Sunteți pe pagina 1din 18

PSM Curs 113.02.

2012

Capitolul 1- Notiuni fundamentale referitoare la operatii si procese

1.1. Consideratii generale si clasificarea operatiilor Materiile prime sunt transformate in produse finite printr-o succesiune de operatii fizice , mecanice , chimice , biochimice si combinate . Se inteleg prin operatii o activitate desfasurate fie de un om sau un grup de oameni , fie de o masina sau o ........... in vederea atingerii unui obiectiv . Ansamblul operatiilor care concura la fabricarea unui anumit produs produs tehnologic . In functie de scopul urmarit operatiile se impart in 5 clase : - operatii de pregatire - operatii principale prin care materiile prime sunt transformate in semifabricate sau in produse brute - operatii de finisare - prelucreaza semifabricatele si produsele brute obtinandu-se produs finit comercializat - operatii de prelucrare a subproduselor si a deseurilor - operatii auxiliare Operatiile care apartin mai multor procese tehnologice si care de multe ori se repeta in cadrul aceluiasi proces tehnologic poarta numele de operatii unitare sau operatii tip . Din punnct de vedere al modului in care se actioneaza asupra substantelor si materialelor operatiile tip se impart in : operatii cu schimbarea starii fizice ( operatii cu schimbare de faza ) : - topireasolidificarea - evaporareacondensarea - sublimarea operatii de amestecare si aglomerare : - amestecare - framantarea ( malazarea ) - aglomerare - brichetarea - presarea - dizolvarea - agitarea operatii de divizare si separare : - taiere - spargere - maruntire - macinare - zdrobire - cernere - sortare si calibrare - sedimentarea

- decantare - filtrare - centrifugare - stoarcere - distilare - extractie - rectificare - uscare - cristalizare - separare pneumatica sau electrostatica operatii chimice si biochimice : - fermentare - maturare - acidulare - pasteurizare - sterilizare - neutralizare Sedimentarea presupune separarea unui component dintr-un amestec neomogen care contine cel putin doua faze , folosindu-se forte gravitationale sau centrifuge . Sistemele heterogene supuse operatiilor de sedimentare sunt : - sistemul solid-lichis ( suspensii ) - sistemul lichid-lichid (emulsii ) - sistemul solid-gaz ( dispersii gazoase ) - sistemul lichid-gaz ( aerosoli ) Decantare ( limpezire) - separarea unui component dintr-o suspensie sub actiunea fortelor gravitationale . Distilarea separarea unui component dintr-un amestec omogen lichid-lichid bazata pe diferenta dintre temperatura de fierbere ale componentelor . Componentul cu temperatura de fierbere mai mica se evapora primul si este trimis intr-o alta instalatie unde condenseaza . Operatia se realizeaza cu aport de caldura . Rectificarea separarea unuia sau a mai multor componente dintr-un amestec omogen lichid-lichis ( solutie ) in cazul in care temperaturile de fierbere ale componentelor sunt apropiate . Operatia se realizeaza prin mai multe distilari succesive . Extractie separarea unui component dintr-un amestec de doua sau mai multe substante prin folosirea unei alte substante in care componentul respectiv se dizolva . Daca amestecul e unul omogen de mai multe lichide si se foloseste alta substanta lichida pentru dizolvare extractia se numeste extractie lichid-lichidnumita rafinare ( ............. ) Se ................... si la extractie solid-lichid daca amestecul este format din particule solide imbinate cu lichid.................. Absorbtia o extractie solid-lichid sau solid-gaz realizata prin difuziune sau capilaritate ( fara caldura ) . Adsorbtie operatia prin care un corp solid atrage molecule de lichid sau gaz pe suprafata lui unde se formeaza o pelicula subtire . Cristalizare formarea unor cristale intr-o solutie cand e suprasaturata . In functie de natura lor operatiile pot fi : Operatii fizice : fara schimb de caldura si masa : - sedimentare - filtrare

- maruntire etc cu schimb de caldura : - incalzire - racire - evaporare - condensare cu schimb de caldura si masa : - uscare - sublimare - prajire - extractie operatii mecanice : - operatii de depozitare - operatii de transport - operatii de ambalare - operatii de dozare - operatii de cantarire - operatii de masurare De multe ori o parte din aceste operatii sunt considerate operatii auxiliare si sunt direct precizate in procesela tehnologice . operatii chimice si biochimice ( precizate anterior ) 1.2. Procese tehnologice Reprezentarea grafica a unui proces tehnologic cu indicarea materiei prime , a materialelor auxiliare , a semifabricatelor si a produsului finit se numeste schema a procesului tehnologic sau schema bloc. In cadrul ei operatiile si procesele se reprezinta prin dreptunghiuri iar trecerea de la o operatie la alta prin sageti . In dreptul unor dreptunghiuri pot fi notate caracteristici ale prceselor tehnologice sau proprietati lae materialului ( concentratia , umiditatea , starea , etc. ) . Pentru exemplificare se prezinta schema procesului tehnologic de obtinere a amidonului si glucozei din cartofi . Concentrarea este operatia prin care se miscoreaza umiditatea crescand concentratia substantelor solide solubile ( evaporare , uscare ) SHEMA BLOC : Daca in locul dreptungiurilor se reprezinta simplificat prin scheme conventionale , utilajele folosite , se obtine schema liniei de fabricatie . Totalitatea masinilor , instalatiilor si aparatelor folosite la realizarea operatiilor poarta numele de sistem de masini si instalatii . In cadrul sistemului intra masini sau instalatii cu functionare continua sau instalatii discontinue. La masinile cu functionare continua alimentarea cu materiale principale sau auxiliare si energie , se efectueaza permanent , uniform si neintrerupt . Toate fazele procesului : alimentare , prelucrare , evacuare se desfasoara simultan . Instalatiile cu functionare discontinua au functionare ciclica . Instalatia se incarca cu materie prima si materiale auxiliare in .......... apoi se prlucreaza si cand au ajuns in faza de produs finit sunt evacuate din instalatie . Operatiile de prlucrare , alimentare si evacuare sunt decalate in timp . Structura sistemului de masini si instalatii coreleaza cu succesiunea logica si tehnologica a operatiilor din cadrul procesului tehnologic. Transpunerea in practica a

