UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

Facultatea de Economie, Administrație și Afaceri

___________________________________________________________________________________________________________________

Bugetul de stat – dinamică, structură,

tendințe. Studiu de caz pe exemplul
României.
Disciplina: Economie 2
Specializare: Management, anul 1, grupa 1
Anghel Claudiu-Constantin
Cuprins
Introducere.................................................................................................................................3
Studiu de caz pe exemplul României.........................................................................................7
Analiza de volum a veniturilor și cheltuielilor în bugetul de stat..........................................7
Analiza veniturilor bugetului de stat......................................................................................7
Analiza cheltuielilor bugetului de stat....................................................................................8
Analiza în structură a veniturilor din bugetul de stat.............................................................9
Ponderea veniturilor la bugetul de stat...................................................................................9
Ponderea cheltuielilor în bugetul de stat..............................................................................10
Evoluția bugetului de stat.....................................................................................................11
Progonoze macro-economice pentru perioada 2024-2027.......................................................12
Concluzii și sugestii.................................................................................................................12
Bibliografie..............................................................................................................................14
Introducere

Noţiunea de buget s-a conturat sub aspect economic în condiţiile în care statul a trecut
la întocmirea unor liste de venituri şi cheltuieli privind activitatea instituţiilor sale. Despre
apariţia bugetului în cadrul finanţelor publice din statele moderne, în literatura de specialitate
s-a susţinut că atât noţiunile de „buget” cât şi de „proces bugetar” au apărut în Anglia de unde
au fost preluate de francezi la începutul sec. al XIX-lea.
Din punct de vedere etimologic cuvântul buget provine din expresiile „bougé” şi
„bougette” care în limba franceză însemnă punguţă sau săculeţ. În limba engleză, prin
cuvântul „budget” se înţelegea punga (mapa) în care erau aduse la parlament documentele
referitoare la situaţia veniturilor şi cheltuielilor statului. Un astfel de document a fost întocmit
pentru prima dată în Anglia, la începutul secolului al XIII-lea (anul 1215).
Dintre primele reglementări juridice care au oficializat expresia de buget, este citat cu
preferinţă un decret-lege francez din anul 1862 referitor la contabilitatea publică, ale cărui
dispoziţii au precizat că „bugetul este actul prin care sunt prevăzute şi autorizate cheltuielile
şi veniturile statului pentru o perioadă determinată”.
Sintetizând, bugetul de stat este:
- un document program prin care statul prevede anual mărimea şi structura veniturilor şi
cheltuielilor din cadrul economiei naţionale,
- un act de previziuni sub forma unui tablou evolutiv şi comparativ al veniturilor publice,
precum şi a destinaţiilor acestora,
- un act de autorizare prin care puterea executivă este împuternicită de puterea legislativă să
efectueze cheltuieli şi să perceapă venituri în acord cu prevederile legale,
- un document anual, având putere de acţiune pe parcursul unui exerciţiu financiar, de obicei
pe un an calendaristic,
- un act juridic prin care se prevăd şi se aprobă, prin lege, veniturile şi cheltuielile anuale ale
statului,
- un sistem de fluxuri financiare privind formarea resurselor băneşti publice,
- un instrument de politică a statului în domeniul fiscalităţii.
Rolul fundamental al bugetului de stat în cadrul finanţelor publice şi al economiei
naţionale1 este susţinut şi de următoarele considerente:
♦ bugetul participă in mod direct la îndeplinirea funcţiilor şi a sarcinilor statului;
♦ bugetul asigură autonomia reală a colectivităţilor locale constituite în cadrul unităţilor
administrativ teritoriale;
♦ bugetul garantează realizarea efectivă a protecţiei sociale a unor categorii importante în
rândul populaţiei;
♦ bugetul asigură echilibrul financiar, monetar şi valutar la statului;
♦ bugetul are un însemnat rol stabilizator al economiei naţionale
Abordarea economică a conceptului de buget evidenţiază corelaţiile macroeconomice,
şi, în special, legătura cu nivelul şi evoluţia produsului intern brut, exprimând relaţiile
economice în formă bănească ce iau naştere în procesul constituirii şi distribuirii fondului
2
bugetar, în conformitate cu obiectivele de politică economică şi socială ale perioadei

1
M. Şt. Minea, op.cit., p. 52 apud D.D. Şaguna, op.cit., vol 2, p.18
2
Ichim C., Suport de curs Finanțe, 2023
respective. În teoria economică modernă bugetul este adesea considerat ca o variabilă
esențială în determinarea nivelului produsului intern brut și nivelului ocupării.3
Noţiunea de buget este adesea utilizată şi pentru a desemna fondul bugetar,
semnificând totalitatea sumelor de bani ce se acumulează la dispoziţia statului şi se alocă
beneficiarilor spre utilizare.

