în figurile matricii
D- permutări, regrupări de figuri în interiorul matricii
E- descompuneri în elemente ale figurilor matricii
Cu cât nivelul de dificultate e mai mare, cu atât abilitățile cognitive sunt mai
complexe
SPM Clasic și SPM Paralel

Matrici Progresive Avansate
Destinat examinării subiecţilor cu nivel educaţional superior, a căror scoruri se
situează printre primele 25% din populaţie. MPS
Setul I- 12 itemi
Setul II- 36 itemi
Matrici Raven
Instrucţiuni
test de gândire, sarcina lui este să analizeze modelul din care lipsește o bucată
Timp de aplicare
Itemi

SPM Plus
Creşterea continuă a scorului la testele Matrici Progresive Raven pe parcursul
anilor
Noua formă a testului Matrici Progresive Standard reface puterea

discriminativă pentru nivelul superior de performanţă- SPM +
Inteligenţa este o caracteristică a grupurilor sau a culturilor
Studii realizate în România cu testele RPM

Pitariu, H. (1986)- APM
Kulcsar, T. (1974)- CPM
Roth, M. (1997)- CPM
Popescu Neveanu (2003)- APM
2002- Standardizarea din România

Mircea Comşa- MMT- Recensământ 2002

Eşantionarea s a realizat pe baza unei proceduri clasice propusă de Sandu (1999)
Stratificată & randomizată
Stratificarea s a realizat în funcţie de ariile culturale şi de tipul de localitate:
18 arii culturale Crişana Maramureş (MM, SM, AR, BH), Banat (TM, CS),
Oltenia1 (OT, DJ, MH), Oltenia2 (GJ, VL), Muntenia1 (AG, DB, PH), Muntenia2
(BZ, BR), Muntenia3 (GR, TR, IL, CL), Bucureşti, Dobrogea (CT, TL),
Transilvania1 (AB, HD),Transilvania2 (BV, SB), Transilvania3 (CJ, MS),
Transilvania4 (CV, HG), Transilvania5 (BN, SJ), Moldova1 (BC, NT, VR, SV),
Moldova2 (GL, IS), Moldova 3 (BT, VS)
7 tipuri de localităţi
3 bazate pe gradul de dezvoltare scăzut, mediu şi ridicat
4 pe mărimea localităţii urbane (<30.000; 30-100.000; 100-200.000,

>200.000)
În total 126 straturi
Eşantionul românesc
Are la bază un eşantion iniţial de 3000 de subiecţi reprezentativ pentru populaţia
României cu vârsta între 6-80 de ani
Au fost colectate date de la 2801 de subiecţi
din 117 localităţi, 199 străzi
Fiecare subiect a fost testat individual la domiciliu
Rata de răspuns a fost de 70%
Mare parte din refuzuri au fost în mediul urban
Etalonul pe populaţia României

Etaloanele- două tipuri de intervale
6 luni pentru intervalul de vârstă 6-18 ani (n=1298)
5 ani pentru intervalul de vârstă 18-80 ani (n=1503)

Două intervale de timp
Fără limită de timp
Limită de 20 de minute
Corelaţia dintre cele două forme este de 0.912
Comparaţie eşantion-populaţie

Etalonul românesc
Analize
Este în urma celui din Germania , Fort Bend (USA) şi
Polonia mai ales pentru zonele inferioare ale performatei
Discutii
Criteriile de eşantionare utilizate
Urban/rural
Nivel de educaţie
Datele persoanelor de 18 ani din România sunt foarte apropiate de cele ale
recruţilor din Ungaria şi Polonia
Matrici Progresive Standard Plus
Prezentarea comparativă a
etalonului din România cu

datele recruţilor din Ungaria şi
Polonia
Studiul fidelității
Consistenţă internă (Alpha Cronbach)
Alpha=0.91
(60 itemi, N=2755)
Metoda înjumătăţirii
Itemi pari şi impari
r=0.87 (N=2755)
Fidelitatea test retest
142 subiecţi, interval de o lună
Corelaţia : r=0.88
Analize
Datele din România prezintă o fidelitate crescută
Datele obţinute sunt comparabile cu cele ale altor eşantioane

Studiu de validare
Validitatea de construct
Analiza pe baza vârsta subiecţilor
Intervale de vârstă- Corelaţii
6-22 ani: r= 0.4 9 (N=1430)
23-32 ani: r= 0.6 (N=295)
33-80 ani: r= 0.31 (N=1030)
Performanţa depinde de vârstă şi de nivelul de dezvoltare

Validitatea relativă la criteriu
Performanţa şcolară
Nivel de şcolarizare
r=0.35 (N=2394)
Datele au la baza declaraţia subiectului şi nu o sursă oficială
Concluzii
SPM+ corespunde cerinţelor pentru care a fost construit

Copii de 6 ani , la o performanţă foarte slabă (Percentilul 5), realizează corect 8
matrici
Persoanele de 18 ani, la o performanţă foarte bună (Percentilul 95) rezolvă 48

de matrici
Discriminează bine între diferitele nivele de abilitate în intervalul de vârstă 6-80

de ani şi lasă loc unei viitoare creşteri a scorurilor.
Reface puterea discriminativă pe care a avut o iniţial testul SPM permiţând o

bună discriminare la polul superior al performanţei, dar şi la cel inferior.

