Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului

Catedra de ştiinţe economice

REFERAT
cu tema
„Politici antișomaj în Republica Moldova”
pentru unitatea de curs
„Teoria economică II”

A elaborat:
studenta gr. BA22R
Mihaela BLAJ
___________________
A coordonat:
asist. univ. Alla TRUSEVICI
___________________

Bălţi, 2023
 CUPRINS:

INTRODUCERE................................................................................................................................3
CAPITOLUL I: Aspecte de ordin teoretic privind conceptul de şomaj.......................................4
1.1. Șomaj – definiții, forme și beneficii......................................................................................4
1.2. Cauzele prezenţei şomajului pe piaţa muncii........................................................................6
CAPITOLUL II: Analiza șomajului și politicilor antișomaj în Republica Moldova...................7
2.1.Nivelul şomajului şi tendinţe în Republica Moldova privind ocuparea forţei de muncă...........7
2.2.Măsuri de diminuare a şomajului implementate în Republica Moldova..................................14
2.3. Politici antișomaj în Republice Moldova................................................................................14
CONCLUZII.....................................................................................................................................16
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE...................................................................................................17

2
 INTRODUCERE
Nu există ţară de pe glob care să nu se confrunte cu fenomene precum şomajul. Ba mai
mult, rata şomajului şi cea a ocupării forţei de muncă oglindeşte starea economiei la un moment dat
şi eficienţa mecanismului de funcţionare a pieţei muncii, într-o economie de piaţă. Raportul dintre
cererea şi oferta de forţă de muncă determină cele două stări opuse ale pieţei muncii - ocuparea
forţei de muncă şi şomajul.
Analiza cauzelor şi a potenţialilor soluţii ale şomajului este de maximă actualitate pe agenda
de azi a macroeconomiei, iar fenomenul şomajului a captat din ce în ce mai mult atenţia lumii
economice, aceasta conştientizând că ocuparea forţei de muncă este o problemă de natură
economică destul de complexă.
Cunoaştem despre faptul că orice stat duce o evidenţă statistică, analizează situaţia privind
ocuparea forţei de muncă şi elaborează politici de diminuare a şomajului în rândul populaţiei, acest
indicator fiind activ studiat.
Fenomenul dat reprezintă interes pentru stat nu doar datorită impactului economic pe care îl
are, dar şi din motiv că afectează direct caznaua statului, neutilizarea forţei de muncă înseamnând,
pe lângă stagnare, şi costuri suplimentare.
În condiţiile contemporane, şomajul este considerat ca un dezechilibru al pieţei muncii
naţionale, adică dezechilibru între cererea globală şi oferta globală de muncă. La ora actuală nu
putem discuta despre avânt şi dezvoltare economică fără a lua în calcul stadiul ocupării şi cel al
şomajului la nivel macroeconomic, care reprezintă motorul economiei şi una din principalele
motivaţii pentru care aceasta există.
Obiectivul principal al politicilor antisomaj este de a proteja veniturile obtinute de
gospodarii de fluctuatiile determinate de trecerea in somaj a unuia sau mai multor membri din
cadrul unei gospodarii.