Figura 1 Procesul de formare și distribuire a fondului bugetar

În accepţiunea sa financiară, procesul bugetar este concretizat prin ansamblul

lucrărilor şi operaţiunilor privitoare la proiectarea (previzionarea), aprobarea, realizarea şi
controlul activităţii prin care se constituie şi distribuie fondul bugetar.
Prin reglementarea actuală4, sistemul bugetar al ţării noastre a fost organizat într-o
concepţie nouă, determinată la de trecerea la economia de piaţă. Renunţându-se la ideea
bugetului unic de stat care era impusă de planul naţional unic al (instrument al centralismului
excesiv) s-a introdus o noţiune nouă aceea de buget public naţional, care cuprinde bugete
distincte, aprobate şi executate în condiţii de deplină autonomie.
În România, gestionarea resurselor finanţelorpublice se realizează printr-un sistem
unitar de bugete (care prin operaţiunea de consolidare formează bugetul general consolidat).
Sistemul nostru bugetar cuprinde:
- bugetul de stat;
- bugete locale;
- bugetul asigurărilor sociale de stat;
- bugetul fondurilor cu destinaţie specială.5
A. Elaborarea proiectului de buget
Ca primă fază a procesului bugetar, aceasta constă în efectuarea lucrărilor de
întocmire a proiectului bugetului de stat, inclusiv a celor de evaluare a cheltuielilor şi
veniturilor bugetare, concretizate, prin documente specifice în care se înscriu categoriile de
cheltuieli şi de venituri bugetare, în cuantumul previzionat.

B. Aprobarea bugetului.
3
Stoica, Cornelia, Curs finanţe publice, Universitatea Nicolae Titulescu, 2004;
4
Legea privind finanţele publice nr. 500/2002 şi Constituţia României din 1991
5
Vezure O. UNELE ASPECTE PRIVIND BUGETUL DE STAT, Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi”
din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.3./2011, pag. 213,
 Bugetul de stat este o listă a veniturilor şi cheltuielilor probabile ale acestuia, înscrise
şi comparate în ideea balansării lor şi supuse autorizării Parlamentului.6
În vederea dezbaterii şi aprobării de către Parlament, proiectul de buget este transmis
acestuia de către Guvern, sub forma unei documentaţii compuse din:
a. proiectul de lege pentru aprobarea bugetului, cuprinzând veniturile şi cheltuielile bugetare;
b. expunerea de motive care explică opţiunile concretizate în proiectul de buget, inclusiv
propunerile de modificare a legislaţiei fiscale;
c. anexele la proiectul de lege pentru aprobarea bugetului, în care se detaliază structura
veniturilor şi a cheltuielilor bugetare;
d. alte materiale documentare necesare analizei detaliate de către parlament.
C. Execuţia bugetului.
a. Cadrul general al execuţiei bugetului
b. Organizarea execuţiei de casă a bugetului de stat
a. Cadrul general al execuţiei bugetului
În esenţa sa, această fază constă în realizarea prevederilor Legii Bugetului, atât la
venituri, cât şi la cheltuieli. Prevederile la venituri sunt considerate niveluri minime
obligatorii, iar cele de la cheltuieli reprezintă niveluri maxime ce nu se pot depăşi.
Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizează prin actul (contract,
comandă, decizie, lege) în baza căruia o entitate publică îşi asumă obligaţia de a plăti o sumă
de bani către o altă persoană juridică sau fizică, în condiţiile prevăzute de lege.
Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea îndeplinirii
condiţiilor legale sau a obligaţiilor care reveneau beneficiarului sumei (ce urmează a se plăti),
de către o entitate publică, prin persoane autorizate să o reprezinte pe aceasta.
Ordonanţarea cheltuielii publice bugetare se concretizează prin emiterea unei
dispoziţii, de către instituţia publică, pentru efectuarea plăţii sumei datorate, echivalând cu a
se da un ordin de plată în favoarea persoanei fizice sau juridice îndreptăţite să o încaseze.
Plata propriu-zisă este operaţiunea care finalizează o cheltuială publică bugetară şi
presupune transmiterea efectivă a sumei de bani datorate de o entitate publică către persoana
căreia i se cuvine.
La rândul său, execuţia părţii de venituri bugetare, pornind de la principiul că pentru acestea
prevederile din bugetul aprobat reprezintă limite minime ale încasărilor şi având ca principală
componentă încasarea impozitelor, implică, de asemenea, mai multe tipuri de lucrări
(operaţiuni), acţiuni eşalonate în timp, şi anume: aşezarea, lichidarea, emiterea titlurilor de
încasare şi perceperea (încasarea propriu-zisă a venitului).
Aşezarea, ca operaţiune specifică impozitelor (principalul venit bugetar), presupune
identificarea şi evaluarea materiei impozabile, pe de o parte şi stabilirea sumei impozitului de
încasat pe categorii de impozite, pe de altă parte, în condiţiile prevăzute de legislaţia fiscală.
Lichidarea se concretizează prin determinarea sumelor de încasat la diferite termene
de plată, ce trebuie cunoscute şi de contribuabili şi deschiderea de evidenţe la organul fiscal
pentru fiecare plătitor, care devine astfel un debitor al statului.
Emiterea titlului de încasare vizează anumite venituri bugetare şi constă în
întocmirea unui act (înscris) care autorizează încasarea unui venit la bugetul statului,
îmbrăcând forme variate. În cazul impozitelor, acestea pot fi: titlu de încasare, folosit atunci
când obligaţia de plată se achită spontan sau ordin de încasare, emis pentru executarea silită a
debitelor restante din impozite.