Aplicabile copiilor (4 12 ani) si persoanelor in varsta
3 serii a cate 12 itemi- A, Ab, B
Sunt identice cu seriile A, B si C din Matricile Standard- se poate continua

aplicarea
2 forme paralele:
MPC Clasic
MPC Paralel

Romania
Adaptate pentru copii cu varsta intre 4 si 11 ani
1286 copii

Etalonul
Fidelitate
Alpha- 0.90
Test-retest- 0.84
Datele sunt culese pe un esantion de persoane adulte cu studii superioare

(N=716)
Interpretarea rezultatelor
NIVEL I „Intelect de nivel superior”, dacă scorul atinge sau trece de percentilul
95, pentru categoria de vârstă a persoanei evaluate.
NIVEL II „Capacitate intelectuală peste medie”, dacă scorul atinge sau trece de
percentilul 75 (se acordă II+, dacă atinge sau trece de percentilul 90).
NIVEL III „Intelect de nivel mediu”, dacă scorul este situat între percentilul 25 şi
75. (se acordă calificativul III+, dacă scorul atinge percentilul 50 şi III-, dacă este
sub acest
NIVEL IV „Capacitate intelectuală sub medie”, dacă scorul atinge sau este sub
percentilul 25 (se acordă calificativul IV-, dacă atinge sau este situat sub
percentilul 10).

NIVEL V „Deficienţă intelectuală”, dacă scorul atinge sau este sub percentilul 5
pentru categoria de vârstă a persoanei evaluate.
Sumarizarea analizei
Scorul total obţinut, consistenţa estimării şi nivelul atins este sumarizat în mod
convenţional
ca în exemplul următor:
Scor Total 46
Discrepanţe 0, +1, 2, +2, 1
Nivel III+
Timp- 38 minute
Cand aplicam testele Raven?

Stabilirea nivelului inteligenței generale (abilității eductive)
Contexte diverse
Diagnosticul dizabilitatii intelectuale

Dizabilitatea intelectuala- DSM- 5

Criteriul A
CLASIFICAREA IQ
Media CI este 100, abaterea standard 15
Supradotat intelectual (>130)
Dizabilitatea intelectuală (DSM 5)
Un scor mai mic de 2 abateri standard, adica mai mic decat 70 (+/-5)
CI 65-75

Criteriul B

Instrumente de evaluare a inteligentei
generale
Incepand cu varsta de 2 ani
Scale de dezvoltare

Începând cu vârsta de o lună

Cultură și Inteligență
Class Psihodiag
Type Seminar
Materials
Reviewed
Data Seminar 8- 18.04.2022
Cultură
Privită (Berry, Poortinga, Segall and Dasen 1992):
1. Istoric – tradițiile unui grup
2. Descriptiv – caracterizarea unui culturi
3. Normativ – reguli și norme într-un grup
4. Psihologic – cum învățăm să rezolvăm probleme într-un grup
5. Structural – cum este organizată o cultură
6. Genetic – originile acelui grup
Inteligența
Cultură și Inteligență 1
“Viewed narrowly, there seem to be almost as many definitions of
intelligence as there were experts asked to define it.” R. J.
Sternberg (Legg, Hutter, 2006)
“Intelligence measures an agent’s ability to achieve goals in a wide

range of environments.” S. Legg and M. Hutter (Legg, Hutter, 2006)
➡ Inteligența implică abilitatea de a rezolva probleme, planifica, de a gândi

abstract, de a înțelege idei complexe, învăța rapid și din experință, etc.
Testele de inteligență
➡ Scop: evaluarea abilităților cognitive și raportarea scorului obținut, la alte

persoane, din aceeași populație.
Alfred Binet – pionier în domeniul evaluării inteligenței
1905 – primul instrument de evaluare a inteligenței (Binet-Simon)
2 principii ce l-au ghidat pe Binet în construcția testului:
1. Inteligența crește în perioada copilăriei
2. Creșterea nu se datorează dezvoltării senzoriale și nici nu este un produs

direct al educației
It is the intelligence alone that we seek to measure, by disregarding

in so far as possible the degree of instruction which the child
possesses… We give him nothing to read, nothing to write, and
submit him to no test in which he might succeed by means of rote
learning.
(Binet & Simon, 1905)
Testul Binet-Simon
54 de teste mentale (3 ani - adultul comun) – mixt de probleme ce testează diferite
abilități (memorie, argumentare, abilitatea de a compara, estima timpul, etc.)
Întrebări scurte și directe, care cresc gradat în dificultate
Testează ”inteligența nativă”, nu ce a învățat la școală
Testat pe 200 de copii tipici ⇒ 4/5 teste reprezentative/vârstă