3
 CAPITOLUL I: Aspecte de ordin teoretic privind conceptul de şomaj
1.1. Șomaj – definiții, forme și beneficii.
Echilibrul macroeconomic implică in mod necesar și echilibrul pieței muncii. Acesta
privește, în ultima instanță, concordanță dintre nevoia/cererea de muncă și oferta/resursele de
muncă. Aceasta problemă a fost analizată pe larg de J.M. Keynes în cunoscuta sa lucrare „Teoria
generala a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor”, publicată în 1936. Din această analiză
vom reține pentru problema ocupării următoarele concluzii:
1. Atunci când starea tehnicii, a resurselor și a costurilor este dată, venitul (atât cel nominal,
cât și cel real) depinde de volumul de ocupare a mâinii de lucru.
2. Volumul forței de munca N, pe care întreprinzătorii decid să-l folosească depinde de
suma (D) a doua cantități, și anume D1, suma cheltuielilor scontate pentru consum a colectivității și
D2, suma pe care este așteptat ca aceasta să o consacre investițiilor noi. D reprezinta astfel cererea
efectivă.
3. Ca urmare, volumul ocupării în starea de echilibru depinde de: (I) funcția ofertei globale,
(II) înclinația spre consum si (III) volumul investițiilor. „Aceasta este – subliniaza Keynes – esența
teoriei generale a folosirii mâinii de lucru”.
Şomerii sunt acele persoane din cadrul populaţiei active disponibile, care doresc să lucreze
şi caută un loc de muncă retribuit deoarece nu au un astfel de loc în mod curent. În rândul şomerilor
se cuprind persoanele care şi-au pierdut locul de muncă pe care l-au avut, precum şi noii ofertanţi de
forţă de muncă, ce nu găsesc unde să se angajeze.
În general, fenomenul şomaj este definit în literatura economică, ca fiind o stare negativă a
economiei, concretizată într-un dezechilibru structural şi funcţional al pieţei muncii, prin care oferta
de forţă de muncă este mai mare decât cererea de forţă de muncă din partea agenţilor economici.
Potrivit Legii cu privire la promovarea ocupării forţei de muncă și asigurarea de șomaj nr.
105 din 14.06.2018, şomer este considerată persoana aflată în căutarea unui loc de muncă, care
întrunește cumulativ următoarele condiţii:
a) are vârsta cuprinsă între 16 ani și vârsta stabilită pentru obținerea dreptului la pensie
pentru limită de vârstă sau la o altă categorie de pensie, conform legislației în
vigoare, cu excepția persoanelor care exercită dreptul la pensie de urmaș și la pensie
de dizabilitate, cărora li se recomandă încadrarea în cîmpul muncii în baza
programului individual de reabilitare şi incluziune socială;
b) este aptă pentru prestarea unei munci;
c) nu are un loc de muncă;
d) nu studiază la o formă de învăţămînt cu frecvență;