6
D. Lazăr, A. Inceu, „Administraţie Publică”, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2000
 Perceperea (încasarea) impozitului este operaţiunea finală în execuţia bugetului la
partea de venituri şi se concretizează prin transferarea efectivă a sumei datorate, de la
contribuabil la dispoziţia statului, fie în numerar, fie prin virament.
b. Organizarea execuţiei de casă a bugetului de stat
Derularea fluxurilor bugetare de încasări (venituri) şi plăţi (cheltuieli) într-un cadru
organizatoric adecvat şi efectuarea operaţiunilor respective, fie prin viramente între conturi
deschise la instituţii financiar bancare, fie în numerar, constituie o componentă a activităţii
bugetare denumită generic, execuţia de casă a bugetului.
Execuţia de casă prin intermediul sistemului bancar presupune deschiderea de conturi la
bănci pentru instituţiile publice implicate în realizarea operaţiunilor bugetare, urmând ca
încasările şi plăţile să se efectueze în numele statului de către unităţile bancare.
Execuţia de casă prin sistemul de trezorerie se bazează pe crearea de către stat a unei instituţii
financiare proprii, specializată în efectuarea operaţiunilor corespunzătoare, numită „trezorerie
publică”.
D. Încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară
Încheierea bugetului presupune lucrări caracteristice închiderii exerciţiului bugetar,
urmărind să stabilească rezultatul activităţii de execuţie bugetară, respectiv cheltuielile
efectuate, veniturile încasate şi soldul înregistrat la finele fiecărui an bugetar. În acest scop, se
întocmeşte „Contul de execuţie bugetară”, care trebuie să reflecte, într-o formă sintetică,
totalitatea veniturilor şi a cheltuielilor bugetare realizate şi rezultatul execuţiei, care poate fi
„deficit” sau „excedent”, pe anul bugetar respectiv.
E. Controlul execuţiei bugetare
Întregul proces bugetar şi cu deosebire execuţia bugetului implică exercitarea
controlului, începând cu verificarea realităţii informaţiilor folosite în fundamentarea
prevederilor înscrise în proiectul de buget şi încheind cu asigurarea veridicităţii contului de
execuţie bugetară.