schitei liniei de fabricatiei si folosirea componentelor sistemului de masini si instalatii formeaza fluxul tehnologic sau linia de fabricatie . Capitolul 2- Instrumente de lucru pentru studiul operatiilor unitare Instrumentele de lucru folosite sunt : - analiza dimensionala - bilantul de materiale - bilantul termic sau caloric - consideratii economice - teoria similitudinii si modelarii - teoria echilibrelor fazelor 2.1. Elemente de analiza dimensionala 2.1.1. Precizarile referitoare la sistemul international de unitati ( S.I. ) S.I. are la baza sapte marimi si unitati fundamentale , doua marimi si unitati suplimentare restul fiind format din marimi si unitati derivate. Marimile fundamentale sunt marimi independente,masurabile si direct accesibile prin simturile si gandirea umana. Ele au fost stabilite in mod conventional si au unitatile de masura si contro lmetrologicse realizeaza experimental etaloane ale unitatilor de masura ale acestor unitati de masura cu cea mai mare precizie pentru momentul respectiv. Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. Domeniul Mecanica Mecanica Mecanica Termodinamica Termodinamica Marimea Simbolul Unitate de masura Simbolul unitatii de masura M S Kg K Kmol

lungimea L metrul timpul T secunda masa M kilogramul temperatura kelvin cantitatea de kilomol substanta 6. Electricitate si Intensitatea I amper electromagnetism curentului A electric 7. Optica si Intensitatea J candela Cd fotometrie luminoasa Marimile suplementare se folosesc in geometrie si unt : unghiul plan ( radianirad ) si unghiul solid ( steradiansr ) . Marimile derivate formeaza un sistem coerent de unitati de masura bazate pe relatiile de definitie ale marimilor respectiv in care intra numai unitatile de masura fundamentale fara a fi implicati coeficienti cu valoare diferita de 1. Exemplu : Pentru putere : P=Lm/t [P]=[Lm]/[t]=[F]*[d]/[t]=[m]*[a]*[d]/[t]=(M/T)*L ( [l]/ [t]^2) =( M*L^2 )/T^3= ML^2T^-3 <P>=kg m^2s^-3 <P>=<Lm>/<t>= J/s = W( watt) 1W= 1 J/s = 1 kg*m^2*s^-3 Unitatile de masura care deriva din nume proprii se simbolizeaza cu litere mari dar se scriu in DEX cu litere mici . newtonN

wattW faradF coulombC Toate celelalte unitati se simblolizeaza cu litere mici . Modul de scriere a unitatilor derivate are forma m/s ,ms^-1 Simbolurile prin care se noteaza multiplii si submultiplii se scriu osingura data in fata primei unitati de masura fara a se folosi prefixe compuse. nF=nanofarad m=micrometru

PSM Curs 2 - 20.02.2012 2.1.2. Domeniul si modul de activitate al analizei dimensionale Analiza se face in trei directii : - verificarea corectitudinii unei relatii care descriu anumite procese tehnice - determinarea naturii factorilor implicati in relatii fizice - stabilirea formei generale a ecuatilor care descriu fenomene si procese Analiza dimensionala are la baza ecuatii dimensionale : [X] dimensiunea unei valori x [X]= (L^a)*(M^b)*(T^c)*(^d)*(^e)*(I^f)*(J^g) ecuatia dimensionala Exponentii se determina cu ajutorul metodelor : a) Verificarea corectitudinii unei relatii care descriu anumite procese tehnice se urmareste sa se verifice daca relatia data este omogena din punct de vedere dimensional sau din punct de vedere al unitatilor de masura . Exemplu : Sa se verifice corectitudinea relatiei prin care se exprima debitul de lichid printrun orificiu mic practicat intr-un rezervor . Q=S2gh - coeficient adimensional , coeficient de debit determinat intotdeauna experimental S - aria sectiunii transversale a orificiului g - acceleratia gravitationala h - presiunea lichidului la nivelul orificiului exprimata in metrii coloana de Hg. Se scrie ecuatia dimensionala pentru fiecare marime din relatie . [Q] = [V]/[ = ]L^3/T= L^3*T^-1 V- volum -interval de timp []=1 [S]=L^2 [a]=L/T^2=L*T^-2 [k]=L [S2gh]=L^2L*T^-2*L= L^3*T^-1 [Q]=[S2gh]relatia omogena din punct de vedere dimensional Sepoate scrie si o ecuatie cu utilizarea unitatilor de masura. <Q>=<V>/< =>m^3/s <S>=m^2