4
 e) caută activ un loc de muncă atît în mod individual, cît și prin intermediul
subdiviziunii teritoriale și este disponibilă să înceapă activitatea de muncă;
f) este înregistrată cu statut de șomer la subdiviziunea teritorială.
Persoana care nu şi-a găsit un loc de muncă în primele 12 luni de la înregistrarea statutului de
șomer se consideră șomer de lungă durată și beneficiază de suport pentru identificarea și ocuparea
unui loc de muncă, conform prevederilor prezentei legi.
La nivel naţional şi teritorial, situaţiile şi evoluţiile de pe piaţa muncii sunt monitorizate cu
ajutorul unui sistem de indicatori statistici privind: populația în vîrstă de muncă, forța de muncă,
populația ocupată, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, șomerii, locurile de muncă
vacante, ajutorul de șomaj, populația ieșită din șomaj prin ocupare, precum și prin părăsirea pieței
muncii, rata șomajului. Există cîteva forme de şomaj:
1) Şomajul fricţional cuprinde persoanele ce se află în căutarea sau aşteptarea locurilor noi
de lucru. Şomajul fricţional e un fenomen inevitabil, deoarece e generat de migraţiunea permanentă
a populaţiei dintr-o regiune în alta; schimbarea profesiunii cu alta.
2) Şomajul structural – apărut în urma dezechilibrului creat dintre oferta şi cererea forţei de
muncă, cînd structura socio-profesională nu mai corespunde structurii economice şi tehnicii
avansate (cererea unor profesii se reduce, iar a altora creşte).
3) Şomaj ciclic sau conjunctural – generat de crizele economice sau de unele situaţii de
conflict. Şomajul ciclic reflectă nivelul insuficient al cererii forţei de muncă în majoritatea ramurilor
şi sferelor de producţie, îndeosebi în faza de declin şi depresiune.
4) Şomajul tehnologic este generat de substituirea vechilor tehnici şi tehnologii cu altele noi,
superioare.
5) Șomajul tehnologic este determinat de înlocuirea vechilor tehnici și tehnologii cu altele
noi, precum și de centralizarea unor capitaluri și unităților economice ducând la restrângerea
locurilor de muncă.
6)Șomajul tehnic stare de inactivitate forțată impusă de discontinuitățile care survin în
procesele tehnice de producție: greve, defecțiuni ale unor mașini si utilaje, întreruperea energiei etc.
7) Șomajul de creștere (economica) provocat de creșterea cererii de locuri de muncă, adică
de creșterea ofertei pe piața muncii ca urmare a întrării activității economice în faza de expansiune.
8) Şomajul voluntar, benevol, cînd persoana din motive subiective nu munceşte pentru că
nu-şi găseşte un loc de muncă acceptabil preferinţelor lui.
9) Şomajul involuntar – persoanele apte de muncă nu pot lucra, fiindcă nu sînt locuri de
muncă în zona respectivă.
10) Şomaj discontinuu – ce cuprinde persoanele care îşi întrerup temporar munca din
motive familiale.
5
 11) Şomajul sezonier apare în ramurile ce depind de factori naturali (agricultură,
construcţie).
12) Şomajul total – cînd locul de muncă e pierdut.
13) Şomajul parţial constă în diminuarea activităţii de muncă a unei persoane, pentru că se
reduce durata zilei de lucru sub cea legală, salariul micşorîndu-se respectiv.
14) Şomajul la negru, cînd cel înscris în statut oficial de şomer, beneficiind de indemnizaţii,
prestează concomitent şi o activitate
Beneficiile şomajului:
1) Posibilitatea şomerului de a căuta şi a găsi servicii mai bune.
2) Creşterea disciplinei de muncă.
3) Motivarea lucrătorului de a se autoperfecţiona.
4) Şomajul constituie o rezervă a forţelor de muncă.
Principalii factori care conduc la formarea șomajului sunt următorii:
a) insuficientă creșterii economice sau reducerea acesteia în diferite faze ale ciclului
economic;
b) restructurările și conversiunea economică, sub influență diferiților factori, mai ales a
schimbărilor în tehnică și tehnologia de producție, în structura de ramură și teritorială a producției;
c) apariția unor noi contingente (generații) pe piață muncii în condițiile în care cererea de
locuri de muncă se situează sub nivelul ofertei;
d) solicitările de locuri de muncă din partea unor persoane de vârstă a două, care se decid să-
și ofere muncă pe piață.1
1.2. Cauzele prezenţei şomajului pe piaţa muncii
Cauzele prezenței șomajului sunt următoarele:
1. Pierderea locurilor de muncă de către o parte a populației ocupate, având drept cauze pe
cele arătate mai sus la formele șomajului:
2. Creșterea ofertei de muncă în condițiile în care cererea de muncă nu se modifică în
aceeași direcție și cu același ritm. Avem în vedere: creșterea ofertei prin intrarea în piață muncii a
noi generații de vârstă legală pentru a se angaja: intrarea în piață muncii a unei părți din populația
activă disponibilă care nu a mai lucrat niciodată și care caută un loc de muncă; creșterea numărului
de femei care vor să aibe o activitate salarială; ruinarea unor mici producători și intrarea lor pe piață
muncii; deplasarea populației disponibile dintr-o țară în altă, respectiv presiunea pe piață muncii a
unor țări a imigrației.
Desigur, dezechilibre dintre oferta și cererea de muncă pot apărea și din alte motive. În
fiecare perioada istorică se pot identifica cu destulă precizie procesele care stau la baza șomajului.
1
https://www.rasfoiesc.com/business/economie/SOMAJUL-DEZECHILIBRUL-PIETEI-M16.php
6
De pildă, șocul petrolier a avut efecte și asupra acestui fenomen, după cum lupta de emancipare a
femeilor a contribuit și contribuie și ea la dezechilibrarea cererii și a ofertei de muncă.
Principalii factori care conduc la formarea șomajului sunt următorii:
a) insuficientă creșterii economice sau reducerea acesteia în diferite faze ale ciclului
economic;
b) restructurările și conversiunea economică, sub influență diferiților factori, mai ales a
schimbărilor în tehnică și tehnologia de producție, în structura de ramură și teritorială a producției;
c) apariția unor noi contingente (generații) pe piață muncii în condițiile în care cererea de
locuri de muncă se situează sub nivelul ofertei;
d) solicitările de locuri de muncă din partea unor persoane de vârstă a două, care se decid
să-și ofere muncă pe piață.2