Average (65-70% să treacă testul confirmă vârsta)
Examinarea începe din momentul când toate testele sunt rezolvate cu succes,
până rezolvarea lor nu mai se poate realiza
Stanford-Binet
1916 prima versiune - Terman
2 forme paralele (L și M)
Standardizare – administrate, scorare + populația reprezentativă și mai largă
Ce măsoară?
Inteligența (IQ)
Abilități cognitive(5):
Fluid Reasoning (FR), Knowledge (KN), Quantitative Reasoning (QR),

Visual-Spatial Processing (VS), and Working Memory (WM)
Verbal/non-verbal
Populație țintă: copii, adolescenți, adulți
Durată: 45-75 min.
Începe: teste de rutină – stabilire punct de pornire.
Scorare: Scorul pe inteligenta (general reasoning ability)
100 – mediu
<84 sub medie
>116 peste medie
Aspecte culturale privind inteligența

Definirea inteligenței în afara contextului cultural a reprezentat o provocare.
2 școli de gândire:
Școala Relativistă
Școala Universalistă
Școala relativistă
Conceptul de inteligență este strict relativ, fiind influențat de modul în care
acțiuni diferite se desfășoară la momente diferite în grupuri diferite.
Astfel că inteligența va avea un sens și un concept doar pentru cei ce împărtășesc
o cultură comună.
Anastasi a argumentat că este o combinație de abilități care sunt folosite pentru

supraviețuire și avansare în cadrul unei culturi.
Școala universalistă
Presupune că există o serie de abilități universale pe care toate speciile le
posedă în ciuda diferențelor culturale.
J.W.Berry (1994) a susținut că toți indivizii posedă abilități comune cum ar fi

abilitățile spațiale și abilitățile cognitive.
J.W.Berry (1994) a susținut că abilitățile umane se dezvoltă conform ”cerințelor

ecologice”
Toți părinții își doresc ca și copii lor să fie ”deștepți”
”smart”, ”deștept”, ”inteligent” – privit prin lentila culturală
Inteligența înțeleasă, măsurată și dezvoltată în contect cultural
Relație cultură – Inteligență
Model 1: natura inteligenței aceeași în diferite culturi și poate fi măsurată

identic (e de ajuns traducere)
Factorul g (Sperman, 1927) același indiferent de timp și spațiu, ce variază e

doar nivelul acestuia
Model 2: conceptul de inteligență diferit, dar testele cu care o măsurăm sunt

aceleași
Aceleași teste date în culturi diferite, ne arată doar că persoanele rezolvă
problemele în moduri diferite (gândim diferit) (Nisbett 2003)
Model 3: conceptul de inteligență același, testele diferă pt ca sunt adaptate

cultural – scoruri raportate la cultura
Model 4: conceptul de inteligență este diferit, testarea diferită
Inteligența poate fi privită și măsurată doar în interiorul unei culturi, ca o

manifestare specifică acesteia (”invenție culturală”)
Sternberg și „Inteligența de succes”

Sternberg, Grigorenko, 2004
”Abilitatea de a ajunge la succes în viață, din prisma standardelor proprii, în
contextul socio-cultural propriu.”
Toate culturile au la bază atât componente universale (ex. abilitatea de a

recunoaște probleme, a defini, etc.), ceea ce diferă este conținutul mental (eng.
mental content).
Privește inteligența nu doar ca și predictor al performanței (Binet și Simon), cât și

din perspectiva succesului în viață
Cum este văzută inteligența în diferite culturi?
Non-West cultures:
Inteligența descrisă mai bine de teorii implicite ce ghidează un

comportament într-o situație (semnificația și judecata unui comportament
înțeleasă de comunitate)
Cunoștiințele despre teoriile implicite sunt baza pentru formarea unei

raportări teoretice explicite (cum și de ce ne comportam într-un anumit fel)
ex. Comunitatea LUO (Kenya) – evaluat cunoștințe despre boală prin
recunoașterea unor plante (test)
Culture fair test

Inițial diferențele puse pe seama componentei genetice, mediului familial
3 surse de bias: contrcut, metoda, item
Mai multe încercări de minimizare a diferențelor culturale în testare
Problema echivalenței culturale
Raymond Cattell (1940) – dezvoltă test ce măsoară inteligența fără bias cultural
Cultural equivalence: “…interpretations of psychological measurements,

assessments, and observations are similar if not equal across different ethnocultural
populations”
Implicații in domeniul psihometriei: Culture

fair test
a. Leiter scales
b. Raven`s Progressive Matrices
c. Culture Fair Intelligence Test
Puternic criticate:
Comportamente
Concepte diferite
Take home message