<g>=m*s^-2 => <S2gh>=m^2*ms^-2m=m^3s^-1 <h>=m Observatie : Prin procedeul de analiza dimensionala nu se poate verifica corectitudinea semnelor sau lipsa unui termen cand relatia este data sub forma de suma sau diferenta de termeni . b) Stabilirea formei factorilor implicati in relatie Ecuatia dimensionala folosita are expresia generala: (L^a)*(T^b)*(M^c)*(^d)*(^e)=[f]*(L^g)*(T^h)*(M^i)*(^j)*(^k) [f]=(L^a-g)*(T^b-h)*(M^c-i)*(^d-j)*(^e-k) Se considera ecuatia : (p-d/V^2)(V-b)=RT ecuatia termic de stare pentru gazele reale ecuatia lui Vanderwalls. pV^3-pbV^2-aV+ab= RTV^2 p presiunea gazului ideal exprimata in Pa V - volumul molar exprimat in m^3/kmol V=V/ V- volumul numarul de kmoli de substanta T temperatura termodinamica exprimate in grade K R constanta gazului real Se ia in consideratie termenul care nu contine nici un factor si se scrie ecuatia dimensionala pentru acest termen . [pV^3]=[p][V^3]=[F]/[S] * [V^3] ={ [m]*[a]/ [S] } [V^3=MLT^(-2)L^9/L^2*^3 Este necesar ca toti tremeni sa aiba aceeasi dimensiune. Bilantul de materiale In cursul operatiilor,materialele isi schimba proprietatile modificandu-se de multe ori si cantitatile.Operatile se impart in doua categorii:-cu desfasurare continua ; -cu desfasurare discontinua. La operatiile cu desfasurare continua alimentarea, prelucrarea si evacuarea sunt faze ce se desfasoara simultan pe cand la cele cu desfasurare discontinua se lucreaza cu sarje de material astfel incat alimentarea, prelucrarea si evacuarea se succed in timp. L operatiile cu desfasurare continua alimeentarea se poate face in doua moduri:-alimentare in flux continuu;- alimentare divizata cu elemente discrete. Parametrii caracteristici pentru operatiile cu functionare continua sunt: -M:cantitatea de produs ce se afla in instalatie la un moment dat; -Qi:debitul de alimentare; -Qe:debitul de evacuare; -:timpul in care materialul se afla in instalatie. La operatiile cu functionare discontinua paraemetrii caracteristici sunt: -M:maasa unei sarje; -:durata ciclului de prelucrare; -N:nr de cicluri realizate intr-un interval de timp t; -Qm:debit mediu care este de fapt un debit fictiv si care este egal cu M/. Capacitatea de prelucrare la aceste operatii se exprima si prin produsul P=NQm=(t/ *)Qm. Orice instalatie prin care se realizeaza practic operatiile are un regim de functionare stationar sau nu. Regimul stationar este cel la care parametrii de stare (P,T, concentratie, umiditate) precum si parametrii de proces (debit,viteza,cantitate,timp de prelucrare) sunt constanti in timp.

Bilantul de materiale exprima circulatia materialelor intr-o instalatie sau in intreaga linie de fabricatie si se determina pentru punctele sau pt zonele in care se face schimb de materiale intre sistemul termic considerat si mediul inconjurator. Pe baza rezultatelor bilantului este posibila conducerea economica a procesului tehnologic precum si dimensionare optica a masinilor si instalatilor folosite. Se folosesc: -bilantul total; -bilantul partial; bilantul total se aplica unei instalatii sau intregii linii de fabricatie si ia in consideratie toate cantitatile de materiale participante la proces. Expresia generala a unui bilant total:Mi+Ma=Mr+Me+Mp Mi-cant de material ce intra in instalatie in intervalul de timp pt care se face bilantul Ma-cant de material ce se afla in instalatie la inceputul perioadei pt care se face bilantul Mr-cant de material ramasa in instalatie la sfarsitul perioadei Me- cantitatea de material evacuata din instalatie in intervalul de timp considerat Mp-pierderi de material pe durat procesului Aceasta expresie generala caracterizeaza bilantul total de material pentru operatiile cu functionare discontinua. Notam: Mr+Ma=A(acumulare)=> Mi=Me+A+Mp La operatiile cu functionare continua A=0 +>ecuatia de bilant este de forma: Mi=Me+Mp Bilantul partial de materiale se refera fie numai la o parte a sistemului tehnic considerat , fie numai la un component al produselor fabricate. Daca in cursul unui proces, concentratia unui component se modifica expresia bilantului partial referitor la acest component are forma: (ci/100)*Mi+(ca/100)*Ma=(cm/100)*Me+(cr/100)*Mr+(cp/100)*Mp unde ci,ca ,ce, cr, cp sunt concentratiile masice procentuale ale componentului respectiv in diferite faze al operatiilor. Rezultatele bilantului de material se folosesc pentru calculul consumului specific si pt calculul randamentului de fabricatie. Consumul specific este cantitatea de materie prima si materiale auxiliare necesara pentru prelucrarea unui produs. Randamentul de fabricatie este raportul dintre cantitatea de produse si cantitatea de materie prima si materiale utilizate. Prezentatrea sintetica a bilantului de material se face sub forma grafica sau tabelara. Pt prezentarea grafica se traseaza un contur simplificat al sistemului tehnic si se reprezinta grafic fluxurile de materiale la o scara convenabila aleasa folosind marimi fizice de aceeasi masura. Aceste cantitati de materiale din schema sunt de aceeasi natura, au aceeasi unit de masura si sunt reprezentate la aceeasi scala. Mt-cant totala de material Mp-pierderile de material din cursul operatilor Pfp-produs final principal Pfs-produs final scundar In prezentarea tabelara se consemneaza materialele intrate si evacuate, sunt indicate operatiile, simbolurile, unitatea de masura, cantitate si eventual relatiile de calcul. Bilantul termic