CAPITOLUL II: Analiza șomajului și politicilor antișomaj în Republica Moldova

2.1. Nivelul şomajului şi tendinţe în Republica Moldova privind ocuparea forţei de muncă
Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă, în trimestrul I 2021, forța de muncă
(populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit
833,9 mii persoane, fiind în descreștere cu 0,8% față de trimestrul I 2020 (840,5 mii).
În cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,8%) a fost mai înaltă în comparație cu cea
a femeilor (47,2%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca
ponderea din mediul urban (53,4% și, respectiv, 46,6%).
Populaţia ocupată a constituit 798,1 mii persoane, fiind în ușoară scădere (cu 1,0%) față de
trimestrul I 2020 (806,3 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților în
populația ocupată este mai mare față de cea a femeilor (52,2% bărbați și 47,8% femei), iar ponderea
persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul
urban (53,2% mediul rural și, respectiv, 46,8% mediul urban).
Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15
ani şi peste fată de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 37,6%, fiind practic la
nivelul anului precedent (37,5% în trimestrul I 2020) (Figura 1). Rata de ocupare a bărbaților
(41,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (33,9%). În distribuţia pe medii de
reşedinţă acest indicator a avut valoarea 45,1% în mediul urban și 32,9% în mediul rural. Rata de
ocupare a populației în vârstă aptă de muncă (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a
fost de 47,8%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 44,9%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest
indicator a înregistrat valoarea de 25,4%.

2
https://www.stiucum.com/economie/economie-generala/Somajul-cauze-consecinte-masur33618.php
7
 Analiza ratelor de ocupare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe
în funcție de sexe la persoanele de 25-34 ani (pentru bărbați rata de ocupare cu 15,7 p. p. mai mare
decât pentru femei) și la persoanele de 45-54 ani - pe medii de reședință (cu 17,0 p.p. mai mare
pentru persoanele ocupate din mediul urban față de mediul rural). O rată de ocupare mai mare la
femei față de bărbați se înregistrează doar la persoanele de 45-54 ani.

Figura 1. Rata de ocupare pe grupe de vârstă și în funcție de sexe, trimestrul II 2021

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că în sectorul agricol au

activat 155,7 mii persoane sau 19,5% din totalul persoanelor ocupate (în trimestrul I 2020 - 153,0
mii și, respectiv, 19,0%).
În activitățile non-agricole au fost ocupate 642,4 mii persoane, fiind în descreștere cu 1,7%
față de trimestrul I 2020 (653,4 mii). Ponderea persoanelor ocupate în industriea constituit 15,2%
(în trimestrul I 2020 – 15,1%), inclusiv în industria prelucrătoare 12,9% (în 2020 – 12,2%), iar în
construcții6,1% (în 2020 - 5,3%). Numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 121,2 mii,
fiind practic la nivelul trimestrului respectiv al anului trecut (în 2020 - 121,5 mii), iar în construcții
a constituit 49,1 mii, crescând cu 14,8% față de trimestrul I 2020. În sectorul servicii au activat
472,2 mii, sau 59,2% din totalul persoanelor ocupate, numărul acestora fiind în descreștere cu 3,5%
față de trimestrul I 2020 (489,1 mii, sau 60,7% din totalul persoanelor ocupate în trimestrul I 2020).

Figura 2 : Ditribuția populației ocupate după activități economice în trimestrul II, anii 2020 și 2021
Sursă: Biroul Naţional de Statistică

8
 Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost
de 35,8 mii, fiind în ușoară creștere față de nivelul trimestrului I 2020 (34,2 mii). Şomajul a afectat
într-o proporţie mai mare bărbații, care au constituit 66,1% din total șomeri şi persoanele din mediul
rural – 57,4%.
Rata şomajului(ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat
valoarea de 4,3%, fiind mai mare față de trimestrul I 2020 (4,1%). Rata şomajului la bărbaţi a fost
de 5,4%, iar la femei – de 3,1%; în mediul urban – 3,9% și în mediul rural – 4,6%. În rândul
persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 13,4%, valoarea acestui indicator a înregistrat
disparități importante pe sexe (14,8% pentru bărbați și 11,0% – femei), iar în categoria de vârstă 15-
29 ani acest indicator a avut valoarea de 7,1% (9,6% pentru bărbați și 3,8% – femei).
În trimestrul I 2021 forța de muncă subutilizată a constituit 81,4 mii persoane, fiind în
creștere cu 2,6% față de trimestrul I 2020 și alcătuind 9,6% din forța de muncă extinsă.