Studiu de caz pe exemplul României

 Analiza de volum a veniturilor și cheltuielilor în bugetul de stat
An 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024

Venituri 201.000 214.000 234.000 224.000 252.000 295.000 321.000 323.000 380.000 460.000 540.000 586.000
(mil. lei)
Cheltuieli 216.000 226.000 244.000 242.000 276.000 322.000 370.000 424.000 460.000 541.000 608.000 673.000
(mil. lei)
Deficit 15.000 12.000 11.000 18.000 24.000 27.000 49.000 101.000 80.000 81.000 68.000 87.000
(mil. lei)

Analiza volumului veniturilor și cheltuielilor

bugetului de stat

Tabel nr. 1 Bugetul de stat pe venituri și cheltuieli 2013-2024

Sursa:MFP

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024

Venituri (mil. Lei) Cheltuieli (mil. Lei) Deficit (mil. lei)

Figura 2 Analiza volumului veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat

Analizând evoluția veniturilor și cheltuielilor din bugetul de stat se poate vedea o

creștere constantă de la an la an cu excepție anul 2016 în care bugetul a scăzut, dar cu o sumă
foarte mică. Maximul la venituri și cheltuieli este înregistrat în anul 2024, iar minimul este
înregistrat în 2013. Analiza diferenței dintre venituri și cheltuieli ne arată că bugetul a fost
întocmit mereu cu un anume deficit. Deficitul se mărește de la o perioadă la alta până în anul
2020 în care este înregistrat deficitul maxim, scade până în anul 2023, iar în anul 2024 crește
din nou.
Analiza veniturilor bugetului de stat
An 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024

Venituri 201.000 214.000 234.000 224.000 252.000 295.000 321.000 323.000 380.000 460.000 540.000 586.000
(mil. lei)

Tabel nr. 2 Analiza veniturilor bugetului de stat

 Evoluția veniturilor la bugetul de stat
700.000

600.000

500.000

400.000

300.000

200.000

100.000

0.000
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024

Venituri (mil. Lei) Linear (Venituri (mil. Lei))

Figura 3 Evoluția veniturilor la bugetul de stat

Veniturile din bugetul de stat au creștere în perioada 2013-2015, scad în anul 2016 și
după care cresc iar până în anul 2020, după care înregistrează iar o creștere până în prezent.
Analiza cheltuielilor bugetului de stat
An 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024

Cheltuieli 216.000 226.000 244.000 242.000 276.000 322.000 370.000 424.000 460.000 541.000 608.000 673.000
(mil. lei)

Tabel nr. 2 Analiza cheltuielilor bugetului de stat

Evoluția cheltuielilor la bugetul de stat

800.000

700.000

600.000

500.000

400.000

300.000

200.000

100.000 Analizând
0.000 cheltuielile
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024
din bugetul
de stat
Cheltuieli (mil. Lei) Linear (Cheltuieli (mil. Lei)) putem
Figura 4 Evoluția cheltuielilor la bugetul de stat observa
 de asemenea o creștere din 2013 până în 2015, în 2016 se înregistrează o scădere, după care o
creștere constantă până în prezent.
Analiza în structură a veniturilor din bugetul de stat
Ponderea veniturilor la bugetul de stat
V
%V bs = x100, %V bs - Ponderea veniturilor la bugetul de stat, V-venituri , Bs-bugetul de stat
Bs
201.000 321.000
%V bs 2013= x100=48,20% %V bs 2019= x100=46,45%
417.000 691.000
214.000 323.000
%V bs 2014= x100=48,63% %V bs 2020= x100=43,23%
440.000 747.000
234.000 380.000
%V bs 2015= x100=48,95% %V bs 2021= x100=45,23%
478.000 840.000
224.000 460.000
%V bs 2016= x100=48,06% %V bs 2022= x100=45,95%
466.000 1.001.000
252.000 540.000
%V bs 2017= x100=47,72% %V bs 2023= x100=47,03%
528.000 1.148 .000
295.000 586.000
%V bs 2018= x100=47,81% %V bs 2024= x100=46,54%
617.000 1.259 .000

An 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024

%V bs 48,20 48,63 48,95 48,06 47,72 47,81 46,45 43,23 45,23 45,95 47,03 46,54

Tabel nr. 3 Analiza ponderii veniturilor în bugetul de stat

 Ponderea veniturilor în bugetul de stat
50
48.95
49 48.2 48.63
48.06
48 47.72 47.81
47.03
47 46.45 46.54
45.95
46 45.23
45
44 43.23
43
42
41
40
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024