Bilantul termic(caloric) stabileste relatiile intre caldura intrata in sistem caldura utila si caldura evacuata din sistem.El reprezinta o forma simplificata a bilantului energetic si se bazeaza pe teorema de variatie si conservare a energiei exprimata prin principiul unu al termodinamicii:Q=L+U (Q-caldura; L-lucru mecanic efectuat de sistem; U-variatia energiei intrata dependenta de temperatura) Pentru intocmirea bilantului termic se efectueaza urmatoarele operatii preelimare: -delimitare sitemului tehnic si fixarea duratei pt care se scrie ecuatia de bilant; -determinarea cantitatii de materiale implicate -precizarea starii fizice a materialelor (stare de agregare, temperatura, concentratie, umiditate etc) -calculul entalpiilor specifice pt materialele la care schimbul de caldura este exprimat prin variatia entalpiilor si calculul caldurilor schimbate -calculul caldurii in care nu sunt implicate variatiile entalpiilor numite si calduri sensibile -expresia generala a unei ecuatii de bilant are forma:Qi+Qa=Qe+Qr+Qp (Qi-caldura intrata in sit.;Qa-caldura aflata in sit la inceputul perioadei la care se face bilantul;Qe-caldura evacuata din sistem;Qr-caldura ramasa in sitem la sfarsitul perioadei;Qp-pierderi de caldura). Prop termofizice ale materialelor folosite pt scrierea ec de bilant termic a) caldura specifica(c) reprezinta caldura schimbata de un kg de substanta cu mediul extern cand isi modifica temperatura cu un K c=Q/mT(Q-caldura schimbata de m kg cand acestea isi modifica temperatura cu T) <c>=<Q>/<m><T>=J/kgK Q=mcT=mc(Tf-Ti) c apare in relatia de schimb de caldura (Tf-timp in stare finala; Ti-timp in stare initiala) Q>0 implica faptul ca materialul a primit caldura;Q<0 (Tf<Ti) implica faptul ca materialul a cedat caldura b) caldura molara(C) reprezinta caldura schimbata de un kmol de substanta cand acesta isi modifica temperatura cu un K sau cu un grad celsius) Ca si c ea este dependenta de caldura. Pentru intervale relativ restranse de temperatura se defineste prin relatia: C=Q/T <C>=J/kmolK Relatile de schimb de caldura in care e implicata au forma: Q=CT=C(Tf-Ti) =m/(m-masa totala de substanta,-masa molara) C=c c) capacitatea calorica (Cc) este echivalenta cu caldura schimbata de un corp cand isi modifica temperatura cu un K. Cc=Q/T; <Cc>=J/K Relatia de schimb de caldura in care se foloseste Cc are forma : Q=CcT Q=mcT=CcT=>Cc=mc d)caldura latenta(l) este caldura schimbata de un kg de substanta la temperatura constanta cand substanta sufera o transformare de faza(isi modofica starea de agregare). l=Q/m (Q-caldura schimbate de m kg de substanta in cursul transformarii de faza considerate) l intra in relatii de schimb de caldura de forma Q=lm e) entalpia specifica(i) se refera la un kg de substanta si este o marime fizica exprimata prin relatia: i=u+pvs (u-energia interna a unui kg dce substanta la o temperatura si presiune date; p-presiunea la care se afla substanta respectica; vs- volumul specific).

La corpurile lichide si solide efectul presiunii asupra entalpiei este neglijabil, ca atare se considera ca aceasta variaza doar in functie de temperatura. La gazele ideale ,variatia entalpiei este egala cu caldura schimbata de un kg de gaz in cursul unui proces la presiune constanta . La substantele omogene variatia entalpiei este data suma caldurilor sensibile si acaldurilor latente intre o temperatura de referinta si temperatura data. Relatia urmatoare e valabila pentru un lichid aflat initial la temperatura de referinta T0 care trece in stare de vapori la temperatura de fierbere Tf, vaporii fiind apoi incalziti pana la temperatura T: i=ce(Tf-Ti)+l+cp(T-Tf) J/kg (ce-caldura specifica a lichidului. Daca starea initiala de referinta nu e precizata se considera ca aceasta este definita de T0=273,15K si o presiune p0 care este presiunea vaporilor saturati la temperatura T0. In ipoteza in care consideram ca in starea de referinta i0=0=>i=i=>i=ce (Tf-T0)+l+cp(TTf) Q=mi- caldura ce se calculeaza cu ajutorul entalpiei

Curs 4 3.4. Curgerea lichidelor prin conducte b. Curgerea laminara Pierderi de sarcina Ptr pierderi liniare se porneste de la expresia vitezei medie a lichidelor in curgere laminara Re = VxD/ c. Curgerea turbulenta = curgerea caracterizata prin variatie in timp si in spatiu a vitezelor particulelor de lichid in modul - la trecerea particulelor de lichid printr-un punct, vitezele acestora sunt diferite -pierderile de sarcina sunt influentate de regimul de curgere si de rugozitatea conductei Rugozitatea: Rugozitate absoluta : K=D0-Dc /2 mm D0 = diametrul apoteotic al conductei dupa ce aspiratiile ar fi indepartate Dc = diametrul conductei dupa omogenizarea aspiratiilor Rugozitate relativa : = K/l = 2K/D Rugozitatea echivalenta (KD) = rug unei conducte cu particule de nisip lipite pe partea interioara la care pierderea de presiune e egala cu pierderea de pres a conductei considerate cand scurgerea are aceleasi caracteristici KD<0.0015 mm ptr conducte din sticle, cupru si plastice KD=0.02...0.06 mm ptr conducte moi din otel KD=0.15...0.3 mm ptr conducte din otel uzate Amestecarea 4.1. Consideratii generale

