1

TEMA 3

CONTABILITATEA DECONTĂRIILOR

3.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul

privind retribuirea
muncii
3.2. Contabilitatea decontărilor privind
asigurările sociale de stat
3.3. Contabilitatea decontărilor privind
asigurarea obligatorie de
asistenţă medicală
3.4. Contabilitatea avansurilor acordate
entităţilor
3.5. Contabilitatea creanţelor aferente
decontărilor cu titularii de avans
3.6. Contabilitatea creanţelor din prestarea
serviciilor privind
întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare
3.7. Contabilitatea datoriilor faţă de furnizori
3.8. Contabilitatea împrumuturilor bugetare la
primăriile
săteşti/orăşeneşti

3.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul

privind retribuirea muncii

Salarizarea angajaţilor din sfera bugetară este

reglementată de:
 Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar
Nr.270 din 21.11.2018 (în continuare – Legea nr.270);
 Legea pentru aprobarea Clasificatorului unic al
funcţionarilor publici nr.155 din 2.07.2011;
 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr.1231 din
12.12.2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.
2

270/2018
privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar;
 Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.426 din
26.04.2004.
Conform art. 128 (1) din Codul Muncii salariul
reprezintă orice recompensă sau câştig evaluat în bani,
plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului
individual de muncă, pentru munca prestată sau care
urmează a fi prestată.
Conform Legii salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002
(art. 4 alin. (1)), salariul include:
 salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei);
 salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la
salariul de bază);
 alte plăţi de stimulare şi compensare.
Salariul de bază se stabileşte sub formă de salarii
tarifare pentru muncitori şi salarii de funcţie pentru
funcţionari, specialişti şi conducători, pentru munca executată
în conformitate cu normele de muncă stabilite potrivit
calificării, gradului de pregătire profesională şi competenţei
angajatului, calităţii, gradului de răspundere pe care îl implică
lucrurile executate şi complexităţii lor.
Salariul suplimentar reprezintă o recompensă pentru
munca peste normele stabilite, pentru muncă eficientă şi
inventivitate, cât şi pentru condiţii deosebite de muncă. El
include adaosurile şi sporurile la salariul de bază, alte plăţi
garantate şi premii curente, care se stabilesc în conformitate
cu rezultatele obţinute, condiţiile de muncă concrete, iar în
unele cazuri prevăzute de legislaţie – şi luându-se în
consideraţie vechimea în muncă.
Alte plăţi de stimulare şi compensare includ
recompensele conform rezultatelor activităţii anuale,
premiile potrivit sistemelor şi regulamentelor speciale,
plăţile de compensare, precum şi alte plăţi neprevăzute de
legislaţie, care nu contravin acesteia.
Salariul se calculează la finele fiecărei luni în baza:
3

 salariului de funcţie lunar stabilit în Schema de

încadrare pentru anual respectiv;
 listei de tarifare a cadrelor didactice;
 proceselor-verbale ale şedinţei comisiei pentru
stabilirea vechimii în muncă;
 ordinului conducătorului instituţiei privind
acordarea premiilor;
 tabelului de evidenţă a timpului lucrat;
 ordinului conducătorului instituţiei privind
acordarea concediului de odihnă anual etc.
Calculul salariului se efectuează separat pentru
fiecare angajat în Fişa personală de evidenţă a veniturilor sub
formă de salariu şi de alte plăti efectuate de patron în folosul
lucrătorului. În baza datelor din aceste Fişe informaţia
aferentă calculului salariului, reţinerilor din salariu, salariului
spre plată se centralizează în Statele de retribuții.
Totalurile determinate în Statele de retribuții servesc drept
bază pentru contabilizarea operaţiunilor aferente salariului
calculat în nota de contabilitate 5 – borderou cumulativ
privind retribuirea muncii şi bursele, precum și a
reţinerilor din salariu – în nota de contabilitate 5a –
borderou centralizator privind reţinerile din salariu.
Pentru evidenţa decontărilor cu personalul privind
salariul este destinat subcontul de pasiv 519410 „Datorii
faţă de personal privind retribuirea muncii”. În credit
– calculul salariului, în debit – reţinerile din salariu, plata
salariului. Soldul creditor – datoria instituţiei faţă de
salariaţi privind retribuirea muncii.
Din sаlаriilе pеrsonаlului pot fi еfесtuаtе următoаrеlе rеţinеri:
 rеţinеri fisсаlе: impozitul pе vеniturilе pеrsoаnеlor fiziсе;
 rеţinеri soсiаlе: 9% - primе dе аsigurаrе obligаtoriе de asistență
mеdiсаlă;
 аltе rеţinеri: аvаnsurilе lа sаlаriilе асordаtе аntеrior; rеstituirеа
sumеlor plătitе în plus în urmа unor grеşеli dе саlсul; аvаnsul
nеrеstituit lа timp pеntru dеplаsаrеа dе sеrviсiu; în саzul
сonсеdiеrii sаlаriаtului înаintе dе еxpirаrеа аnului dе munсă, în
сontul сăruiа еl а primit dе асum сonсеdiu, pеntru zilеlе
nеluсrаtе аlе сonсеdiului; plăţi lа sindiсаtеlе dе rаmură, loсаlе;
4

rеţinеri pеntru dаunе mаtеriаlе саuzаtе întrеprindеrii, сomisе din

vinа аngаjаtului şi rесunosсutе dе еl; rеţinеri privind еxесutаrеа
titlurilor еxесutorii (pеnsii аlimеntаrе еtс); rеţinеri pеntru сhirii,
pеntru асhitаrеа bunurilor proсurаtе în rаtе, pеntru sеrviсii
сomunаlе prеstаtе dе obiесtеlе soсiаlе аlе entității (сăminе);
rеţinеri privind împrumuturilе асordаtе аntеrior sаlаriаţilor, еtс.
Conform Codului fiscal (art. 15 (a)) pentru persoane
fizice în anul 2021 suma totală a impozitului pe venit se
determină în mărime de 12% din venitul anual impozabil.
Clasificarea conturilor de evidenţă a reţinerilor din
salariu este prezentată în schema 3.1.1.
5

72
519420 Datorii aferente decontărilor
personalului privind impozitele

Schema 3.1.1. Clasificarea subconturilor de evidenţă a reţinerilor din

519430 Datorii aferente decontărilor
personalului privind contribuţiile
individuale de asigurări sociale de stat
Subconturi de evidenţă a reţinerilor din

519440 Datorii aferente decontărilor

personalului privind primele de
asigurări medicale obligatorii

519450 Datorii aferente decontărilor

cu membrii sindicatelor privind
cotizaţiile de membru a sindicatului
salariu

salariu
519460 Datorii aferente decontărilor
privind virările fără numerar în baza
contractelor de asigurare benevolă