Figura 3. Evoluția forței de muncă subutilizate pe trimestre 2019-2021

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Analiza componentelor forței de muncă subutilizate în trimestrul I 2021 în comparație cu

trimestrul respectiv al anului trecut scoate în evidență următoarele: numărul șomerilor și forța de
muncă potențială au fost în creștere, în timp ce subocuparea în descreștere.

Figura 4. Forța de muncă subutilizată pe componente în trimeste, 2019-2021

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

9
 Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în trimestrul I 2021, a constituit 1286,6
mii persoane sau 60,7% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind în descreștere cu
1,8% față de trimestrul I 2020 (1310,3 mii și, respectiv, 60,9% din total populație). În cadrul
populației inactive cea mai mare pondere, 45,2%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt
urmați de grupaelevilor și studenților (13,1%) și grupapersoanelor care îngrijesc de familie
(persoanele casnice) (13,0%). În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu
lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare,
sau care planifică să lucreze peste hotare (9,9%, comparativ cu 10,9% în trimestrul I 2020).
Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la
lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (6,4% sau 81,9 mii), numărul
celor din urmă fiind în descreștere cu 31,9% față de trimestrul I 2020 (respectiv 120,2 mii). Restul
este format din alte categorii de populație în afara forței de muncă. Persoanele care au un loc de
muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și persoanele plecate peste hotare la
lucru sau în căutare de lucru predomină în rândul bărbaților (16,3% și, respectiv, 11,3% la bărbați
față de 5,0% și, respectiv, 2,6% la femei), iar activitățile de îngrijire a familiei sunt mai mult
caracteristice femeilor (22,1% comparativ cu 0,9% pentru bărbați).

Figura 5. Populația în afara forței de muncă

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

În trimestrul I 2021, ponderea tinerilor NEET a constituit 18,3% din numărul total de tineri cu
vârsta de 15-24 ani, 29,0% - în rândul tinerilor de 15-29 ani și, respectiv, 33,2% în rândul celor de 15-
34 ani. În toate aceste grupe de vârstă indicatorul înregistrează valori mai mari în rândul femeilor în
comparație cu bărbații.

10
 Figura 6. Ponderea tinerilor NEET pe grupe de vârstă și sexe, trimestrul II anul 2021
Sursă: Biroul Naţional de Statistică

În trimestrul I 2021 circa 26 mii persoane în vârstă de 15 ani și peste au declarat că situația
epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii. Din totalul
acestora, majoritatea absolută, circa 96% la sută, sunt persoane ocupate, peste 4,0% - persoane care
au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei.
Numărul persoanelor ocupate, care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă
datorită COVID-19 a constituit 24,6 mii sau peste 3,0% din total populație ocupată (comparativ cu
33,2 mii sau 4,1% din total populație ocupată - trimestrul I 2020).

Figura 7. Ponderea persoanelor ocupate care le-a fost afectată situația la muncă
Sursă: Biroul Naţional de Statistică

COVID-19 a afectat într-o proporție mai mare populația feminină – 4,0%, în comparație cu cea
masculină – 2,3% și, respectiv, populația din mediul urban - 4,5%, în comparație cu cea din mediul
rural - 1,8% (în trimestrul I 2020, pentru femei – 4,6%, față de bărbați – 3,7% și în mediul urban –
4,5%, față de mediul rural – 3,8%)
11
Figura 8. Ponderea persoanelor ocupate afectate de Covid-19 la locul de muncă pe trimestrele anilor 2020-2021
după sexe și mediul de trai
Sursă: Biroul Naţional de Statistică