- amestecarea e o operatie des intalnita in industria chimica, farmaceutica -operatiune de baza/auxiliara -scopul: - omogenizarea amestecurilor heterogene - formarea solutiilor si suspensiilor - intensificarea reactiilor chimice si biochimice - intensificarea transf de caldura si masa in operatii de racire, incalzire, dizolvare - ptr separarea unor comp de altele cand acest lucru este necesar - un amestec trece prin 2 faze dispersanta (repr de comp majoritar cantitativ) - dispersata - in functie de natura comp si de miscibilitate, amestecurile se impart in 2 : - omogene (comp nu mai pot fi identificate separat):lichid-gaz; gaz-gaz; lichid-lichid; lichid-solid. - heterogene (fiecare comp poate fi identif.): lichid-solid; lichidgaz(spume); lichid-lichid(emulsii); Lichid-solid(suspensii); solid-solid(pulberi si granule) -in functie de modul in care se realizeaza 2 mat asupra carora actioneaza, amestecarea se imparte in: - agitare aplicata la amestecul de fluid - amestecare propriu-zisa (pulberi si granule) - malaxare (mat plastice) 4.2. Exprimarea concentratiei fazei de dispersie a. cantitativa - conc. Procent de masa : Cm=100x mc /mt mc=masa comp a carui concentratie se exprima mt=masa totala a amestecului -concentratia estimata prin rap de masa : =me/ma me=masa mediului de dispersare -fractia molara : f= c/t c=cant de comp in moli t=cant totala in moli -raport molar : = concr/ disp=d/c x Cm/100Cm -concentratia molara : =e/t= Cm/100e x a -titrul: T=mc/Vt b. exprimarea conc prin valoarea densitatii, densitatea se masoara cu densiometrul sau areometrul -ptr calculul de bilant se recomanda sa se util. fie prin procentul de masa fie prin rap de masa deoarece masele nu sunt influentate de temp sau presiune -in cazul in care se opereaza cu concentratia in care e implicat volumul, trebuie specificat conditia de temp si de presiune luate in consideratie -forma vaselor de amestecare tb sa asigure umplere si golire complete si sa nu contina zone de acumulare unde mat sa poata stagna; forma cilindrica, forma de cuve -fundurile sunt plate, bombate sferice sau conice -in vasele de amestecare deschise op se realiz la presiune atmosferica in vasele inchise sau la pres diferita dif de pres atm evitandu-se pierderile de mat prin evaporare

-in spatiile dintre peretii dubli se pot amplasa conducte prin care trece agent termic de incalzire sau direct ag termic prin op respectiva -vasele se pot sprijini direct pe platforme de beton pe suporti, pe picioare fixe sau reglabile sau pot fi suspendate -ele se constr din oteluri inox, nichel si crom in comp lor intra si moliden ptr anticoroziune -vasele se umplu cu mat 70%-80% cele mai multe sunt fixe, exista si vase mobile antrenate in rotatii Dispozitive de amestecare -repartizarea uniforma a materialelor in amestec si omogenizarea amestecului in interval de timp convenabil si realizarea cu dispozitive care modifica modulul si viteza directa de deplasare a particulelor si genereaza curenti in general turbionari care antreneaza intreaga masa de subst spre zonele de turb max din apropierea dispozitivului -in fun de forma dispozitivelor si de modul in care se tansf cant de miscare, disp de amestecare se impart in 2 categ: -fara elem mobile:se fol in amestec in care se asigura curgerea fluidului in int vasului de amestec - amestecarea prin barbotare -am cu injector -am cu tub venturi -am cu sicane -cu elem mobile:se fol la amestecarea fluidelor cu vascozitate redusa Amestecarea prin barbotare -barbotarea se realiz prin deplasarea ascendenta a unor bule de gaz formate la trecerea gazului pintr-o conducta perforata plasata la baza vasului de amestecare -se utilizeaza aer, gaz oarecare, vapori -viteza ascensionala a bulelor e suficient de mare ptr a se forma in spatele lor zone de turbulenta ale lichidului sa fie antrenat in sus si lateral -lichidul ajuns la supraf are o misc descendenta pe langa peretii vasului de amestec -barbotor=dispozitiv format din una sau mai multe conducte perforate cu forme si dimensiuni diferite Elemente de calcul 3 etape: 1. Formarea bulelor de gaz la nivelul orificelor barbotorului 2.Desprinderea de barbotor 3.Deplasarea ascensionala in masa de lichid -ptr formarea bulelor e nevoie in conducta barbotorului de a pune presiune suficient de mare ptr a impiedica patrunderea lichidului in conducte -bula formata se desprinde de barbotor cand forta arhimedica devine egala cu cea de tensiune superficiala