519470 Datorii aferente decontărilor

privind titlurile executorii

519480 Datorii aferente decontărilor cu

personalul privind deponenţii

519490 Alte datorii aferente

decontărilor personalului privind
remunerarea muncii
6
Subconturile aferente reţinerilor din salariu sunt de pasiv. În credit se
reflectă reţinerea respectivă din salariu. În debit – transferul reţinerii conform
destinaţiei. Soldul creditor – datoria instituţiei privind reţinerile din salariu.
Operațiuni economice aferente calculului salariului și reținerilor
din salariu:
1. Calculul salariului de bază:
Debit subcontul 211110 „Salariul de bază”
Credit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii”
2. Calculul sporurilor şi suplimentelor la salariului de bază:
Debit subcontul 211120 „Sporuri şi suplimente la
salariul de bază”
Credit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii”
3. Reţinerea PAM (9%) din salariu:
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii”
Credit subcontul 519440 „Datorii aferente decontărilor
personalului privind primele de asigurări medicale obligatorii”
4. Reţinerea impozitului pe venitul din salariu:
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii”
Credit subcontul 519420 „Datorii aferente decontărilor
personalului privind impozitele”
Modalitatea de reţinere a impozitului pe venitul din salariu este
reglementată de Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe
venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul
angajatului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014.
Impozitul pe venit la sursa de plată se calculează şi se reţine la
momentul îndreptării venitului spre plată din venitul impozabil, determinat
ca diferenţa dintre venitul obţinut de angajat sub formă de salarii şi suma
scutirilor acordate şi deducerilor.
Venitul impozabil = Salariul calculat – deduceri (PAM reţinute din
salariu) – scutiri.
Conform prevederilor Codului fiscal (art. 33 (1)), fiecare contribuabil are
dreptul în anul 2021 la o scutire personală de 25200 lei pe an. Astfel,
scutirea personală lunară constituie 2100 lei Contribuabilul are dreptul în
anul 2021 la o scutire în sumă de 4500 lei anual pentru fiecare persoană
întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie
18900 lei anual (Codul fiscal (art. 35 (1))). Astfel, scutirea lunară pentru
fiecare persoană întreţinută constituie 375 lei
5. Reţinerea cotizaţiilor sindicale (1%) din salariu:
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii”
Credit subcontul 519450 „Datorii aferente decontărilor cu
membrii sindicatelor privind cotizaţiile de membru al
sindicatului”
6. Reţinerea pensiei alimentare din salariu în bază titlului executoriu emis
de instanţă de judecată:
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii”
7
Credit subcontul 519470 „Datorii aferente decontărilor privind
titlurile executorii”
7. Reţinerea sumei din salariu pentru mărfurile vândute în rate:
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii”
Credit subcontul 519490 „Alte datorii aferente decontărilor
personalului privind retribuirea muncii”
8. Reţinerea sumei de asigurare benevolă din salariu:
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii”
Credit subcontul 519460 „Datorii aferente decontărilor privind
virările fără numerar în baza contractelor de asigurare
benevolă”
10. Reţinerea indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă
achi-
tată din mijloacele financiare ale angajatorului pentru plasare pe card:
Debit subcontul 519630 „Datorii privind prestaţiile sociale
ale angajatorului”
Credit subcontul 519491 „Decontări privind virările fără
numerar”
12. Reţinerea salariului pentru plasare pe card:
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii”
Credit subcontul 519491 „Decontări privind virările fără
numerar”
Reţinerile din salariu sunt transferate conform destinaţiei concomitent
cu ridicarea numerarului sau transferul în contul bancar din contul curent al
instituţiei pentru plata retribuţiei.
Cheltuielile aferente salariului de bază, sporurilor şi suplimentelor la
salariul de bază şi alte cheltuieli privind salariul calculat în luna decembrie se
trec la cheltuieli anticipate, deoarece salariul se calculează în luna
decembrie anul curent, dar se achită în luna ianuarie anul viitor, operaţiune
contabilizată în nota de contabilitate 5 din luna decembrie. La începutul lunii
ianuarie din anul bugetar următor în NC 17 se produce operaţiunea inversă
de restabilire a cheltuielilor aferente salariului de bază, sporurilor şi
suplimentelor la salariul de bază şi altor cheltuieli privind salariul.
Operațiuni economice aferente calculului salariului în luna
decembrie:
1. Trecerea cheltuielilor aferente salariului de bază, calculat în luna
decembrie la cheltuieli anticipate:
Debit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
Credit subcontul 211110 „Salariul de bază”
2. Trecerea cheltuielilor aferente sporurilor şi suplimentelor la salariul de
bază, calculate în luna decembrie la cheltuieli anticipate:
Debit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
Credit subcontul 211120 „Sporuri şi suplimente la salariul
de
bază”
3. Restabilirea cheltuielilor aferente salariului de bază la începutul lunii
Ianuarie an următor:
Debit subcontul 211110 „Salariul de bază”
Credit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
8
4. Restabilirea cheltuielilor aferente sporurilor şi suplimentelor la salariul
de bază la începutul lunii Ianuarie an următor:
Debit subcontul 211120 „Sporuri şi suplimente la salariul de
bază”
Credit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”

Exemplu de calcul a salariului spre plată

Salariul lunar stabilit Conform schemei de încadrare – 5312,00 lei
Salariatul beneficiază de scutire personală – 2100 lei
Salariatul este membru al sindicatului angajaţilor instituţiei –53,12 lei
Să se determine suma salariului spre plată.
Rezolvare:
Calculul salariului este prezentat în tabelul 3.1.2.
Tabelul 3.1.2
Calculul salariului
Reţinerile din salariu, (lei) Salariul
Salariul calculat,
Impozitul Cotizaţii spre
(lei) PAM
pe venit sindicale plată (lei)
5312,50
1. Se determină PAM reţinută din salariu (9%):?
2. Se determină venitul impozabil:
Venitul impozabil = 5312,50 – PAM – 2100 = ? lei
3. Se determină impozitul pe venitul din salariu:
(VI lei × 12%) : 100% = ? lei
4. Se determină suma cotizaţiei sindicale reţinută din salariu (1%):
(5312,50 lei × 1%) : 100% = 53,12 lei
5. Se determină suma salariului spre plată:
5312,50 – ? = ? lei
Răspuns:
Conform prevederilor Codului muncii (art. 112(3)), orice salariat care
lucrează în baza unui contract individual de muncă beneficiază de dreptul la
concediu de odihnă anual.
Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o
indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea salariului,
sporurilor şi, după caz, a indemnizaţiei de eliberare din serviciu pentru
perioada respectivă (Codul muncii art. 117(1)).
Tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o
durată minimă de 28 zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare
nelucrătoare (Codul muncii art. 113(1)).
Modalitatea de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual
este reglementata de Modul de calculare a salariului mediu, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 426 din 26.04.2004.
Baza de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual o
constituie salariul mediu realizat în ultimele 3 luni premergătoare concediului
de odihnă, în dependenţă de numărul de zile lucrătoare şi zile calendaristice
în aceste 3 luni.
Din numărul de zile lucrătoare şi de zile calendaristice se exclud zilele
de sărbătoare nelucrătoare stabilite în Codul Muncii (art. 111).
9
Exemplu de calcul a salariului aferent concediului de odihnă
anual
În baza ordinului conducătorului instituţiei bugetare, se acordă
concediul de odihnă anual angajatului „X” de pe 10.06.2021 până pe
07.07.2021 pe o perioadă de 28 zile calendaristice.
Să se determine salariul aferent concediului de odihnă anual.
Rezolvare:
Modul de stabilire a salariului mediu pe ultimele 3 luni şi a numărului de
zile lucrătoare şi calendaristice, fără zilele de sărbătoare nelucrătoare, este
prezentat în tabelul 3.1.3.
Tabelul 3.1.3
Nr. de zile Nr. de zile
Ultimele trei calendaristice efectiv lucrate Salariul
luni fără zilele de (fără zilele de calculat, lei
sărbătoare sărbătoare)
martie 30 (31-1) 21 (31-10) 3450
aprilie 27 (30-3) 19 (30-11) 3450
mai 29 (31-2) 21 (31-10) 3450
Total 86 61 10350
Calculul salariului aferent concediului de odihnă anual cuprinde
următoarele 4 etape:
1. Se determină salariul mediu pe o zi lucrătoare prin împărţirea sumei
totale a salariului pe 3 luni la numărul de zile lucrătoare pe ultimele 3
luni:
10350 lei : 61 zile = 169,6721 lei
2. Se stabileşte coeficientul dintre zilele lucrătoare şi zilele calendaristice:
61 zile : 86 zile = 0,7093
3. Se determină salariul mediu pe o zi calendaristică prin înmulţirea
salariului mediu pe o zi lucrătoare şi coeficientul 0,7093:
169,6721 lei × 0,7093 = 120,3484 lei
4. Se determină suma salariului aferent concediului de odihnă prin
înmulţirea salariului mediu pe o zi calendaristică cu durata concediului
de odihnă:
120,3484 lei × 28 zile = 3369,76 lei
Răspuns:
Salariul calculat pentru concediul de odihnă anual constituie 3369,76 lei.
Evidenţa analitică pe subconturile de reţineri din salariu este organizată
în Cartea Mare.
Conform prevederilor Codului fiscal (art. 92(5)) instituţiile bugetare
prezintă Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii
calculate (Forma IPC21) inspectoratului fiscal teritorial de stat.