În distribuția după grupe de vârstă ponderea cea mai mare revine persoanelor în vârstă de
35-44 ani (29,0%), urmate de persoanele în vârstă de 25-34 ani (27,4%) și cele de 45-54 ani
(26,0%) (comparativ cu 36,3% pentru 25-34 ani, 24,6% - 35-44 ani, 19,5% - 45-54 ani în trimestrul
I 2020).
Din distribuția persoanelor ocupate afectate de Covid-19 la locul de muncă după sectoare
economice rezultă că cel mai mult a fost afectat sectorul servicii (69,1% din total persoane ocupate
afectate), urmat de sectorul industrie (16,8%) și construcții (9,8%). Cel mai puțin au fost afectate
persoanele din sectorul agricultură (4,3% din total persoane ocupate afectate). În trimestrul I 2020
situația a fost similară, persoanele afectate din sectorul serviciiau avut cea mai mare pondere
(72,3%), urmate de persoanele din sectorul industrie(19,1%), și sectorul construcții(7,8%).
În trimestrul I 2021, situațiile provocate de pandemie s-au manifestat după cum urmează:
două persoane din cinci fie că au prestat munca la domiciliu / au lucrat la distanță, fie că au lucrat
mai puține ore pe săptămână (38,9%, și respectiv, 38,3%), fiecare a treia persoană afectată (33,9%)
nu a lucrat deloc / activitate întreruptă și una din șase persoane afectate a fost transferată la program
de lucru parțial (15,8%) (în trimestrul I 2020 la persoanele care nu au lucrat deloc / activitate
întreruptă a fost înregistrată valoarea cea mai înaltă – 60,6%, urmate de persoanele care au prestat
munca la domiciliu / la distanță și persoanele care au lucrat mai puține ore pe săptămână (28,4%, și
respectiv, 25,5%).

Figura 9. Persoane cărora le-a fost afectată situația la locul de muncă după categorii pe trimestre,

12
 2020-2021, % din totalul persoanelor afectate
Sursa: Biroul Național de Statistică
Sistarea/întreruperea activității în trimestrul I 2021 a avut un impact mai mare asupra
bărbaților, înregistrând 41,4% din totalul bărbaților afectați, în comparație cu 29,1% la femei. În
rândul femeilor a fost înregistrat un nivel mai înalt de prestare a muncii la domiciliu/la distanță
(49,1% pentru femei, și respectiv, 22,6% - bărbați). Mai puține ore lucrate au fost raportate atât de
femei, cât și de bărbați (37,5% pentru femei, și respectiv, 38,8% - bărbați). Ponderea bărbaților
transferați la program parțial de lucru a depășit-o pe cea a femeilor (19,9% pentru bărbați, și
respectiv, 13,3% - femei) (în trimestrul I 2020 situația a fost aceiași, femeile au deținut ponderi mai
superioare bărbaților în munca prestată la domiciliu / la distantă (39,7% pentru femei, și respectiv,
15,2% - bărbați), iar bărbații în activitatea întreruptă / sistată (69,7% pentru bărbați, și respectiv,
52,7% - femei).

Figura 10. Persoane cărora le-a fost afectată situația la locul de muncă după categorii și sexe trimestrul II
2021, % din totalul persoanelor afectate
Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Principalele motive ale absenței temporare de la locul de muncă / activitate întreruptă /

sistată din cauza pandemiei au fost următoarele: staționarea activității unității (38,4%), șomajul
tehnic (29,8%), concediile fără plată (16,4%) și concediile de boală (15,3%). În distribuția pe sexe
rezultă că, ponderi mai mari au fost înregistrate la femei – staționare/ sistare activitate (49,0%), iar
la bărbați - șomaj tehnic (31,1%) și concedii fără plată (24,7%) (comparativ cu trimestrul I 2020,
ponderi mai mari la femei - concedii de odihnă (37,2%), iar la bărbați – staționare / sistare activitate
(41,1%).3