1. 1905 – primul teste de măsurare a inteligenței (Binet-Simon)
2. Terman – 1916 – Scala Inteligenței Standford – Binet
3. Inteligența – văzută ca și construct înțeles diferit în culturi diferite (Asia, Europa,

Africa)
4. ”Inteligența de succes” – Sternberg – un mixt între școlile de gândire
5. Matricile Progresive Raven – culture fair test – acceptat universal
6. Un test cu proprietăți psihometrice bune nu compensează pentru lipsa de

sensibilitate la valențele culturale

Notițe

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Notițe

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Adaptarea instrumentelor de

Curs 1- 23.02.2022 Curs 2- 02.03.2022 Seminar 1- 28.03.2022 Seminar

În literatura de specialitate, pornind de la diverse culturi există diverse instrumente

De ce ar trebui să discutăm despre adaptarea testelor?

Adaptarea instrumentelor de evaluare 1

Procedura la care facem apel e ADOPȚIE LINGVISTICĂ din LIMBA

Adopția poate fi sinonimă cu traducerea

🗣 ADAPTAREA= traducere în funcție și ținând cont de anumite CULTURA

Definiție: Procesul prin care un test construit într-o anumită limbă și

Scop: Producerea unui instrument/test de evaluare cu proprietăți

Se ține cont de o serie de ASPECTE CULTURALE

Anumite concepte s-ar putea să nu existe într-o anumită cultură

țară colectivistă= spiritul comunitar este concentrat asupra familiilor, la

țară individualistă= sunt mult mai centrate de sine

Adaptarea instrumentelor de evaluare 2

Țin de acest proces de preluare

ex. teste lingvistice și de vocabular

Adaptare vs. traducere

Convertirea lingvistică a conținutului testului dintr-o limbă în alta

Se aplică și testelor non-verbale!

Adaptarea materialelor (grafice) la noul context cultural

Când ar fi recomandat un nou test și nu

DIFERENȚE CULTURALE SPECIFICE= un anumit construct s-ar putea să nu

un anumit construct se poate să NU se EXPRIME la fel în diferite CULTURI

Adaptarea instrumentelor de evaluare 3

Diferența INTENSITĂȚII unui construct NU ne împiedică să

Să adaptezi este mai ieftin decât să reconstruiești

STRATEGII DE REGLARE EMOȚIONALĂ= cum reacționez când mă confrunt cu

evenimente negative din viață- adaptarea trebuie facută în funcție de măsura în

Testele de limbaj- 99% reconstruire totală

E important să ne uităm dacă au existat anumtie dificultăți în procesul de

Dificultățile anterioare îți pot da semne că va fi un test destul de slab

Argumente asumate de cercetări privind validitatea modelului teoretic ce stă la baza

Când ar fi recomandat adaptare și nu un nou

ai un test care în alte limbi și-a demonstrat utilitatea/validitatea

Adaptarea instrumentelor de evaluare 4

3 dimensiuni- limbă, țară, cultură

Când este necesară adaptarea culturală?

Adaptarea instrumentelor de evaluare 5

Adaptarea instrumentelor de evaluare 6

adaptarea efectivă a testului (5)

confirmarea prin studii empirice a calității testului adaptat (4)

construirea normelor și interpretarea (2)

construirea unui suport (manual) al testului adaptat (2)

1. Obținerea acordului celui care are drepturile de proprietate

testele psihologice sunt considerate rezultatul muncii pe care o anumită

e important să obținem mai întâi acordul deținut de autorii originali

studiile de validare/normare au fost extinse de diferite edituri- editura care

avantaje: editura din punct de vedere administrativ poate observa

poate face renormări

anumiți autori scriu că testul poate fi utilizat cu asumarea condițiilor

2. Evaluarea suprapunerii constructelor în cele două populații

în ce măsură în cultura noastră constructul în lb. ro e similar cu cel din

Adaptarea instrumentelor de evaluare 7

analiza itemilor- vedem dacă cele 2 constructe sunt similare

se face de către experți

ex. chestionar care măsoară reglarea emoțională- luăm chestionarul de

3. Minimizarea influențelor culturale și lingvistice

acolo unde găsim anumite diferențe, învercăm să vedem dacă le putem

2. Utilizarea unor designuri de traducere adecvate

3. Asigurarea traducerii/retroversiunii instrucțiunilor

4. Asigurarea traducerii/retroversiunii itemilor

5. Colectarea datelor pilot- analiza de itemi, fidelitate, studii pe eșantioane mici de

Adaptarea instrumentelor de evaluare 8