3.2. Contabilitatea decontărilor privind

asigurările sociale de stat

Relaţiile de decontare ale instituţiilor bugetare privind asigurările sociale

de stat sunt determinate de Legea privind sistemul public de asigurări
sociale nr. 489-XIV din 08.07.1999 şi de Legea bugetului asigurărilor
sociale de stat pe anul respectiv.
10
Prin intermediul sistemului public de asigurări sociale, statul garantează
cetăţenilor dreptul la protecţia socială în cazurile de bătrâneţe, şomaj, boală,
invaliditate, de pierderile a întreţinătorului prin plăţi sociale – a pensiilor,
indemnizaţiilor, compensaţiilor nominative şi alte prestaţii de asigurări
sociale.
Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021,
cuantumul contribuţiei de asigurări sociale de stat (în continuare – CAS)
achitată de patron constituie
-29% la suma salariilor și recompenselor calculate lunar pentru toți angajații
– pentru angajatorii autorităților/instituțiilor bugetare și autorităților/ instituțiilor publice la
autogestiune, cu excepția instituțiilor de învățământ superior și a instituțiilor medico-sanitare
-24% la suma salariilor și recompenselor calculate lunar pentru toți angajații
– pentru angajatorii sectorului privat, instituțiilor de învățământ superior și ai instituțiilor
medico-sanitare
Responsabilitatea pentru gestionarea bugetului asigurărilor sociale de
stat o poarta Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare - CNAS).
Contribuţia de asigurări sociale de stat constituie o cheltuială distinctă
pentru instituţia bugetară şi se calculează lunar prin aplicarea asupra
retribuţiei brute a cotei procentuale stabilite prin Legea bugetului asigurărilor
sociale de stat pe anul respectiv.
Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021, nu se
calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii din următoarele
tipuri de venituri:
 Indemnizaţiile plătite în caz de concediere, în conformitate cu legislaţia;
 Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă;
 Bursele elevilor, studenţilor, doctoranzilor înscrişi la cursurile de zi şi
bursele sportivilor, stabilite conform legislaţiei;
 Indemnizaţia unică acordată tinerilor specialişti la angajare;
 Toate tipurile de pensii stabilite conform legislaţiei cu privire la pensii;
 Recompensa pentru donarea de sânge etc.
Clasificarea subconturilor de evidenţă a contribuţiilor asigurărilor sociale
de stat este prezentată în schema 3.2.1.
Subconturi de evidenţă a
contribuţiilor de asigurări
sociale de stat

519120 „Datorii pe contribuţii de

asigurări sociale de stat” (CAS)
Rata – 24, 29%

Schema 3.2.1. Clasificarea subconturilor de evidenţă a contribuţiilor

de asigurări sociale de stat
Pentru evidenţa decontărilor cu bugetul asigurărilor sociale de stat este
destinat subcontul de pasiv 519120 „Datorii pe contribuţii de asigurări
sociale de stat”. În creditul contului se reflectă calculul CAS, în debit –
calculul indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă, transferul
CAS la bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare - BASS). Soldul
creditor reflectă datoria instituţiei bugetare faţă de BASS privind CAS.
Conform Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire,
modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitatea
11
temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat
prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 108 din 03.02.2005, dreptul
la indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de
asigurări sociale îl au asiguraţii sistemului public de asigurări sociale şi
şomerii în perioada beneficierii de ajutor de şomaj domiciliaţi permanent în
Republica Moldova.
Indemnizaţiile se stabilesc în baza certificatului de concediu medical, iar
în cazul pierderii acestuia – în baza duplicatului eliberat în modul stabilit. Alte
documente nu pot servi drept temei pentru stabilirea indemnizaţiei.
Stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară
de muncă se efectuează de către unitatea în care îşi desfăşoară activitatea de bază angajatul
(unde se păstrează carnetul de muncă) prin contract individual de muncă.
Indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă se stabilesc de către
angajator prin organizarea procesului de examinare a certificatelor medicale, stabilire, calculare
şi plata indemnizaţiilor.
Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 10 ani, iar în cazul
copilului care suferă de maladie oncologică şi al copilului cu dizabilitate pentru afecţiuni
intercurente – până la împlinirea vârstei de 16 ani se acordă în bază de certificat de concediu
medical, eliberat în condiţiile legislaţiei în vigoare. Pentru un caz de îmbolnăvire a copilului
indemnizaţia se acordă pentru perioada în care copilul necesită îngrijire, dar nu mai mult de 14
zile calendaristice – în caz de tratament în condiţii de ambulatoriu şi de cel mult 30 zile
calendaristice – în caz de tratament în staţionar
Baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de
muncă o constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 12 luni
calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care
au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale.
Venitul mediu lunar asigurat se determină prin împărţirea la 12 a venitului asigurat realizat
la toate unităţile în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului
asigurat.
În cazul în care lunile luate în calcul sunt lucrate incomplet din motive
întemeiate, la determinarea bazei de calcul se ia în considerare venitul
asigurat din lunile calendaristice lucrate complet în perioada respectivă etc.
În cazul în care persoana desfăşoară activităţi în mai multe unităţi şi în
fiecare este asigurată, conform legislaţiei, indemnizaţia se calculează în
funcţie de venitul total asigurat. Venitul asigurat se va confirma prin
certificate eliberate de fiecare din unităţile economice în care îşi desfăşoară
activitatea salariatul.
Plata indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă se
efectuează odată cu achitarea salariului pe luna în care a fost depus certificatul – în cazul
asiguraţilor cu contract individual de muncă
Indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă nu se plăteşte în cazul
în care pentru timpul staţionării unităţii (filialei, secţiei) persoanelor angajate nu li se păstrează
salariul ori nu li se plăteşte indemnizaţia pentru şomaj tehnic.
Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de
muncă pentru boli obișnuite, plătite din mijloacele financiare ale
angajatorului, constituie 75% din baza de calcul, indiferent de stagiu de cotizare.
Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de
muncă constituie 100% din baza de calcul – în cazul unui stagiu de cotizare de peste 9 luni
(pentru bolile de SIDA, de cancer, indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă
femeilor gravide, care se află la evidenţă în instituţiile medico-sanitare plata se efectuează
integral de la BASS, începând cu prima zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă).
12
Plata indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată
de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă, cu excepţia cazurilor
prevăzute la litera d) se efectuează în felul următor:
1) primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de
muncă se plătesc din mijloacele financiare ale angajatorului, dar nu
mai mult de 15 zile calendaristice cumulative, în cazul fiecărui angajat, pe parcursul
unui an calendaristic, iar şomerilor li se plăteşte din mijloacele BASS;
2) începând cu a şasea zi calendaristică de incapacitate temporară de
muncă, iar în cazul mai multor perioade de incapacitate temporară de muncă –
începând cu prima zi după expirarea celor 15 zile cumulative plătite din mijloacele
angajatorului, indemnizaţia se plăteşte din mijloacele BASS.
Plată indemnizaţiilor se efectuează după depunerea certificatului de
concediu medical, odată cu achitarea salariului pe luna respectivă – în cazul
asiguraţilor cu contract individual de muncă.
Din suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă, nu
se reţin:
 Contribuţia individuală de asigurări sociale de stat;
 Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;
 Impozitul pe venitul din salariu;
 Cotizaţiile sindicale.
Operaţiunile aferente calculului CAS sunt contabilizate în NC 5 –
borderou cumulativ privind retribuirea muncii şi bursele.
Operațiuni economice aferente calculului și transferului CAS la
BASS:
1. Calculul contribuţiei de asigurări sociale de stat:
Debit subcontul 212100 „Contribuţii de asigurări sociale de
stat obligatorii”
Credit subcontul 519120 „Datorii pe contribuţii de asigurări
sociale de stat”
2. Calculul indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă din
mijloacele financiare ale angajatorului pentru primele cinci zile
calendaristice de boală:
Debit subcontul 273500 „Indemnizaţii pentru incapacitatea
temporară de munca achitate din mijloacele financiare ale
angajatorului”
Credit subcontul 519630 „Datorii privind prestaţiile sociale
ale
angajatorului”
Începând cu a şasea zi calendaristică de incapacitate temporară de
muncă calculul indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă se
efectuează din mijloacele BASS în Agențiile teritoriale ale CNAS.
3. Transferul CAS la BASS, în baza ordinului de plată, din contul curent
al instituției bugetare:
Debit subcontul 519120 „Datorii pe contribuţii de asigurări
sociale de stat”
Credit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul
trezorerial în monedă naţională”
Concomitent se contabilizează finanţarea primită din bugetul de stat:
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul
trezorerial în monedă naţională”
Credit subcontul 149800 „Finanţare de la buget”
13
Cheltuielile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat,
indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă achitată din
mijloacele financiare ale angajatorului, calculate în luna decembrie, se trec la
cheltuieli anticipate, operaţiune contabilizată în nota de contabilitate 5 din
luna decembrie. La începutul lunii ianuarie din anul bugetar următor în NC 17
se produce operaţiunea inversă de restabilire a cheltuielilor aferente
contribuţiilor de asigurări sociale de stat, indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de muncă achitată din mijloacele financiare ale angajatorului.
Operațiuni economice aferente calculului CAS în luna
decembrie:
1. Trecerea cheltuielilor aferente contribuţiilor de asigurări sociale de
stat, calculate în luna decembrie la cheltuieli anticipate:
Debit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
Credit subcontul 212100 „Contribuţii de asigurări sociale de
stat obligatorii”
2. Trecerea cheltuielilor aferente indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de muncă, calculată din mijloacele angajatorului în luna
decembrie la cheltuieli anticipate:
Debit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
Credit subcontul 273500 „Indemnizaţii pentru incapacitatea
temporară de munca achitate din mijloacele financiare ale
angajatorului”
3. Restabilirea cheltuielilor aferente contribuţiilor de asigurări sociale de
stat la începutul lunii ianuarie an următor:
Debit subcontul 212100 „Contribuţii de asigurări sociale de
stat obligatorii”
Credit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
4. Restabilirea cheltuielilor aferente indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de muncă, calculată din mijloacele angajatorului, la
începutul lunii ianuarie an următor:
Debit subcontul 273500 „Indemnizaţii pentru incapacitatea
temporară de munca achitate din mijloacele financiare ale
angajatorului”
Credit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
Exemplu de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de muncă
Conform certificatului de concediu medical (boală obişnuită) angajatului
”Y” i s-a acordat concediu medical de la 30.10.2020 până la 10.11.2020 (12
zile calendaristice).
Să se determine suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară
de munca calculată din mijloacele financiare ale angajatorului pentru primele
cinci zile calendaristice de boală.
Rezolvare:
1. Se determină venitul mediu lunar pe ultimele 12 luni:
Venitul Venitul
Nr. Nr.
Luna mediu Luna mediu lunar,
crt. crt.
lunar, lei lei
1. Octombrie 4500 7. Aprilie 4500
2. Noiembrie 4500 8. Mai 4500
3. Decembrie 4500 9. Iunie 5220
4. Ianuarie 5700 10. Iulie 4500
5. Februarie 4500 11. August 4500
14
6. Martie 4500 12. Septembrie 4500
Total 55920
55920 lei : 12 luni = 4660 lei.
2. Se stabileşte mărimea zilnică a venitului mediu asigurat pentru o zi
calendaristică în luna octombrie şi luna noiembrie:
Octombrie – 4660 lei : 31 zile = 150,32 lei
Noiembrie – 4660 lei : 30 zile = 155,33 lei
3. Se calculează mărimea zilnică a indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de munca în, care constituie 75%:
Octombrie – (150,32 lei × 75%) : 100% = 112,74 lei
Noiembrie – (155,33 lei × 75%) : 100% = 116,50 lei
4. Se determină suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de
muncă achitată din mijloacele financiare ale angajatorului, pe perioada
30.10.2020 – 31.10.2020:
112,74 lei × 2 zile = 225,48 lei
5. Se determină suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de
muncă achitată din mijloacele financiare ale angajatorului, pe
perioada 01.11.2020– 03.11.2020:
116,50 lei × 3 zile = 349,50 lei
6. Se determină suma totală a indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de muncă achitată din mijloacele financiare ale
angajatorului pentru primele cinci zile calendaristice de boală, pe
perioada 30.10.2020 – 03.11.2020:
Octombrie (30.10.20 – 31.10.20) – 225,48 lei
Noiembrie (01.11.20– 03.11.20) – 349,50 lei
Total 574,98 lei
7. Calculul indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă din
mijloacele financiare ale angajatorului pentru primele cinci zile
calendaristice de boală:
Debit subcontul 273500 „Indemnizaţii pentru incapacitatea
temporară de munca achitate din mijloacele
financiare ale angajatorului” –
574,98 lei
Credit subcontul 519630 „Datorii privind prestaţiile sociale
ale angajatorului” –
574,98 lei
Evidenţa analitică pe subcontul 519120 „Datorii pe contribuţii de
asigurări sociale de stat” este organizată în Cartea Mare.
La sfârşitul fiecărei luni se întocmeşte Darea de seamă privind reţinerea
impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a
contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21) care în
termeni stabiliţi se prezintă inspectoratului fiscal teritorial de stat.