3
https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Forta_de_munca/AFM_2021.pdf;
13
 2.2.Măsuri de diminuare a şomajului implementate în Republica Moldova
Guvernul Republicii Moldova a aprobat noile măsuri pentru promovarea ocupării forței de

muncă. Un nou proiect de lege cu măsuri de îmbunătățire a situației pe piața muncii a țării,
prevenirea și reducerea șomajului, a fost aprobat de Guvernul Republicii Moldova. Noul proiect
promovează prevenirea și reducerea șomajului, creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și
formarea profesională a șomerilor în conformitate cu cerințele pieței muncii. Pentru facilitarea
integrării pe piața muncii, proiectul de lege prevede un șir de măsuri, inclusiv ghidarea în carieră,
prevederi referitoare la serviciile de pre-concediere, introducerea instruirii la locul de muncă pentru
șomerii fără calificări, stagii profesionale pentru persoanele fără experiență, în special pentru tineri.
Câteva dintre aceste măsuri sunt deja implementate în Republica Moldova prin asistența
Organizației Internaționale a Muncii (OIM), precum ar fi programul de instruire la locul de muncă,
pilotat cu succes anul trecut.
Proiectul de lege mai prevede subvenționarea locurilor de muncă destinate persoanelor
expuse riscului de excluziune socială. Subvențiile sunt calculate lunar, cu 30% din mărimea
salariului mediu pe economie, pe un termen de șase luni, pentru fiecare șomer angajat. De suport
vor beneficia și angajatorii care creează sau adaptează locuri de muncă destinate persoanelor cu
dizabilități.
Documentul reflectă o nouă abordare a ocupării pe piața muncii din Moldova. Aceasta este
bazată pe implicarea și participarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă împreună cu
angajatorii în implementarea acestor măsuri.
OIM și-a propus să promoveze ocuparea tinerilor și să activeze tranziția de la școală la
primul loc de muncă. Aceasta oferă asistență pentru implementarea politicilor naționale pentru
ocupare, astfel contribuind la o creștere economică continuă, incluzivă și durabilă. Organizația are
ca scop asigurarea unei munci decente pentru toți, în conformitate cu Obiectivul 8 al Agendei de
Dezvoltare Durabilă 2030. Proiectul de lege a fost elaborat prin suportul OIM în conformitate cu
practicile europene în domeniul ocupării forței de muncă și va fi expediat Parlamentului spre
adoptare.4
2.3. Politici antișomaj în Republice Moldova
Politici pasive – politici prin care statul sustine direct nivelul de trai al indivizilor ale caror
sanse de angajare in munca au scazut considerabil. Aceste pol conduc la cresterea chelt statului,
adica la deficit bugetar si datoriei publica fapt ce constituie o sursa inflationista deosebit de
puternica, avind in vedere ca deficitul bugetar se acopera sporind oferta de bani.

4
https://moldova.un.org/ro/14130-guvernul-republicii-moldova-aprobat-noile-masuri-pentru-promovarea-
ocuparii-fortei-de-munca
14
 Principala deficienta a politicilor pasive este ca ele sunt adoptate dupa ce o persoana a
devenit somer. Cu timpul tarile minimizeaza atit valoarea indemnizatiilor de somaj cit si perioada
de acordare a lor.
Politici active – pol prin care se intervine direct pe piata muncii cu scopul de a reduce rata
somajului stabilind-o la nivel de echilibru. Tipuri de politici active:
1) Pol care au drept scop de a inlesni intrarea in contract a ofertantilor si a doritorilor de
locuri de munca, care includ: plasarea in munca; angajarea activitatii agentiilor private de plasare in
munca; consultanta si orientarea profesionala; cursuri de pregatire si consultanta p/u cei
dezavantajati; asistenta p/u a inlesni mobilitatea geografica.
2) Programe de calificare a somerilor, care includ: programe de pregatire a somerilor adulti
in alte domenii sau recalificarea lor; programe care sunt orientate catre cei amenintati cu pierderea
locurilor de munca.
3) Politici de crearea a noilor locuri de munca, acestea includ: crearea directa de locuri de
munca; acordarea de subventii p/u pastrarea anumitor locuri de munca; angajarea de someri cu
stagiu indelungat; alocatii p/u intreprinderile care angajeaza tineri specialisti.
Politicile antisomaj mai pot fi completate si cu urmatoarele pol:
a) Pol de venit – sunt aplicate atunci cind exista forme de control guvernamental asupra
salariilor, cum ar fi: un procent maxim permis de crestere a ratei salariilor; stabilirea unui salariu
mediu pe economie; acordarea de indexari si compensari p/u toti salariatii etc.
b) Pol de impozitare si taxare – sunt politici de venit bazate insa pe mecanismele indirecte.
Politicile de stabilizare macroeconomica cuprind cele trei tipuri: pol anticiclice, antiinflationiste si
antisomaj. Imbinarea lor in mixuri politice eficiente necesita studirea atenta a efectelor pe care le au
asupra economiei prin utilizarea de modele de stabilizare. Caracteristic unor astfel de mixuri
politice este faptul ca componentele acestora isi pot exercita efectele la intervale diferite de timp. 5

