EXERCITII DE CREATIVITATE - exemple 1. Utilizarea ,,Ce poti face cu?

? Desfasurare: li se cere copiilor sa enumere ct mai multe utilizari ,,neobisnuite pentru diverse obiecte . Exemplu: ,, Ce poti face cu un cui? (Posibile raspunsuri: sa scriu pe o piatra, sa desfac un nod, sa-l ncalzesc si apoi sa-l tin n mini, cnd acestea sun reci, sa-l pun semn de tinut minte, sa-l pun ntr-un muzeu, sa cnt cu el la chitara etc) 2. Utilizarea ,,Ce nu poate sa fie? Desfasurare: li se cere copiilor sa spuna ce nu poate fi un obiect prezentat, de exemplu ,,Ce nu poate fi un umeras?. Exercitiul seamana cu primul descris mai sus, dar este mai accesibil si se pot obtine mult mai multe raspunsuri, ntr-un timp mult mai scurt. Din toate raspunsurile date, li se cere ulterior celorlalti sa numeasca pe cele care nu le-au ,,trecut prin cap si se face o selectie a celor mai neasteptate, deci cele care presupun o imaginatie creativa foarte mare. De exemplu: un umeras nu poate fi oglinda, soare, pantofi, pine. 3. Analogia: ,,Cu ce seamana? Desfasurare: exercitiul se poate aplica numai cu prezentarea unui obiect si, fara explicatii, se cere copiilor sa spuna cu ce alte obiecte sau plante, animale seamana. Exemplu: se arata o sfoara groasa, asezata ondulat.(Posibile raspunsuri: cu un sarpe, cu un pru, cu un tren, cu coada pisicii). 4. Analogia: ,,Surpriza petelor Desfasurare: copiii vor primi ca prima sarcina sa acopere n ntregime o foaie de desen cu pete de diferite culori si marimi. Dupa terminarea acestei sarcini, le se cere sa-si priveasca foarte atent lucrarea, si, cu ajutorul unei carioca groasa, sa dea petelor contur, n asa fel nct lucrarea sa devina o compozitie figurativa. Exercitiul devine mai interesant daca aceeasi lucrare initiala se multiplica la copiator color si li se da tuturor elevilor. Rezultatele diferite, apoi comparate, sunt un stimulent deosebit de eficient pentru dezvoltarea imaginatiei creative. 5. Modificarea: ,,Aceeasi figura n alte chipuri sau ,,Schimba forma, dar nu pierde nimic! Desfasurare: se da copiilor un portret taiat n mai multe bucati si li se cere sa-l refaca n alt mod dect cel initial. Acelasi lucru se poate face cu imaginea unui animal, planta sau obiect. Se insista pe evitarea refacerii imaginii, ci numai pe crearea uneia noi, orict de ,,impresionist ar fi rezultatul. 6. Modificarea/reciclarea: ,, Ce putem face din? Acest tip de exercitii de creativitate capata o tot mai larga utilizare n scoli. Pentru o buna educatie ecologica, copiilor li se dau sarcini atractive de reciclare a unor materiale mai mult sau mai putin refolosibile. Astfel de exercitii sunt: cum putem refolosi cutiile metalice de conserve?

(suport de creioane, cutie pentru nasturi, jucarii muzicale) sau ce putem face frumos din peturi? (papusi decorative, oameni de zapada, vase pentru flori de interior).