3.3. Contabilitatea decontărilor privind asigurarea obligatorie

de asistenţă medicală

Relaţiile de decontare ale instituţiilor bugetare privind asigurarea

obligatorie de asistenţă medicală sunt reglementate de Legea cu privire la
asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585-XIII din 27.02.1998 şi
15
Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002.
Conform Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală
nr. 1585-XIII din 27.02.98, asigurarea obligatorie de asistenţă medicală
reprezintă un sistem garantat de stat de apărare a intereselor populaţiei în
domeniul ocrotirii sănătăţii prin constituirea, din contul primelor de
asigurare, a unor fonduri băneşti destinate pentru acoperirea cheltuielilor de
tratare a stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor asigurate
(maladie sau afecţiune). Sistemul asigurării obligatorii de asistenţa medicală
oferă cetăţenilor Republicii Moldova posibilităţi egale în obţinerea asistenţei
medicale oportune şi calitative.
În sistemul asigurării obligatorii de asistenţa medicală asigurător este
Compania Naţională de Asigurări în Medicina şi agenţiile ei
teritoriale.
Între asigurător şi instituţia medicală se încheie un contract de acordare
a asistenţei medicale (de prestare a serviciilor medicale) în cadrul asigurării
obligatorii de asistentă medicală, conform căruia instituţia medicală se obliga
să acorde persoanelor asigurate asistenţa medicală calificată, în volumul şi
termenii prevăzuţi în Programul unic. Fiecărei persoane asigurate i se
eliberează o poliţă de asigurare obligatorie de asistenţa medicală, în
temeiul căreia persoana va beneficia de întregul volum de asistenţa
medicală, prevăzut în Programul unic şi acordat de toate instituţiile medicale
din Republica Moldova.
Conform Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din
26.12.2002, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
reprezintă suma fixă sau contribuţie procentuală la salariu şi la alte forme de
retribuire a muncii, la onorarii, pe care asiguratul este obligat să o plătească
asiguratorului pentru preluarea riscului persoanei asigurate conform
legislaţiei şi contractului de asigurare.
Plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt:
a) unităţile, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de
organizare;
b) angajaţii unităţilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma
juridică de organizare;
c) Guvernul – pentru categoriile respective stabilite de legislaţie;
d) persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător
conform legislaţiei;
e) alte persoane fizice cu domiciliu în Republica Moldova.
Conform Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din
26.12.2002 sunt stabilite tipurile de venituri din care nu se calculează
primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală:
 Bursele elevilor, studenţilor şi doctoranzilor înscrişi la cursurile de zi
şi bursele sportivilor stabilite conform legislaţiei;
 Sumele plătite elevilor din şcolile profesionale polivalente, şcolile de
meserii şi şcolile medii de cultură generală pentru lucrările
executate de ei;
 Indemnizaţia acordată pentru incapacitatea temporară de muncă;
 Toate tipurile de pensii stabilite în conformitate cu legislaţia cu
privire la pensii;
 Plăţile compensatorii pentru donarea de sânge etc.
16
Conform Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă
medicală pe anul 2021, este stabilit cuantumul primei de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală de 9% pentru angajator din fondul de
retribuire a muncii.
Clasificarea conturilor de evidentă a primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală este prezentată în schema 3.3.1.

