Sunteți pe pagina 1din 4

TEMA DE LUCRU

INTERVIUL MOTIVATIONAL- perspective asupra stilului de lucru cu persoanele private de libertate

MOTIVAIA: ,, totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie c sunt nnscute sau dobndite, contientizate sau necontientizate, simple trebuine fiziologice sau idealuri abstracte (ROCA (Al.), Motivele aciunilor umane, studiu de psihologie dinamic, 1943, Cluj, Sibiu, Ed. Institutului de Psihologie a Universitii.) INTERVIUL MOTIVATIONAL definit in 1991 de Miller si Rollnick (Durnescu Ioan, Asistenta sociala in penitenciar, 2009, Bucuresti, Polirom pag 128) reprezinta ,,o abordare eficienta si efectiva de depasire a ambivalentei, care impiedica oamenii sa faca schimbarile dorite in viata lor. Interviul motivaional este un ,,stil de comunicare(Durnescu Ioan, Asistenta sociala in penitenciar, 2009, Bucuresti, Polirim pag 128) o metod centrat pe client, directiv, care crete motivaia intrinsec pentru schimbare prin explorarea i rezolvarea ambivalenei (Miller et al, 1991). Avand la baza argumantarii acesta definitie voi incerca sa gasesc aplicabilitatea acestei metode in lucru asistentului social cu persoana detinuta si un in ultimul rand sa identific stilul de lucru ce se cere abordat in cazul acestei metode. Pornind de la premiza ca interviul motivational este o abordare eficienta (aceasta este o concluzie nu un argument) voi incerca sa gasesc in cadrul acestei metode tehnicile si strategiile ce pot conduce la eficienta acestieia in lucru cu persoanele prvate de librtate. Interviul motivational poate fi privit ca o metoda cu abordare eficienta deoarece: 1. Isi propune sa produca o schimbare in viata persoanei si chiar daca persoana un constientizeaza nevoia de schimbare. 2. Este o metoda baza pe comunicare si prin dezvaluirea propriilor nevoi/dorinte/temeri persoana este sustinuta in procesul de schimbare, ajung sa aibe astfel incredere in terapie si in propria lui putere de schimbare. O comparatie fortata, ar fi ca interviul motivational poate functiona pentru o persoana privata de librtate ca un medicament cu efect placebo. Sustin acest lucru prin prisma faptului ca, detinutul, care traieste un episod un tocmai fericit din viata sa in care se confrunta cu o serie de probleme, poate percepe increderea care i se acorda in cadrul interviului motivational de asistentul social ca pe o resursa personala pe care o are si de care nu stia. Poate de aceea aceasta metoda ajunge sa fie eficenta, doarece naste in persoana intervievata dorinta si credinta in schimbare. 3. Este o interventie pe termen scurt, dar care produce efecte pe termen lung. Motivaia pentru schimbare este variabila ce mediaz obinerea efectului terapiei la pacienii cu adicie, fenomen constatat n numeroase cercetri clinice care au reprezentat sursa de inspiraie pentru teoria autodeterminrii i a interviului motivaional (Miller et al, 2002). Interveniile pe termen scurt au eficacitate similar cu cele de lung durat la pacienii internai cu tulburri legate de consumul de alcool, iar la cei nespitalizai, schimbrile se observ n timpul primelor dou sptmni de tratament, ceea ce sugereaz faptul c efectul terapiei se instaleaz dup cteva edine (Miller et al, 2002). 4. Dezvolta la nivelul personal al individului o constientizare a schimbarii acest lucru ajutand profesionistul in adoptarea celei mai bune metode : interviu motivaional, consiliere psihologic, psihoterapie, sau combinaii ale acestora; ANDREEA ICHIM MASTER ,,GRUPURI DE RISC SI SERVICII DE SUPORT AN II 1

TEMA DE LUCRU

INTERVIUL MOTIVATIONAL- perspective asupra stilului de lucru cu persoanele private de libertate

5. Urmatorul pas dupa constientizarea nevoii de schimbare este necesara identificarea tipului de motivate cu care se confrunta persoana detinuta. Motivatia poate fi: intrinsesca sau extrinseca. Personal consider ca, nu exista un tip agreat de motivatie sau un tip de motivatie este mai bun ca celalat, este oricum un pas inainte si detota o eficienta ametodei doar simpulul fapt ca un detinut, incarcerat pentru o anumita perioada de timp, gaseste o motivatie pentru a merge mai departe si pentru a face o schimbare. Motivatia extrinseca- atunci cand persoana nu gaseste la nivel persona motivatie, atunci cand nu are legatura cu activitatea pe care o desfasoara/dorinte/aspiratii personale; atunci cand poate fi sugerata/indusa/impusa de alta persoana. Motivatia intrnseca- atunci cand sursa motivatie sursa care genereaza nevoia de schimbare se afla in interiorul persoanei, vizeaza aspiratii/dorinte/ trebuinte peronale Factori motivationali in mediul carceral: Motivatia extrinseca poate fi realizata prin : realizarea unor activitati pentru obtinerea de foloase materale/recompense/protectie. Realizarea unor activitati in vederea eliberarii conditionate, petrecerea timpului in afara celulii etc. Motivatia intrinseca: realizarea unor activiati pentru cresterea starii de bine, distragerea de la cotidian, dobandirea de noi cunostinte, ajutor, altruism, calificare, schimbare comportamentala etc