Ponderea veniturilor %

Figura 5 Ponderea veniturilor în bugetul de stat

Analizând ponderea veniturilor în bugetul de stat putem vedea mai clar cât contribuie
veniturile la bugetul de stat, putem observa o pondere de aproximativ 48-49% în perioada
2013-1015, cu o perioadă de scădere a contribuției lor în perioada 2016-2020, minimul
perioade fiind înregistrat în anul 2020, se înregistrează din o creștere a ponderii veniturilor în
perioada 2021-2023, cu o scădere în 2024.
Ponderea cheltuielilor în bugetul de stat
C
%C bs = x100, %C bs- Ponderea cheltuielilor în bugetul de stat, C-cheltuieli, Bs-bugetul de
Bs
stat
216.000 370.000
%C bs 2013= x100=51,79% %C bs 2019= x100=53,54%
417.000 691.000
226.000 424.000
%C bs 2014= x100=51,36% %C bs 2020= x100=56,76%
440.000 747.000
244.000 460.000
%C bs 2015= x100=51,04% %C bs 2021= x100=54,76%
478.000 840.000
242.000 541.000
%C bs 2016= x100=51,93% %C bs 2022= x100=54,04%
466.000 1.001 .000
276.000 608.000
%C bs 2017= x100=52,27% %C bs 2023= x100=52,96%
528.000 1.148 .000
322.000 673.000
%C bs 2018= x100=52,18% %C bs 2024= x100=53,45%
617.000 1.259.000

An 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024
 %C bs 51,79 51,36 51,04 51,93 52,27 52,18 53,54 56,76 54,76 54,04 52,96 53,45

Tabel nr. 4 Analiza ponderii cheltuielilor în bugetul de stat

Pondere cheltuieli în bugetul de stat

58.00
56.76
57.00
56.00
54.76
55.00
54.04
54.00 53.54 53.45
52.96
53.00 52.27 52.18
51.79 51.93
52.00 51.36 51.04
51.00
50.00
49.00
48.00
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024

Pondere cheltuieli %

Figura 6 Ponderea cheltuielilor în bugetul de stat

Analiza în dinamică a bugetului de stat ne indică în perioada 2013-2015 o scădere a

cheltuielilor în bugetul de stat, cu o perioada de creștere a lor în perioada 2016-2020,
maximul perioade fiind atins în anul 2020, cu o perioadă de descreștere între 2021 și 2023, cu
o creștere în anul 2024.
Evoluția bugetului de stat
An 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024

Bugetul 417.000 440.000 478.00 466.000 528.000 617.00 691.000 747.000 840.000 1.001.00 1.148.000 1.259.000
de 0 0 0
venituri
și
cheltuiel
i
Tabel nr. 5 Bugetul de venituri și cheltuieli
 Evoluția bugetului în perioada 2013-2024
1400.000
1259.000
1200.000 1148.000
1001.000
1000.000
840.000
800.000 747.000
691.000
617.000
600.000 528.000
478.000466.000
417.000440.000
400.000

200.000

0.000
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024

Figura 7 Evoluția bugetului în perioada 2013-2024

Din fig. 7 se poate vedea cum bugetul de venituri și cheltuieli are o creștere în
perioada analizată, cu o scădere în anul 2016, se poate observa că bugetul s-a triplat în anul
2024, față de anul 2013.
∆ Bs−Diferența dintre t 1 și t 0