Subconturi de evidenţă a
primelor de asigurare obligatorie
de asistenţă medicală

519130 „Datorii pe 519440 „Datorii

prime de asigurări aferente decontărilor
medicale obli- personalului privind
gatorii” primele de asigurări
Rata – 4,5% medicale obligatorii”
Rata – 4,5%
Schema 3.3.1. Clasificarea subconturilor de evidenţă a primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală
Pentru evidenţa primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
achitată de către angajator (patron) este destinat subcontul de pasiv
519130 „Datorii pe prime de asigurări medicale obligatorii”. În credit
– calculul PAM. În debit – transferul PAM la fondul asigurărilor obligatorii de
asistenţă medicală. Soldul creditor reflectă datoria instituţiei bugetare faţă
de fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.
Transferul primelor de asigurare medicală la fondul asigurărilor
obligatorii de asistenţă medicală se efectuează concomitent cu plata
salariului.
Operaţiunile aferente calcului primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală sunt contabilizate în NC 5 – borderou cumulativ privind
retribuirea muncii şi bursele.
Operațiuni economice aferente calculului și transferului PAM la
fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală:
1. Calculul primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală:
Debit subcontul 212210 „Prime de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală achitate de patroni pe teritoriul ţării”
Credit subcontul 519130 „Datorii pe prime de asigurări
medicale obligatorii”
2. Transferul primei de asigurare medicală la fondul asigurărilor obligatorii
de asistenţă medicală în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 519130 „Datorii pe prime de asigurări
medicale obligatorii”
Credit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul
trezorerial în monedă naţională”
Concomitent finanţarea primită din bugetul de stat:
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul
trezorerial în monedă naţională”
17
Credit subcontul 149800 „Finanţare de la buget”
Cheltuielile aferente primei de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală, calculată în luna decembrie, se trec la cheltuieli anticipate,
operaţiune contabilizată în nota de contabilitate 5 din luna decembrie. La
începutul lunii ianuarie din anul bugetar următor în NC 17 se produce
operaţiunea inversă de restabilire a cheltuielilor aferente PAM.
Operațiuni economice aferente calculului PAM în luna
decembrie:
1. Trecerea cheltuielilor aferente primei de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală, calculate în luna decembrie la cheltuieli
anticipate:
Debit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
Credit subcontul 212210 „Prime de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală achitate de patroni pe teritoriul ţării”
2. Restabilirea cheltuielilor aferente primei de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală la începutul lunii ianuarie an următor:
Debit subcontul 212210 „Prime de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală achitate de patroni pe teritoriul ţării”
Credit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
Evidenţa analitică pe subcontul 519130 „Datorii pe prime de asigurări
medicale obligatorii”, este organizată în Cartea Mare.

3.4. Contabilitatea avansurilor acordate entităţilor

Din punct de vedere juridic creanţele reрrezintă dreрturile рe care agentul ecоnоmic le are
asuрra unоr terţi рentru activităţi рrestate şi neîncasate. Sub aspect cоntabil, raроrturile juridice
рatrimоniale cu debitоrii рresuрun dоuă mоmente distincte:
a) înregistrarea dreрtului de creanţă a entității faţă de clienţi, adică
cоnsemnarea dreрtului de a cere clienţilоr achitarea valоrii bunurilоr
livrate, lucrărilоr executate, serviciilоr рrestate;
b) recuрerarea creanţelоr – încasarea efectivă a valоrii bunurilоr livrate,
serviciilоr рrestate, lucrărilоr executate.
În procesul actvităţii instituţiilor bugetare apar decontări cu diferiţi agenţi
economici generate de necesitatea achiziţionării bunurilor şi serviciilor.
Modalitatea de achiziţionare a serviciilor de către instituţiile bugetare este
reglementată de următoarele acte legislative şi normative:
 Legea privind achiziţiile publice nr. 131 din 03.07.2015;
 Regulamentul cu privire la achiziţiile publice de valoare mică nr. 665 din 27.05.2016;
 Regulamentul privind achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri
nr. 987 din 10.10.2018.
Conform Legii bugetului de stat pe anul 2019 (art. 15) este interzisă
achitarea în avans, de către instituţiile bugetare/autorităţile publice,
finanţate de la bugetul de stat, persoanelor fizice şi juridice, pentru
achiziţionarea mărfurilor, serviciilor şi lucrărilor, cu excepţia lucrărilor de
construcţii şi reparaţii capitale, a căror valoare nu va depăşi 10 la sută din
limita anuală stabilită pe obiectiv în scopul organizării proceselor tehnologice
şi procurării de materiale şi utilaj.
Plăţile în avans pentru construcţii/reparaţii capitale se efectuează de
către instituţiile bugetare conform contractelor de achiziţii publice, încheiate
18
între executorii de buget şi furnizori în limita soldurilor alocaţiilor disponibile
la zi pentru cheltuielile respective stabilite în documentul Alocații
bugetare.
Pentru evidenţa avansului pe termen scurt acordat agenţilor economici
este prevăzut subcontul de activ 419320 „Avansuri acordate unităţilor
din afara sistemului bugetar”. În debit – transferul avansului pe termen
scurt antreprenorilor pentru executarea lucrărilor de construcţii/ reparaţii
capitale. În credit – costul lucrărilor de construcţii/reparaţii capitale
executate. Soldul debitor reflectă suma avansurilor pe termen scurt
acordate antreprenorilor pentru lucrări de construcţii/reparaţii capitale.
Operaţiunile aferente avansului pe termen scurt acordat agenţilor
economici sunt contabilizate în NC 7 – borderou cumulativ privind
creanţele cu clienţii, în care se ține și evidenţa analitică pe subcontul
419320.
Operațiuni economice aferente transferului și stingerea
avansului pe termen scurt:
1. Transferul avansului pe termen scurt antreprenorului SRL „X” din contul
curent al instituţiei bugetare, în baza ordinului de plată, pentru reparaţii
capitale:
Debit subcontul 419320 „Avansuri acordate unităţilor din afara
sistemului bugetar”
Credit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul
trezorerial în monedă naţională”
Concomitent se contabilizează finanţarea primită din bugetul de stat:
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul
trezorerial în monedă naţională”
Credit subcontul 149800 „Finanţare de la buget”
2. Stingerea avansului pe termen scurt pentru reparaţii capitale executate
în baza facturii fiscale de antreprenorul SRL „X”:
Debit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara
sistemului bugetar”
Credit subcontul 419320 „Avansuri acordate unităţilor din
afara sistemului bugetar”
Conform Codului civil, în relaţiile de decontare ale instituţiilor bugetare
cu agenţii economici este stabilit termenul de prescripţie de 3 an, în
interiorul căruia persoana juridică poate să-şi apere, pe calea intentării unei
acţiuni în instanţa de judecată, dreptul încălcat.
3. Stingerea avansului acordat altor entităţi cu termenul de prescripţie
expirat, în baza ordinului conducătorului instituţiei bugetare:
Debit subcontul 289900 „Alte cheltuieli ale instituţiilor
bugetare”
Credit subcontul 419320 „Avansuri acordate unităţilor din
afara sistemului bugetar”
Persoanele responsabile (contabilul şef, adjunctul contabilului şef etc.)
pentru admiterea datoriei debitoare cu termenul de prescripţie expirat
poartă răspundere disciplinară, administrativă, penală.