5
https://politici-economice.blogspot.com/2008/12/politici-antisomaj.html

15
 CONCLUZII

Şomajul rămâne a fi un dezechilibru la toate nivelele economiei, balanţa cu efecte ale

căruia este înclinată mai mult spre partea efectelor negative, decât a celor pozitive.
Pe de o parte, ocuparea deplină a forţei active de muncă pare a fi un ideal, în condiţiile în
care majoritatea angajaţilor în câmpul muncii cel puţin odată s-au pomenit în postura de şomer. Pe
de alta, realizarea schimbărilor ce ţin de locul de muncă sau de ocupaţii profesionale este greu de
realizat fără a parcurge şi această etapă, cea de şomaj, fiind din acest punct de vedere un fenomen
firesc şi deseori inevitabil.
Potrivit datelor statistice, cea mai mare parte din şomerii înregistraţi nu deţin o calificare
profesională şi provin din mediul rural. Prin urmare, este necesar de a concentra eforturile în
vederea creării locurilor de muncă în mediul rural, oferirea posibilităţilor de a dezvolta afaceri la
sate şi de a le extinde, crearea oportunităţilor de a obţine o calificare profesională persoanelor din
mediul rural şi de a le ghida în vederea identificării unui loc de muncă, deschiderea unor Centre
specializate în acest sens ş.a.
Potrivit statisticii, asigurarea socială absoarbe cele mai multe fonduri (peste 70%) din
anvelopa socială și circa 8,5% din PIB. Astfel, buna gestionare şi investire a banilor publici ar fi un
instrument de bază în vederea sprijinirii şi diminuării numărului de şomeri care sunt apţi de muncă.
Reieşind din cele menţionate mai sus pot fi formulate următoarele recomandări :
perfecţionarea continuă a relaţiilor dintre agenţie şi structurile ei teritoriale cu agenţii economici în
vederea punerii în evidenţă a locurilor de muncă noi create şi vacante. Aceasta ar contribui, pe de o
parte, la gestionarea mai eficientă a şomajului înregistrat, iar pe de altă parte, la utilizarea mai
eficientă a potenţialului uman existent în localitatea în care există locuri de muncă vacante, luarea
deciziilor întru redirecţionarea mijloacelor financiare de la măsurile pasive la cele active de pe piaţa
muncii, extinderea lucrărilor publice ca măsură activă de combatere a şomajului, diversificarea
structurii ocupaţionale în localităţile în care nivelul şomajului dar şi ieșirea forţei de muncă este
impunător.

16
 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Somajul – dezechilibrul pietei muncii [online]. Disponibil :

https://www.rasfoiesc.com/business/economie/SOMAJUL-DEZECHILIBRUL-PIETEI-M16.php;
2. Forţa de muncă în Republica Moldova. Ocupare şi şomaj [online]. Disponibil:
https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Forta_de_munca/AFM_2021.pdf;
3. Guvernul Republicii Moldova a aprobat noile măsuri pentru promovarea ocupării forței
de muncă [online]. Disponibil : https://moldova.un.org/ro/14130-guvernul-republicii-moldova-
aprobat-noile-masuri-pentru-promovarea-ocuparii-fortei-de-munca
4. Somajul - cauze, consecinte, masuri de diminuare [online]. Disponibil :
https://www.stiucum.com/economie/economie-generala/Somajul-cauze-consecinte-
masur33618.php
5. Politici antișomaj [online]. Disponibil:
https://politici-economice.blogspot.com/2008/12/politici-antisomaj.html

17