Curs 5 I. Amestecare fara elemente mobile

1.Amestecatoare prin barbotare 2.Amestec prin injector Principiul de functionare se bazeaza pe proprietatea jetului inversat. Injectoarele sunt cuplate la pompe,ce extrag lichidul din rezervor si il recirculeaza trecand prin injector pana cand sunt indeplinite cerintele referitoare la omogenitatea amestecului. Sunt folosite pentru omogenizarea lichidelor miscibile si nemiscibile precum si pentru omogenizarea amestecurilor de lichid si gaz(hidrogenari,oxigenari). La iesirea lichidului din injector se formeaza in zona centrala un nucleu pe care particulele se misca ordonat cu viteza pe care o au la iesirea din injector. Rezulta ca pe axa jetului ,viteza particulelor este cea mai mare,iar la periferia jetului turbulenta este maxima deoarece particulele jetului vin in contact cu fluidul din rezervor. Nucleul central scade in diametru pana la disparitie. Zona care contine nucleul central poarta numele de zona initiala,iar zona urmatoare reprezinta zona principala. Pentru a intensifica amestecarea,injectorul se plaseaza intr-un tub cilindric sau intr-un difuzor de forma unui tub venturi. In sectiunea S1 a difuzorului,viteza lichidului si presiunea dinamica cresc ,presiunea statica scade,fiind astfel posibil sa fie atras un debit Ql din rezervor care se amesteca cu debitul de lichid evacuat din injector,crescand intensitatea amestecarii si reducandu-se timpul de amestecare. 3.Amestecarea prin curgera lichidelor Este folosit acest procedeu in general ,pentru amestecarea suspensiilor lichid-solid in conditiile in care particulele solide nu sunt corozive. Amestecarea,conform Fig 5.1 se face prin introducerea unor sicane elicoidale si separa fluidul din conducta in 2 filoane si il rasuceste cu 180 grade la iesirea din sicane. Urmatoarea sicana este pozitionata perpendicular pe precedenta realizand modificarea traseului cu 180 grade(in alt plan). In cursul transportului se realizeaza astfel omogenizarea amestecului prin aparitia unor zone de turbulenta intensa. Se poate adauga la acest sistem si un injector (Fig 5.2) care asigura o dozare constanta a lichidelor a,b si amestecarea lor. Un sistem simplu si eficient este sistemul cu tub Venturi din Fig 5.3. Se mentine omogenizarea si concentratia constanta daca dimensiunea h=constanta. 4.Amestecatoare cu sicane Asigura regimul turbulent de curgere prin modificarea repetata a directiei de curgere si a vitezelor particulelor de fluid. In Fig 5.4 sunt prezentate 2 astfel de amestecatoare realizate prin recipiente cu circulatie orizontala a lichidelor .

In Fig 5.5 sunt prezentate amestecatoare verticale cu sicane numite coloane de amestecare sau coloane de extractie. Fluidul cu densitate mai mare este indrodus prin partea superioara ,iar cel cu densitatea mai mica este introdus prin partea inferioara.Regimul de curgere al celor 2 lichide se face in contra-curent. 5.Amestecatoare verticale cu talere (Fig 5.6) Sunt construite pentru a mentine un tim indelungat contactul cu gazele ce au circulatie ascendenta si lichidul care se deplaseaza pe suprafata talerelor si diverseaza apoi in circulatie descendenta. Fig 5.6 a sunt si ele prevazute cu sicane pentru a marii lungimea traseului lichidului. Bulele de gaz sau de vapori barboteaza stratul de lichid aflat pe talere stimuland astfel transferul intre lichid si gaz. 6.Amestecatoare cu umplutura Se folosesc pentru a spalarea sau absorptia gazelor la operatiile de rectificare si extractie a lichidelor. Umplutura este un strat de material poros care lamineaza curentii de fluid marind suprafata de contact dintre fluide. Lichidul este pulverizat pe suprafata superioara si circula descendent prin stratul de umplutura . Elementele de umplutura sunt prevazute in Fig 5.8 si sunt construite din materiale metalice,ceramice,plastice cu forme diferite asezate fie ordonat fie in vrac.

II.Amestecatoare cu elemente mobile Schema de principiu ,este prezentata in Fig 5.9 cu indicarea cotelor care prezinta importanta d.p.d.v constructiv sau functional. Dispozitivul de amestecare este antrenat din exterior fie direct de un motor electric ,fie prin intermediul unei transmisii mecanice.In zona de actiune a dispozitivului de maestecare se produce o turbulenta mecanica care se extinde in toata masa de lichid. In functie de viteza ,amestecatoarele sunt lente cu regim laminar de curgere si rapide cu curgere turbulenta. In Fig 5.10 dispozitivele lente sunt: e- de tip ancora f paleta g-brate multiple Dispozitivele cu amestecare rapida sunt: a-elice b-turbina cu paleta radiale c-disc zintat d-turbina cu palete inclinate h-elicoidale