3.5. Contabilitatea creanţelor aferente decontărilor cu titularii

de avans
19

Decontările cu titularii de avans privind deplasările în interes de serviciu

sunt reglementate de Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor
entităţilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 10 din 5.01.2012 (în continuare -
Regulamentul nr. 10 din 5.01.2012).
Titularii de avans sunt angajaţii instituţiei, cărora li se eliberează
mijloace băneşti spre decontare pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare
în interes de serviciu sau achiziţionarea bunurilor.
Conform Codului Muncii (art.174(1)), prin deplasare în interes de serviciu
se înţelege delegarea salariatului, conform ordinului angajatorului, pe un
anumit termen, pentru executarea obligaţiilor de muncă în afara locului de
munca permanent.
În baza ordinului angajatorului pe numele detaşatului se eliberează
legitimaţia de deplasare în care se indică:
 denumirea instituţiei bugetare pe care o reprezintă;
 numele, prenumele detaşatului;
 funcţia deţinută;
 numărul şi data ordinului conducătorului instituţiei bugetare;
 localitatea de destinaţie şi denumirea instituţiei spre care se
deleagă;
 scopul şi termenul detaşării.
În legitimaţia de deplasare se fac menţiuni despre plecarea în deplasare,
sosirea la punctele de destinaţie, plecarea din ele şi sosirea la locul de muncă
permanent şi se autentifică prin ştampilele instituţiilor corespunzătoare.
Termenul detaşării angajaţilor se determină de către conducătorii
instituţiilor şi nu poate depăşi doi ani la detaşarea peste hotare şi 60 zile – în
hotarele Republicii Moldova, fără a lua în calcul timpul aflării în drum.
Angajatului detaşat i se păstrează locul de muncă (funcţia) şi salariul
mediu pentru timpul deplasării.
Detaşatului îi sunt achitate următoarele cheltuieli:
 de transport;
 diurna;
 pentru închirierea locuinţei (de cazare).
Cheltuielile de transport se achită detaşatului în baza biletelor de
călătorie până la locul de destinaţie şi retur – spre locul permanent de muncă
cu transportul aerian, feroviar, naval, transportul auto public, cu excepţia
taximetrelor, la tarifele clasei economice.
În cazul neprezentării documentelor de călătorie, achitarea pentru
transport pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează conform tarifului
minim.
Achitarea diurnei detaşatului se efectuează conform Normelor diurnelor
stabilite pe două categorii de personal – I si II în Anexa nr.2 la Regulamentul
nr. 10 din 5.01.2012 (Anexa 4). Categoriile personalului detaşat sunt stabilite
în Anexa nr.1 la Regulamentul nr. 10 din 5.01.2012 (Anexa 3).
Normele diurnelor sunt stabilite diferenţiat în funcţie de localitatea / ţara
de destinaţie şi categoria de personal. Astfel, în cazul detaşării angajatului în
oraşele si localităţile rurale din Republica Moldova norma diurnei constituie
100 lei pe zi pentru ambele categoriile de personal. În cazul detaşării peste
hotarele ţării norma diurnei este stabilită diferenţiat pentru fiecare ţară în
valuta ţării de destinaţie – euro, dolari SUA etc. Astfel, în cazul detaşării
20
angajatului în Belgia norma diurnei constituie 45 euro/zi pentru categoria I
de personal, 50 euro/zi – pentru categoria II de personal.
Pentru zilele de plecare si sosire diurnele se plătesc în mărime de 100%
din normele stabilite pentru ţara respectivă.
În cazul detaşării pentru o singură zi în teritoriul Republicii Moldova
diurna nu se plăteşte, iar peste hotarele republicii, diurna se plăteşte în
mărime de 100% din norma diurnei stabilită pentru ţara respectivă.
Diurna se majorează cu 50% din norma diurnei pentru Preşedintele
Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului şi Prim-ministrul Republicii
Moldova, iar cu 25% – pentru viceprim-miniştrii şi vicepreşedinţii
Parlamentului Republicii Moldova.
Cheltuielile pentru închirierea locuinţei (de cazare) se
recuperează angajatului detaşat conform plafoanelor-limită de cazare
stabilite pe două categorii de personal – A şi B în Anexa nr. 2 la
Regulamentul nr. 10 din 5.01.2012. Astfel, în cazul detaşării în or. Briceni
plafonul-limită de cazare pe zi pentru categoria A de personal constituie 300
lei, iar pentru categoria B – 550 lei. În cazul detaşării peste hotarele
Republicii Moldova, de exemplu, în Belgia plafonul-limită de cazare pe zi
pentru categoria A de personal constituie 200 euro, iar pentru categoria B –
250 euro.
Cheltuielile pentru închirierea locuinţei sunt justificate de către titularii
de avans în baza documentelor care confirmă cheltuielile pentru cazare în
hotel (factura fiscală de la hotel și cecul de la aparatul de casă).
În cazul în care nu sunt prezentate documentele ce ar confirma
cheltuielile efectuate la închirierea locuinţei, aceste cheltuieli se
compensează angajatului la detaşarea în hotarele Republicii Moldova în
mărime de 25 lei pe zi, iar peste hotarele ţării – 10% din plafonul-limită de
cazare stabilit pentru ţara respectivă, pentru fiecare noapte aflată în
deplasare.
Pentru evidenţa decontărilor cu titularii de avans este destinat subcontul
de activ 419510 „Creanţe aferente decontărilor cu titularii de avans”.
În debitul contului se reflectă avansul acordat titularului de avans. În credit
– justificarea cheltuielilor de către titularul de avans, rambursarea avansului
neutilizat în casă. Soldul debitor – creanţa instituţiei bugetare aferentă
decontărilor cu titularii de avans.
Operaţiunile economice aferente decontărilor cu titularii de avans sunt
contabilizate în nota de contabilitate 8 – borderou cumulativ privind
decontările cu titularii de avans.
La detaşarea salariatului, acestuia i se plăteşte un avans în monedă
naţională. Detaşarea angajatului se efectuează în baza ordinului
conducătorului instituţiei bugetare. Baza de calcul a avansului o constituie:
 localitatea de destinaţie şi termenul detaşării stabilite în ordinul
conducătorului instituţiei bugetare;
 norma diurnei;
 plafonul-limită de cazare.
Exemplu de calcul al avansului spre decontare acordat
titularului de avans
În baza ordinului conducătorului instituţiei bugetare nr.12B din
08.09.2018 se detaşează în interes de serviciu angajatul din m. Chişinău în
or. Briceni de pe 13.09.2019 până pe 24.09.2019 pe o perioadă de 12 zile
calendaristice. Categoria A de personal.
21
Să se determine suma avansului acordat titularului de avans.
Rezolvare:
1) Calculul cheltuielilor de transport tur-retur. Costul biletului de călătorie
Chişinău-Briceni – 120 lei:
120 lei × 2 = 240 lei
2) Calcului cheltuielilor pentru diurnă (norma diurnei – 100 lei):
100 lei × 12 zile = 1200 lei
3) Calculul cheltuielilor de cazare (Plafonul-limită de cazare pentru or.
Briceni – 300 lei):
300 lei × 11 zile = 3300 lei
4) Calculul totalului avansului spre decontare:
180 lei + 900 lei + 2310 lei = 3390 lei
Răspuns:
Avansul acordat titularului de avans constituie 3390 lei.
Calculul avansului spre decontare acordat titularului de avans este
prezentat în tabelul 3.5.1.
Tabelul 3.5.1
Suma
Norma diurnei,
Nr. avansului
Cheltuieli plafonul-limită de Nr. de zile
crt. acordat,
cazare, (lei)
(lei)
1 De transport 120,00 2 240,00
2 Diurna 100,00 12 1200,00
3 De cazare 300,00 11 3300,00
Total X X 4740,00
Operațiuni economice aferente avansul acordat titularului de
avans:
1. Avansul plătit din casă titularului de avans în baza dispoziției de plată:
Debit subcontul 419510 „Creanţe aferente decontărilor cu
titularii de avans” – 4 740 lei
Credit subcontul 434100 „Casa în monedă naţională”– 4 740 lei
Sau:
Transferul avansului în baza ordinului de plată din contul curent al
instituţiei bugetare la unitatea bancară pentru plasarea avansului pe
card bancar:
Debit subcontul 419510 „Creanţe aferente decontărilor cu
titularii de avans” – 4 740 lei
Credit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul
trezorerial în monedă naţională” – 4 740 lei
Concomitent se contabilizează finanţarea primită din bugetul de stat:
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul
trezorerial în monedă naţională” – 4 740 lei
Credit subcontul 149800 „Finanţare de la buget” – 4 740 lei
După întoarcere din detaşare angajatul întocmeşte decontul de avans pe
care în termen de 5 zile trebuie să-l prezinte în contabilitate. La decontul de
avans se anexează documentele care confirmă cheltuielile efectuate în
deplasare – biletele de călătorie, factura fiscală de la hotel, cecul de la
aparatul de casă. În baza decontului de avans sunt justificate cheltuielile
suportate de către titularul de avans în deplasare. De asemenea, în termen de
5 zile de la întoarcerea din deplasare angajatul trebuie să ramburseze în casa
instituţiei bugetare suma avansului neutilizat.
22
Exemplu de calcul a cheltuielilor suportate de titularul de avans în
deplasare din m. Chişinău în or. Briceni pe perioada
13.09.2018 – 24.09.2018
Să se determine suma cheltuielilor suportate de titularul de avans.
Rezolvare:
1) Calculul cheltuielilor de transport (tur-retur):
120 lei × 2 = 240 lei
2) Calcului cheltuielilor pentru diurnă:
100 lei × 12 zile = 1200 lei
3) Calculul cheltuielilor de cazare (conform chitanţei de la hotel – 280 lei/zi):
280 lei × 11 zile = 3080 lei
4) Calculul totalului cheltuielilor de detaşare justificate de către titularul
de avans:
240 lei + 1200 lei + 3080 lei = 4520 lei
Răspuns:
Suma cheltuielilor suportate de titularul de avans constituie 3060 lei.
Calculul cheltuielilor justificate de titularul de avans este prezentat în tabelul
3.5.2.
Tabelul 3.5.2
Cheltuieli
Norma diurnei,
Nr. Nr. justificate conform
Cheltuieli cheltuieli de
crt. de zile decontului de
cazare, (lei)
avans
1 De transport 120,00 2 240,00
2 Diurna 100,00 12 1200,00
3 De cazare 280,00 11 3080,00
Total X X 4520,00
Operațiuni economice aferente cheltuielilor justificate de către
titularul de avans:
1. Cheltuieli justificate de către titularul de avans în baza decontului de
avans:
Debit subcontul 222710 „Deplasări de serviciu în
interiorul ţării” – 4 520 lei
Credit subcontul 419510 „Creanţe aferente decontărilor
cu titularii de avans” – 4 520 lei
2. Rambursarea avansului neutilizat în casă de către titularul de avans
(4740 lei – 4520 lei = 220 lei):
Debit subcontul 434100 „Casa în monedă naţională” – 220
lei
Credit subcontul 419510 „Creanţe aferente decontărilor
cu titularii de avans” – 220 lei
Exemplu, când cheltuielile suportate de către detaşatul din
mun.Chişinău în or.Briceni pe perioada 13.09.2019–24.09.2019 depăşesc
limita cheltuielilor aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova
nr. 10 din 5.01.2012:
Rezolvare:
1) Calculul cheltuielilor de transport (tur-retur):
120 lei  2 = 240 lei
2) Calculul cheltuielilor pentru diurnă:
23
100 lei  12 zile = 1200 lei
3) Calculul cheltuielilor de cazare (conform chitanţei de la hotel –
2380 lei pentru 7 zile din perioada 13.09.2019–20.09.2019. Pentru perioada
20.09.2019–24.09.2019 detaşatul n-a prezentat chitanţa de la hotel):
a) verificarea încadrării sumei 2380 lei cheltuită pentru
cazare pe perioada 13.09.2019–20.09.2019 în plafonul –
limită de cazare stabilit pentru oraşe:
2380 lei : 7 zile = 340 lei > 300 lei
b) pentru perioada 13.09.2019–20.09.2019:
300 x 7 zile = 2100 lei
c) pentru perioada 20.09.2019–24.09.2019:
25 lei  4 zile = 100 lei
Notă: Se acceptă pentru justificare suma cheltuielilor de cazare care nu
depăşeşte plafonul-limită de cazare stabilit pentru localitatea respectivă
conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.10 din 5.01.2012.
Diferenţa de 40 lei/zi dintre cheltuielile pentru cazare efectuate conform
chitanţei de la hotel – 340 lei/zi şi plafonul-limită de cazare stabilit pentru
oraşe – 300 lei/zi este suportată de către titularul de avans din mijloacele
băneşti proprii.
4) Calculul totalului cheltuielilor de detaşare justificate de către titularul
de avans:
240 lei + 1200 lei + 2100 lei + 100 lei = 3640 lei.
Răspuns:
Suma cheltuielilor suportate de titularul de avans constituie 3640 lei.