7. Modificarea: ,,Orice lucru poate altfel sau altceva Exercitiul se desfasoara pe diferite orientari ale creativitatii, canalizate prin sugestii/ntrebari de tipul: - dati o alta ntrebuintare unei bucati de pnza, unei cutii, unui tub etc. - dati o alta culoare, forma, dimensiune obiectului - ce alte schimbari mai pot fi facute? 8. Diversitatea prin asemanare: ,,Ce e rotund? Desfasurare: ntr-un interval de timp anuntat de la nceput se cere copiilor sa scrie numele a ct mai multe forme rotunde. Se precizeaza ca aceste forme pot fi orice, singura conditie e ca forma lor sa fie aproximativ rotunda. Dupa expirarea timpului, se citesc raspunsurile, apoi, o a doua sarcina este gruparea pe categorii a exemplelor si numararea categoriilor. Creativitatea gndirii este cu att mai mare cu ct, prin grupare se obtine un numar mare de categorii. 9. Creativitate procesuala:,, Jocul figurilor geometrice Copiii primesc cte zece figuri geometrice de acelasi tip, dar de marimi si culori diferite (rotunduri, patrate, triunghiuri, dreptunghiuri). Din acestea li se cere sa creeze o compozitie figurativa, lipindu-le. Cele patruzeci de figuri trebuie sa creeze mpreuna o imagine inspirata din realitate, pe care copilul o va prezenta, descriind-o asa cum a vazuto el. Sunt acceptate si interpretarile fanteziste. Pe lnga realizare, mai importante sunt explicatiile copilului, care poate dezvalui un mod particular de a interpreta lumea. 10. Adaptarea: ,,Tabloul cu anotimpuri Desfasurare: copiii sunt rugati sa creeze tablouri din diverse culori vii de hrtie creponata. Dupa ce ei considera ca au terminat tablourile initiale, li se da o noua sarcina: sa adapteze tabloul, prin noi adaosuri, la un anotimp - toamna, vara sau primavara. Avnd n vedere prima cerinta sa foloseasca ndeosebi culori vii cerinta de a adapta tabloul la anotimpul iarna este cea care solicita cel mai mult creativitatea, de aceea se va cauta provocarea lor de a adapta tabloul multicolor la anotimpul iarna, fara nsa a-i forta. Exercitiul va evidentia la unii copii idei surprinzatoare, precum acoperirea culorilor cu hrtie alba sau prin aplicarea de fulgi si oameni de zapada. 11. Creativitate procesuala:,,n excursie Desfasurare: se audiaza o nregistrare cu ciripit de pasarele, susur de izvor si, daca e posibil, si cu fosnet de frunze miscate de vnt. Se cere elevilor sa-si imagineze o excursie n care, la un moment dat, au vazut un lucru care fie le-a placut foarte mult, fie i-a speriat si sa-l povesteasca si celorlalti. Daca elevii sunt n clasa a IV a sau macar a III a, e bine sa-si noteze, pe scurt, ce si-au imaginat, pentru a nu uita propriile idei n timpul povestirii celorlalti. n acest exercitiu, stimulii auditivi vin foarte mult n sprijinul copiilor n imaginarea unor situatii despre un subiect dat. La fel se poate imagina o calatorie cu

trenul, ascultnd o nregistrare cu sunetele produse de acesta etc. 12. Adaptarea: ,,ce s-ar ntmpla daca? Desfasurare: li se da copiilor cte o fisa pe care sunt scrise ntrebari de tipul: - Ce s-ar ntmpla daca toate masinile ar disparea dintr-o data, ntr-o zi? - Ce s-ar ntmpla daca toata lumea s-ar mbraca la fel? - Ce s-ar ntmpla daca nu ar mai exista insecte pe Pamnt? - Ce s-ar ntmpla daca apa ar avea culoarea rosie? Raspunsurile nu trebuie sa fie elaborate, conteaza ideea principala a raspunsurilor, care sunt din cele mai neasteptate si pot dezvalui viziuni surprinzatoare din partea copiilor. 