∆ Bs 2014/2013=440.000-417.000=23.000

∆ Bs 2015/2014=478.000-440.000=38.000

∆ Bs 2016/2015=466.000-478.000=12.000

∆ Bs 2017/2016=528.000-466.000=62.000

∆ Bs 2018/2017=617.000-528.000=89.000

∆ Bs 2019/2018=691.000-617.000=74.000

∆ Bs 2020/2019=747.000-691.000=56.000

∆ Bs 2021/2020=840.000-747.000=93.000

∆ Bs 2022/2021=1.001.000-840.000=161.000

∆ Bs 2023/2022=1.148.000-1.001.000=147.000

∆ Bs 2024/2023=1.259.000-1.148.000=111.000
An 2014/20 2015/20 2016/20 2017/20 2018/20 2019/20 2020/20 2021/20 2022/20 2023/20 2024/20
ii 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
∆ Bs 23.000 38.000 12.000 62.000 89.000 74.000 56.000 93.000 161.000 147.000 111.000
Tabel nr. 6 Diferența dintre bugete de la un an la altul
Prognoze macro-economice pentru perioada 2024-2027
Scenariul evoluţiei economiei pentru perioada 2024-2026 se bazează pe investiții,
pentru formarea brută de capital fix estimându-se creşteri superioare consumului final, un rol
important avându-l atragerea şi utilizarea cât mai bună a fondurilor din PNRR. Conform
prognozei de toamnă 2023, produsul intern brut va avansa cu 3,4% în anul 2024. În perioada
2024 - 2026 ritmul mediu anual de creștere este estimat la 4,1% fiind susţinut de un aport
semnificativ al sectorului construcţii, accentul fiind pe atragerea şi utilizarea cât mai eficientă
a fondurilor din PNRR. În ceea ce priveşte serviciile şi industria, se are în vedere dezvoltarea
acelor activităţi cu un plus de valoare adăugată inovativă.
Guvernul susține că, pe termen mediu, pe fondul revigorării economice, veniturile
bugetare se vor înscrie pe un trend ascendent din 2024 până în 2026. Astfel, în 2024
veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 586,1 miliarde lei, pentru ca în 2026
să ajungă la 661,1 miliarde lei.
După derapajul înregistrat în anul 2023 de la traiectoria de ajustare a deficitului
bugetar cash, se estimează reintrarea pe o traiectorie de ajustare începând cu anul 2024,
concomitent cu reconsiderarea țintei de ieșire de sub incidența procedurii de deficit excesiv
(sfârșitul anului 2027), pentru a permite astfel implementarea noii legi a pensiilor precum și a
celorlalte reforme și investiții din PNRR.

Concluzii și sugestii
Evoluția bugetului de stat în perioada analizată arată o tendință generală de creștere a
veniturilor și cheltuielilor, cu excepția anului 2016 când s-a înregistrat o ușoară scădere.
Totuși, bugetul a fost întotdeauna construit cu un deficit, care a fluctuat de la o perioadă la
alta.
În ciuda creșterii veniturilor și cheltuielilor, deficitul bugetar a înregistrat o tendință
de creștere până în anul 2020, când a atins un maxim, după care a scăzut până în 2023,
urmând să crească din nou în 2024. Aceasta indică necesitatea unei gestionări mai eficiente a
resurselor bugetare pentru a echilibra bugetul în viitor.
Veniturile din buget au crescut în general în perioada 2013-2020, cu excepția anului
2016. Totuși, ponderea lor în buget a înregistrat fluctuații, atingând un minim în 2020 și o
creștere ulterioară.
Cheltuielile din buget au înregistrat o creștere constantă în perioada analizată, cu
excepția anului 2016, când s-a înregistrat o scădere. Acest lucru indică nevoia de a gestiona
mai eficient cheltuielile și de a prioritiza investițiile care pot aduce beneficii economiei pe
termen lung.
Guvernul ar trebui să exploreze modalități de creștere a veniturilor bugetare prin
îmbunătățirea colectării impozitelor și taxelor, combaterea evaziunii fiscale și promovarea
investițiilor care pot genera venituri suplimentare pentru stat.
Este important ca cheltuielile să fie direcționate către sectoarele și proiectele care aduc
cele mai mari beneficii sociale și economice. O evaluare periodică a eficienței cheltuielilor și
eliminarea sau reducerea cheltuielilor neesențiale pot contribui la reducerea deficitului
bugetar. Guvernul ar trebui să acorde prioritate investițiilor în sectoarele cu potențial de
creștere și inovare, cum ar fi construcțiile și industria, conform estimărilor pentru evoluția
economică viitoare. De asemenea, utilizarea eficientă a fondurilor din PNRR poate contribui
semnificativ la stimularea creșterii economice și reducerea deficitului.
 Este esențial ca guvernul să monitorizeze constant evoluția bugetului și să ajusteze
politica fiscală și bugetară în funcție de schimbările din economie și de obiectivele stabilite.
O abordare flexibilă și adaptabilă poate asigura că bugetul rămâne sustenabil și echilibrat în
viitorul previzibil.
Bibliografie
1. M. Şt. Minea, op.cit., p. 52 apud D.D. Şaguna, op.cit., vol 2, p.18
2. Ichim C., Suport de curs Finanțe, , 2023
3. Stoica, Cornelia, Curs finanţe publice, Universitatea Nicolae Titulescu, 2004;
4. Legea privind finanţele publice nr. 500/2002 şi Constituţia României din 1991
5. Vezure O., UNELE ASPECTE PRIVIND BUGETUL DE STAT Analele
Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr.3./2011, pag.
213,
6. D. Lazăr, A. Inceu, „Administraţie Publică”, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2000
7. https://romania.europalibera.org/a/buget-2024-deficit-bugetar-86-miliarde-lei-pib/
32729321.html
8. https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buget/sitebuget/SFB2024-2026_15dec.pdf