3.6. Contabilitatea creanţelor din prestarea serviciilor

privind întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare

Specificul finanţării instituţiilor preşcolare constă în faptul că acestea

sunt întreţinute nu numai din finanţarea bugetară, dar şi din taxa de întreţinere
achitată de către părinți.
Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării emite anual Ordinul cu
privire la normele financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din
instituţiile de învățămînt. Astfel, conform Ordinului Ministerului Educaţiei,
Culturii și Cercetării nr. 19/2 din 12.01.2021, sunt stabilite pentru anul 2021
Astfel, pentru copiii din instituţiile de educație antepreșcolară și
de învățământ preșcolar (creșe, grădinițe și creșe-grădinițe), pentru cei cu
vârsta de până la 3 ani, normele (din mijloacele bugetare, în funcție de
timpul frecvenței) constituie: 4 ore - 4,90 lei/zi ; 6 ore – 9,60 lei/zi, 9-10,5 ore
– 14,20 lei/zi și 12-24 ore – 19,10 lei/zi.
Totodată, în cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 3-7 ani, sunt
aprobate sumele: 4 ore – 6,10 lei/zi; 6 ore – 11,20 lei/zi; 9-10,5 ore – 17,50
lei/zi; 12 ore – 19,10 lei/zi și 24 ore – 22,50 lei/zi.
Pentru instituțiile cu profil sanatorial a fost aprobată norma de
24,70 lei/zi.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 198/1993, taxa de întreţinere în
instituţiile de educație antepreșcolară și de învățământ preşcolar pentru
24
fiecare zi frecventată constituie 50% din costul normelor de cheltuieli pentru
alimentarea copiilor suportate de la buget.
Pentru copiii/elevii de vârstă timpurie şi şcolară din casele de copii,
gimnazii/şcoli de tip internat şi sanatorial norma aprobată constituie 34,50
lei/zi/copil, iar pentru alimentarea gratuită a elevilor claselor I-IV din
instituţiile de învăţământ publice şi private, precum şi a elevilor claselor V-XII
din instituţiile de învăţământ din raioanele de est ale Republicii Moldova
subordonate MECC şi din instituţiile de învăţământ din raioanele Dubăsari,
Căuşeni şi Anenii Noi amplasate în zona de securitate – 10,80 lei/zi/elev.
Totodată, pentru elevii din liceele-internat cu profil sportiv cu
vârsta de 12-15 ani, indicatorul constituie 46,40 lei/zi, iar pentru cei cu
vârsta între 16-19 ani – 61 lei/zi.
Se permite conducătorilor instituţiilor instructiv-educative să majoreze
cheltuielile pentru alimentarea copiilor din contul mijloacelor speciale
(donaţii, sponsorizări etc.) şi ajutoarelor umanitare.
Conform Instrucţiunii cu privire la condiţiile şi modul de scutire de plată
pentru întreţinerea în instituţiile de educaţie preşcolară şi în şcoli de tip
internat a copiilor din familiile cu mulţi copii şi cele socialmente
vulnerabile şi ordinea de determinare a mijloacelor băneşti ce revin
la un membru al familiei pe luna, aprobată prin Ordinul Ministerului
Educaţiei nr. 420 din 22.06.1999, organelor administraţiei locale,
organizaţiilor, care au în subordinea lor instituţii preşcolare şi şcoli-internat li
se acordă dreptul de a scuti integral sau parţial de plata pentru întreţinerea
copiilor din familiile cu mulţi copii şi socialmente vulnerabile.
Integral sunt scutiţi părinţii:
 venitul lunar al căror pe semestrul precedent nu depăşeşte
mărimea de patru salarii minime pentru fiecare membru al familiei;
 aflaţi în concedii forţate;
 care nu sunt încadraţi în câmpul muncii şi stau la evidenţă la Oficiul
pentru ocuparea forţei de muncă;
 care sunt studenţi cu frecvenţă la zi;
 care sau îmbolnăvit şi au suferit de boala actinică provocată de
consecinţele avariei de la CAE Cernobâl.
Parţial sunt scutiţi:
 părinţii care au 3 şi mai mulţi copii;
 familiile incomplete, inclusiv mamele singure;
 familiile care au la întreţinere copii invalizi.
Problema cu privire la scutirea de plată pentru întreţinerea copiilor în
instituţiile preşcolare şi şcoli-internat se examinează semestrial de către
organele administraţiei bugetare locale în baza certificatelor care justifică
necesitatea eliberării de plată pentru întreţinerea copiilor, prezentate de părinţi.
Calcularea plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se
efectuează la sfârşitul lunii în baza tabelului de evidenţă a frecventării
copiilor şi normelor financiare pentru alimentarea copiilor din instituţiile
prșcolare stabilite pe anul respectiv.
De exemplu, în luna septembrie 2021 copilul cu vârsta de 4 ani a
frecventat instituţia preşcolară 20 de zile. Norma financiară pentru
alimentarea copiilor cu vârsta de la 3 până la 7 ani (9-10,5 ore) din plata
părinţilor – 17,5 lei/zi.
Se determină suma plăţii pentru întreţinerea copilului în luna
septembrie 2021:
17,5 lei × 20 zile = 350 lei
25
Calculul plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se
efectuează în Borderoul privind decontările cu părinţii pentru
întreţinerea copiilor pe fiecare grupă de copii.
În baza calculelor efectuate pe luna respectivă în contabilitate se
întocmeşte separat pentru fiecare copil Chitanţa de recepţie a plăţilor
nefiscale, care se înaintează părinţilor. Părinţii trebuie să achite în baza
chitanţei plata la unitatea bancară până la finele lunii în care a primit
chitanţa.
Responsabilitatea pentru încasarea plăţii de la părinţi o poartă
conducătorul instituţiei preşcolare.
Operaţiunile aferente decontărilor cu părinţii pentru întreţinerea copiilor
în instituţiile preşcolare sunt contabilizate în NC 15 – borderou
centralizator de decontări cu părinţii pentru întreţinerea copiilor.
Evidenţa decontărilor cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile
preşcolare se ţine în subcontul de activ 419230 „Creanţe aferente tipurilor
speciale de plăţi”. În debit – calculul plăţii pentru întreţinerea copiilor. În
credit – achitarea plăţii de către părinţi. Soldul debitor – creanţa aferentă
decontărilor cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţia preşcolară.
Operațiuni economice aferente calculului și achitării plăţii
pentru întreţinerea copiilor în instituţiie preşcolare:
1. Calculul plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţia preşcolară:
Debit subcontul 419230 „Creanţe aferente tipurilor speciale de plăţi”
Credit subcontul 142310 „Încasări de la prestarea serviciilor cu
plată”
2. Achitarea plăţii de către părinţi pentru întreţinerea copiilor în instituţia
preşcolară în baza Chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale:
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul
trezorerial în monedă naţională”
Credit subcontul 419230 „Creanţe aferente tipurilor speciale de plăţi”
Evidenţa analitică pe subcontul 419230 „Creanţe aferente tipurilor speciale de
plăţi” este organizată în Borderoul privind decontările cu părinţii pentru
întreţinerea copiilor.