13. Asocierea: ,,Lucruri diferite si totusi asemanatoare Desfasurare: fiecare copil primeste o foaie de bloc de desen, mpartita, pe orizontal n patru parti egale. Pe fiecare coloana sunt desenate n partea de sus, n ordinea urmatoare, figurile: un cerc mare, un patrat mare, un cerc mult mai mic dect primul si un patrat , de asemenea, mult mai mic dect primul. Cerinta este sa se deseneze ct mai multe obiecte sau chiar fiinte, care sa respecte o evidenta corespondenta cu nsusirile: ,,rotund, mare, ,,dreptunghi, mare, ,,rotund, mic, ,,dreptunghi, mic. Posibile raspunsuri: cerc mare soare, balon,minge; dreptunghi mare casa, boc, camion, vagoane; cerc mic sirag de margele, nasturi, fulgi de zapada; dreptunghi mic cutii, aparat de fotografiat, bomboane etc. 14. Transpunerea: ,,Sunt o alta fiinta Desfasurare: exercitiul se va derula dupa o discutie pregatitoare despre un animal, insecta, planta care l fascineaza pe copil (Ce animal te impresioneaza cel mai mult?). Se cere elevilor sa-si nchipuie ca sunt, printr-o vraja, acel animal si sa se gndeasca la: - Care ar fi cea mai mare grija al lui? - Ce l-ar bucura cel mai mult? - De cine/ce i-ar fi frica cel mai mult? - Ce ar simti fata de oameni? 15. Acomodarea: ,,Trei lumi ntr-una singura Desfasurare: li se vor spune copiilor trei cuvinte, ntre care se poate face mai greu legatura. Cu ct aceasta legatura este mai dificil de facut, cu att mai interesante sunt asocierile facute de copii. Ei vor avea de alcatuit un text scurt, din minim trei enunturi, prin care sa realizeze o situatie care sa cuprinda cele trei notiuni/acceptii ale cuvintelor date. Exemplu: albina, tren, medic. Posibil raspuns: ,,Un tren se opri ntr-o gara mica. O albina intra, din greseala, n tren, pe o fereastra deschisa. Un medic, ce calatorea cu trenul, a prins-o cu grija si i-a dat drumul afara din tren. 16. ,,Un extraterestru pe Pamnt Desfasurare: li se explica elevilor ce se presupune a fi un extraterestru ( daca este nevoie), dupa care se organizeaza un joc de rol bazat pe ntrebari si raspunsuri. Jocul se reduce la rolul unui extraterestru care a ajuns pe Pamnt, unde toate lucrurile i sunt necunoscute si ciudate. El se ntlneste cu un grup de copii pamnteni ( ceilalti copii), pe care i ntreba

diverse lucruri despre viata de pe pamnt, de exemplu. - De ce ploua? De ce mannca oamenii? De ce citesc n carti copiii? De ce danseaza etc. ,,Pamntenii i raspund extraterestrului si imediat i pun ei o ntrebare de tipul: ,,dar pe planeta ta de unde vine apa? cum traiti fara sa mncati?. Pe rnd, n rolul ,,extraterestrului intra si ceilalti copii. 17. ,,Muzeul nasturilor Desfasurare: se aduce copiilor o ,,colectie de nasturi diversi, ct mai multi, mari, mici, cu ncrustatii, simpli, deosebiti, divers colorati etc. Se mai adauga ca fiecare nasture a fost expus n ,,muzeu deoarece a avut o ,,viata interesanta, o istorie deosebita. Fiecare copil alege un nasture si-si nchipuie povestea lui de la fabricare pna la depunerea n muzeu. Trebuie sa scrie ct mai multe detalii: a cui a fost, cum arata haina/hainele pe care a fost cusut, cum era persoana care l-a purtat, cnd si cum a ajuns la muzeu. Descrierile, sub forma de compuneri pot fi completate si oral, daca elevul mai are o noua idee, ivita n timpul prezentarii. Cele mai interesante ,,istoriivor fi premiate. 18. Utilizarea creativ-practica: ,,Ce stii sa faci cu..? Desfasurare: sub forma de ntrebari puse de nvatator si solutii, reale sau fanteziste, date de copii. ntrebarile pot fi: - Ce stii sa faci cu o bucata de pnza rosie, n forma de triunghi?( batic, stegulet, fata de masa, prosop, fular, bandaj pentru o rana, o masca etc) - Ce stii sa faci cu o carcasa de la un televizor foarte vechi? ( un scaunel, un dulapior, o scena pentru un mini-teatru de papusi, un raft pentru ncaltaminte, l duc la muzeu etc ) - Ce stii sa faca cu douazeci de boabe de fasole? (un colier pentru papusa, un colaj, sa le plantez, le trimit n cosmos etc). 