Sub influenta vitezei de amestecare,curgerea poate fi:tangentiala,radiala,axilara. Curgerea tangentiala este caracteristica amestecurilor lente la care particulele de lichid descriu traiectorii aprox circulare cu viteza aprox egala cu viteza agitatorului. Curgerea radiala este determinata de dispozitivele cu turatie mare,particulele de fluid fiind expulzate pe directii radiale astfel incat ajungand la peretii recipientului se descompun in curenti ascendeanti si curenti descendenti. Curgerea axilara este caracteristica celor de tip turbina ,elice,disc si presupune miscarea ascendenta/descendenta de-a lungul axei de rotatie. Pentru intensificarea turbionarii se folosesc tuburi de viraj conform Fig 5.11. Amestecatoarele lente ,Fig 5.12,Fig 5.13 lucreaza la turatii sub 100 rot/min si se folosesc pentru solutii cu vascozitate dinamica cuprinsa intre 50 Pa* sec si 100 Pa* sec. Amestecatoarele rapide,Fig 5.10,5.15,5.14,5.16. Ele lucreaza la viteza de 20m/sec,ceea ce corespunde unor turatii mai mari de 500 rot/min. Se mai folosesc malaxoare pentru substante pastoase ,la care vascozitate este mai mare de 200 Pa*sec. Sunt si instalatii de amestecare pentru omogenizarea amestecurilor de tip solid-solid sub forma unor amestecuri pulverulente si granulate. Cele mai multe sunt amestecurile gravitationale, Fig 5.17. O alta categorie pentru amestecurile solid-solid este data de transportoare elicoidale dispuse simetric sau asimetric in cuva de amestecare.

Curs 6

SEDIMENTAREA IN CAMP GRAVITATIONAL

Prin sedimentare se realizeaza separarea fazelor dintr-un sistem eterogen dispers,prin actiunea diferentiata a campului gravitational asupra componentelor amestecului. Actiunea diferentiata a campului este determinata de diferente dintre partile componente. Sedimentarea poate fi realizata in urmatoarele amestecuri eterogene: -sistem lichid-solid (suspensii) -lichid-lichid (emulsii) -gaz-solid (dispersii gazoase) -gaz-lichid (sisteme care formeaza aerosoli) Echipamente tehnice care participa la efectuarea operatiilor de sedimentare poarta numele de instalaii de sedimentare. Instalaii sedimentare: -decantare(suspensii) -vase florentine (emulsii)

-camere de sedimentare (folosite pentru dispersii gazoase si uneori aerosoli) 5.1 VITEZA DE SEDIMENTARE Este viteza constanta,vertical descendenta cu care particulele dispersate se misca in mediul de dispersie cand acesta stationeaza. Pt a calcula viteza de sedimentare se considera o particula de volum V,a carui densitate (ro indice p),particula ce se deplaseaza intr-un mediu fluid cu densitate (ro indice f) Fortele care actioneaza asupra acestor particule sunt urmatoarele: -G-greutatea -Fa=forta arhimetrica -F2=forta de rezistenta determinata de miscarea particulelor din mediul fluid. Particula coboara cu o viteza v de sedimentare. Sedimentarea poate fi realizata in 3 regimuri de curgere precizate de anumite valori ale criteriului Reynolds -regim laminar 10(la -4)<Re<2 Cr=24/Re -regim tranzitoriu 2<Re<500 Cr=18,5/Re(la puterea 0,6) -regim turbulent 500<Re<2x10(la puterea 5) Cr=0,45=ct Pt Re<10 la -4,dimensiunile particulelor sunt comparabile cu dimensiunile fluidului cu o miscare Browniana.Sedimentarea in camp gravitational cu forte este practic imposibil de realizat. Pentru Re<2x10 (la puterea 5),in calcule trebuie luate in considerare si proprietatile fluidului(compresibilitate). 5.2 DIAMETRE CRITICE Sunt definite prin valorile minime si maxime ale diametrelor echivalente ale particulelor ce sedimenteaza intr-un regim determinat. 5.3 FAZE CARACTERISTICE ALE PROCESULUI DE SEDIMETARE In cursul procesului de sedimentare lichidul din bazinul de sedimentare este divizat in 4 zone. Zona 1-este zona cu lichid limpede sau putin tulbure.Grosimea ei crescand in timp. Zona 2-este zona in care concentratia particulelor este constanta pe toata grosimea egala cu concentratia initiala a solutiei. Zona 3 este o zona subtire de tranzitie in care concentratia creste in adancime

Zona 4-ste zona in care se gasesc sedimente.Grosimea acestei zone creste in timp pana la disparitia zonelor 2 si 3.Din acest moment sedimentul se aseaza,elimina lichidul si grosimea scade.

5.4 SEDIMENTAREA SUSPENSIILOR IN CONDITIILE IN CARE MEDIUL DE DISPERSIE ESTE MOBIL. -Sunt instalaii la care lichidul se misca vertical in jos sau in sus,orizontala,inclinata sau elicoidala. Daca lichidul se msica vertical in sus,particulele solide pot fi antrenate de lichid si nu sedimenteaza,pot ramane in repaus relativ fata de un referential fix sau se pot misca descendent,sedimentand. Cele 3 variante sunt determinate de raportul dintre viteza de sedimentare si viteza lichidului.In cele mai multe situatii se practica sedimentarea in curent orizontal de lichid. (..formule) Debitul de lichid adica eficienta operatiei de sedimentare nu este dependent de grosimea H a stratului in care se produce sedimentarea fiind proportional cu aria suprafetei libere a lichidului in bazinul de sedimentare.Se prefera deci,bazine de sedimentare cu suprafata mare si cu inaltime mica a lichidului. Aceasta inaltime trebuie sa fie rezonabila deoarece la grosimi prea mici ale stratului de lichid particulele sedimentare sunt antrenate de lichid si se produce reamestecarea lor in lichid. 5.5 SEDIMENTAREA SUSPENSIILOR IN BAZINE COMPORTAMENTALE Un astfel de sistem de sedimentare este repr in fig.6.1 Bazinul de sedimentare cu inaltimea H este impartit in n compartimente fiecare cu grosimea (h).In acest fel debitul va fi Q=nQ0=nQS S=aria suprafetei libere a lichidului intr-unul dintre compartimente Printr-un sistem de distributie lichidul este transmis uniform prin fiecare compartiment cu aceeasi viteza.Particulele sedimentate in fiecare compartiment sunt evacuate periodic. 5.6 INSTALATII DE SEDIMENTARE A SUSPENSIILOR(DECANTARE) Se impart in 3 categorii: -cu functionare discontinua -semicontinua -continua La functionarea discontinua alimentarea cu solutie,evacuarea lichidului purificat si evacuarea sedimentului se fac intermitent (fig 6.2) Conducta basculanta ocupa pozitii diferite a.i capatul ei de aspiratii sa fie plasat in startul de lichid purificat. Modificarea pozitiei se face secvential.