3.7. Contabilitatea datoriilor faţă de furnizori

În procesul activităţii instituţiilor bugetare apar datorii faţă de diferiţi

agenţi economici generate de necesitatea achiziţionării bunurilor şi serviciilor,
executării de lucrări.
Datoriile reprezintă angajamentul de plată al entităţii faţă de furnizori pentru bunurile
procurate şi serviciile prestate, lucrările executate, faţă de personalul angajat privind remunerarea
muncii, faţă de stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane juridice şi fizice.
Modalitatea de achiziţionare a bunurilor şi serviciilor de către instituţiile
bugetare este reglementată de următoarele acte legislative şi normative:
 Legea privind achiziţiile publice nr. 131 din 03.07.2015;
 Regulamentul cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin
cererea ofertelor de preţuri nr. 245 din 04.03.2008;
 Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică nr. 665 din
27.05.2016.
26
Pentru evidenţa datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale este
prevăzut subcontul de pasiv 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara
sistemului bugetar”. În credit – valoarea bunurilor şi serviciilor
achiziţionate/lucrărilor executate. În debit – stingerea datoriei creditoare.
Soldul creditor – suma datoriilor pe termen scurt privind facturile
comerciale.
Operaţiunile aferente decontărilor cu creditorii se contabilizează în nota
de contabilitate 6 – borderou cumulativ privind decontările cu furnizorii.
Operațiuni economice aferente calculului și achitării plăţii
privind serviciile prestate de entități:
1. Calculul cheltuielilor aferente serviciilor prestate de ÎM
„Autosalubritate” în luna septembrie 2019 în baza facturii fiscale:
Debit subcontul 222190 „Alte servicii comunale”
Credit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara
sistemului bugetar”
2. Calculul cheltuielilor aferente serviciilor prestate de SA „Apă-Canal”
în luna septembrie 2019 în baza facturii fiscale:
Debit subcontul 222140 „Apă şi canalizare”
Credit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara
sistemului bugetar”
3. Transferul plătiţi SA „Apă-Canal” din contul curent al instituţiei
bugetare, în baza ordinului de plată, pentru stingerea datoriei
creditoare aferentă serviciile prestate în luna septembrie 2019:
Debit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara
sistemului bugetar”
Credit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul
trezorerial în monedă naţională”
Concomitent se contabilizează finanţarea primită din bugetul de stat:
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul
trezorerial în monedă naţională”
Credit subcontul 149800 „Finanţare de la buget”
4. Procurarea, timbrelor poştale conform facturii fiscale:
Debit subcontul 439900 „Alte valori”
Credit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara
sistemului bugetar”
5. Procurarea biletelor de tratament şi odihnă conform facturii fiscale:
Debit subcontul 439300 „Bilete de tratament şi odihnă”
Credit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara
sistemului bugetar”
6. Achiziţionarea literaturii de către instituţia de învăţământ de la persoana
fizică în baza Actului de achiziție a mărfurilor:
Debit subcontul 318110 „Procurarea altor mijloace fixe”
Credit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara
sistemului bugetar”
7. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată (12%):
Debit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara
sistemului bugetar”
Credit subcontul 519110 ”Datorii pe impozite şi taxe”
8. Achitarea plăţii persoanei fizice din casă pentru literatura achiziţionată
de instituţie în baza dispoziției de plată:
Debit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara
sistemului bugetar”
27
Credit subcontul 434100 „Casa în monedă naţională”
9. Stingerea datoriei cu termenul de prescripţie expirat:
Debit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara
sistemului bugetar”
Credit subcontul 149900 „Alte venituri ale instituţiilor
bugetare”
În scopul monitorizării şi analizei datoriilor cu termen de achitare
expirat instituţiile bugetare întocmesc lunar Raportul privind creanțele cu
termen expirat și datoriile cu termen de achitare expirat formate în
autoritățile/instituţiile bugetare (formularul FD-049) pe care îl prezintă
instituţiilor ierarhic superioare (ministerelor de resort/ direcţiilor financiare
raionale, municipale) până la data de 15 a lunii următoare perioadei de
gestiune, împreună cu nota explicativă.
Evidenţa analitică pe subcontul 519220 este organizată in NC 6 în
mod poziţional pe fiecare entitate.

Întrebări de control
1. Ce reprezintă salariul?
2. Care sunt sporurile la salariul de bază?
3. Cum se determină venitul impozabil?
4. Care subconturi se utilizează pentru contabilizarea salariului?
5. Ce indemnizaţii de asigurări sociale de stat se achită salariaţilor în
instituţiile bugetare din contul CAS?
6. Care subconturi se utilizează pentru contabilizarea CAS, PAM?
7. Care este baza de calcul a concediului de odihnă anual?
8. Care este baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de muncă?
9. Care sunt cheltuielile suportate de titularii de avans în deplasare?
10. Care este baza de calcul a avansului acordat detașatului?
11. Ce reprezintă datoriile?
12. Care este baza de calcul a plăţii pentru întreţinerea copiilor în
instituţiile preşcolare?