20. ,,Doua linii si zece idei, patru linii douazeci de idei Desfasurare: copii primesc fiecare cte o foaie de bloc mpartita n doua. n prima jumatate sunt trasate doua linii drepte, diferite ca sens si lungime, iar n cealalta doua linii curbe deschise, diferite ca si cuprindere si marime. Le se cere copiilor sa deseneze n prima jumatate zece figuri numai din linii drepte, care sa integreze si cele doua linii initiale, astfel nct sa rezulte o compozitie. Acelasi lucru trebuie sa-l faca si n cealalta jumatate, folosind linii curbe, integrnd si cele doua linii initiale. La final si prezinta desenul, explicnd figurile si utilitatea pe care le-a destinat-o n desen. 21. ,,Ce nu s-a mai ntmplat? Exercitiul , aparent simplu, solicita creativitatea gndirii prin cunoasterea si eliminarea realului, nlocuindu-le cu fantezii situate ntre basm si realitate. Desfasurare: nvatatorul spune elevilor un cuvnt. Ei cauta automat sa creeze o situatie prin care sa atribuie unor obiecte/fiinte nsusiri ale altor obiecte/ fiinte cu ajutorul carora ele fac ceva care ,,nu s-au mai ntmplat. Exemplu: urs raspuns posibil: ,,Ursul a zburat, lundu-se la ntrecere cu un avion. Ursul

a cstigat ntrecerea. 22. Creativitate procesuala: ,,O lume a tacerii Desfasurare: timp de zece minute copiii sunt rugati sa scrie mare cu un instrument care scrie gros, pe foaie mare, cte obiecte/fiinte nu fac produc niciodata sunete/zgomote pe care sa le auzim. Posibile raspunsuri: pana, fulgul de nea, firul de par, un puf de papadie, o bucata de vata, o furnica, o rma, fumul etc. Se expun foile la vederea tuturor si, din exemplele date vor compune o scurta descriere a unei lumi n care nimeni si nimic nu scoate nici un sunet. 23. Creativitate inventiva: ,, Cum iesim din situatii-limita? Se da copiilor urmatorul text: ,,Un om a cazut ntr-o groapa adnca de trei metri, proaspat sapata si cu peretii abrupti, pe care nu se poate urca. Omul nu are la el mncare dect pentru o zi doua, un cutit, o lingura si o cana. El stie ca pe acolo nu va mai trece sigur nici un om timp de o luna de zile, asa ca peste doua zile a iesit din groapa. ntrebare: cum a iesit omul din groapa? (raspunsul: a sapat cu cutitul ntr-un perete al gropii si a pus pamntul lnga peretele opus, batatorindu-l. Deoarece groapa era proaspat sapata, nu a fost imposibil sa construiasca, prin batatorire doua praguri de cte jumatate de metru ca sa ajunga la marginea gropii si sa se salveze). 24. Imaginatie creativa: ,,Tangram jocul celor sapte figuri Deja celebrul exercitiu al patratului Tangram foarte apreciat de tot mai multi copii. Prin rearanjarea celor sapte figuri se obtin foarte multe imagini stilizate de obiecte si fiinte: fata, baiat, gaina cocos, cine, pisica, casa, masina etc n diferite pozitii. Exercitiul este valoros prin stimularea dorintei copiilor de a obtine si ,,altceva. 25. Analogia: ,,Ce asemanari sunt ntre aceste doua elemente diferite? Desfasurare: li se va explica elevilor ca vor trebui sa analizeze perechi de elemente ( obiecte sau fiinte) si sa scrie ce asemanari gasesc la acestea. Exemple de astfel de perechi: casa gradinita, pisica soarece, tren tractor, mar strugure etc. Posibile raspunsuri: casa gradinita = n ele stau copii, au pereti, usi, ferestre, te apara de frig, ploaie, vnt, sunt construite de catre oameni etc. Prin exercitiile de mai sus se poate cunoaste nivelul individual al dezvoltarii creativitatii, pe de o parte, si se poate stimula gndirea creativa, originalitatea, placerea explorarii noului, a ndraznelii de exprimare a viziunii proprii despre cum vad lumea cu relatiile, pe alta parte. Conditia succesului acestor activitati creare unei depline atmosfere permisive a exprimarii, nlaturnd total apostrofarea sau, mai grav, ridiculizarea unor raspunsuri care fac rabat de la firesc, care duc la inhibare, blocnd potentialul creativ al copilului, care sar putea sa nu mai ndrazneasca niciodata sa-si dezvaluie posibilele aptitudini creative.