In fig .6.3 avem un decantor cu functionare semicontinua prevazut cu sistem mecanic de indepartarea sedimentului.Lichidul patrunde prin racordul.1 in camera de distributie 2,de unde prinde versorul 3 si este distribuit uniform pe toata latimea bazinului,mentinandu-se constant nivelul lichidului in bazinul sedimentar. Evacuarea lichidului purificat se face prin intermediul deversorului 8 catre camera de colectare de unde gravitationand sau prin pompare este evacuat prin racordul 10. Podul rulant 7 se deplaseaza periodic a.i curatitorul mecanic preia si deplaseaza sedimentul in zona de colectare 6..La intervale de mai multe zile se goleste decantorul,se elimina precipitatul acumulat in colectorul 6,se spala bazinul si se dezinfecteaza,apoi se reia procesul. Decantoarele cu functionare continua sunt permanent alimentate cu solutie,lichidul purificat etse permanent evacuat iar sedimentul este evacuat permanent din sistem. Reprezentative sunt decatoarele circulare cu brate (FIG 6.4) realizate de mai multe ori sub forma unor constructii etajate. Decantorul este format dintr-un corp cilindric cu diametrul de pana la 20 m.El este impartit in mai multe compartimente prin pereti inclinati,fiecare compartiment cu inaltimea de pana la 2m. Bratele de amestecare prevazute cu palete sunt antrenate de la un sistem de antrenare comun12,prin intermediul unui singur arbore vertical. Dozatorul 3 trimite acelasi debit de solutie in fiecare compartiment prin intermediul conductei ,solutia ajungand in zona centrala in apropierea arborelui de antrenare.Lichidul limpezit in fiecare compartiment este preluat de conductele circulare 6 legate la colectorul 8. Circulatia,ditribuitorul,compartiemntele si colectorul este asigurata pe principiul vaselor comunicative. Sedimentul din fiecare compartiment este impins de palete in zona centrala si coboara pana in partea inferioara de unde etse evacuat prin racordul 15.

5.7 APARATE DE SEDIMENTARE A EMULSIILOR (VASE FLORENTINE) Caracteristici: -forma cilindrica (vezi FIG 6.5) cu capace drepte prevazute cu cel putin 3 racorduri bombate. 1)de alimentare A prelungit in interior pana la nivelul suprafetei de separare dntre cele 2 lichide 2)un racord de evaluare a fazei cu densitate mai mica B,situat cat mai aproape de partea superioara a aparatului. 3)un racord de evacuare a fazei cu densitate mai mare care aspira din partea inferioara a paratului.Intre cele 2 racorduri B-C se lasa o diferenta de nivel deltaH calculata in functie de densitatile fazelor si de una din cotele h1 si h2. In cursul procesului de decantare/sedimentare in zona suprafetei de separatie se formeaza 2 starturi: -in startul de deasupra se gaseste lichid cu densitate mai mica f1,iar portiunea de lichid cu densitate mai mare sedimenteaza deplasandu-se descendent.

Sub suprafata de separare se gaseste lichid cu densitatea>f2 iar particulele c densitate < se sedimenteaza miscandu-se ascendent. Aceste consideratii stau la baza sedimentarii conductei de evacuare si la baza calculelor de sedimentare. Pt stabilirea distantei deltaH se ia in consideratie functionarea sistemului pe baza vaselor comunicante. La nivelul suprafetelor de separare presiunea este aceeasi si in interiorul vasului,si in interiorul racordului C. ( . Formule ) 5.8 SEDIMENTAREA IN SITEME GAZ-SOLID(DISPERSII GAZOASE) Se obtine prin operatii de maruntire,macinare,cernere sau transport pneumatic.De asemenea se obtin dispersii gazoase la uscarea pneumatica si la uscarea prin pulverizare. Vitezele sedimentare si diametrele critice se calculeaza cu acelasi tip de relatii la care insa se face aproximatia: (formula) In fig 6.6 sunt prezentate variante constructive de camere de sedimentare in care se ataseaza sau se monteaza pereti despartitori a.i sa existe zone in care se modifica modul si directia vitezelor. In aceste zone,particulele solide care au inertie mai mare parasesc curentul de are si sedimenteaza.Colectarea particulelor in doua sau mai multe locuri asigura si o clasificare a acestora dupa dimensiuni.Se mai folosesc malaxoare pt substantele pastoase,la care vascozitatea este mai mare de 200Pa/sec Sunt si instalaii de amestecare pentru omogenizarea amestecurilor de tip solid-solid sub forma unor amestecuri pulverizate si granule.Cele mai multe sunt amestecuri gravitationale (FIG 5.17)o alta categorie pt solid-solid este data de transportoare elicoidale dispuse simetric sau asimetic in cuva de amestecare.