Interviul motivational reprezinta o abordare efectiva de depasire a ambivalentei, care impiedica oamenii sa faca schimbarile dorite in viata lor deoarece: 1. Interviul motivaional este o metod centrat pe client, directiv, care crete motivaia intrinsec pentru schimbare prin explorarea i rezolvarea ambivalenei (Miller et al, 1991). Strategiile care faciliteaz depirea rezistenelor, obinerea deciziei, intrarea i meninerea pacientului n terapie sunt creterea gradului de insight n problemele personale i contientizarea necesitii trecerii la aciune. La pacienii cu adicie se pornete de la presupunerea c majoritatea acestora prezint conflicte motivaionale: pe de o parte ei au o motivaie pentru schimbarea comportamentelor disfuncionale, pe de alta exist o balan decizional ce include argumente pro i contra schimbrii. rezultatul acestor conflicte este stagnarea ntr-o situaie din care nu pot iei singuri. n timp ce sugestiile directe de schimbare pot antrena o cretere a rezistenelor, interviul motivaional permite exprimarea deschis a ambivalenei, ca prim pas n rezolvarea acesteia. Responsabilitatea schimbrii este a pacientului, rolul consilierului este de a-l sprijini n procesul localizrii i clarificrii motivaiei pentru schimbare, informndu-l i oferindu-i mai multe variante de interpretare i rezolvare a problemei (Miller et al, 2002). Factorii schimbrii, care aparin oricrei metode terapeutice, pot fi mprii n cauzali i non-cauzali Din prima categorie fac parte factorii descrii n termeni de

2.

3.

4.

5.

6.

ANDREEA ICHIM MASTER ,,GRUPURI DE RISC SI SERVICII DE SUPORT AN II 2

TEMA DE LUCRU

INTERVIUL MOTIVATIONAL- perspective asupra stilului de lucru cu persoanele private de libertate

cauz- efect, conform modelului medical, care de obicei sunt cuantificabili i permit o evaluare standardizat 7. Conform modelului schimbrii terapeutice Prochaska Di Clemente (Prelipceanu et al, 1985), pacientul cu adicie trece prin urmtoarele faze: precontemplare- contemplare decizie/ preparare aciune schimbare- meninerea schimbrii recdere. 8. Schimbarea este un proces desfurat n timp, astfel nct modelele care consider modificarea comportamentului ca un eveniment sau salt calitativ spontan. n natura schimbarii decisiv este intenia subiectului de a produce schimbarea, spre deosebire de alte modele care pun accentul pe influena relaiilor interpersonal, pe schimbarea mediului etc, acest lucru fiind imposibil intr-un mediu privative de libertate. Interviul motivational reprezinta o abordare efectiva de o metod centrat pe client, directiv care crete motivaia intrinsec pentru schimbare prin explorarea i rezolvarea ambivalenei 1. Interviul motivaional este o metod centrat pe client, directiv, care crete motivaia intrinsec pentru schimbare prin explorarea i rezolvarea ambivalenei (Miller et al, 1991). 2. Strategiile care faciliteaz depirea rezistenelor, obinerea deciziei, intrarea i meninerea pacientului n terapie sunt creterea gradului de insight n problemele personale i contientizarea necesitii trecerii la aciune. 3. La pacienii cu problema se pornete de la presupunerea c majoritatea acestora prezint conflicte motivaionale: pe de o parte ei au o motivaie pentru schimbarea comportamentelor disfuncionale, pe de alta exist o balan decizional ce include argumente pro i contra schimbrii. rezultatul acestor conflicte este stagnarea ntr-o situaie din care nu pot iei singuri. 4. n timp ce sugestiile directe de schimbare pot antrena o cretere a rezistenelor, interviul motivaional permite exprimarea deschis a ambivalenei, ca prim pas n rezolvarea acesteia. 5. Responsabilitatea schimbrii este a pacientului, rolul consilierului este de a-l sprijini n procesul localizrii i clarificrii motivaiei pentru schimbare, informndu-l i oferindu-i mai multe variante de interpretare i rezolvare a problemei (Miller et al, 2002). 6. Factori favorizani ai schimbrii suportul social i familial, integrarea profesional, prezena unor metode alternative de obinere a satisfaciei (hobby-uri) b. experiene negative datorate consumului abuziv de droguri/alcool etc c. existena unor factori sociali care creeaz o presiune n favoarea schimbrii, pe care pacientul i consider semnificativi 7. Factori ce determin meninerea problemei a. a. personalitate premorbid cu trsturi accentuate sau tulburri de personalitate comorbide ANDREEA ICHIM MASTER ,,GRUPURI DE RISC SI SERVICII DE SUPORT AN II 3

TEMA DE LUCRU

INTERVIUL MOTIVATIONAL- perspective asupra stilului de lucru cu persoanele private de libertate

b.asocierea altor tulburri psihice sau somatice care ntrzie schimbarea c.istoric personal de multiple recderi d. lipsa suportului social, familial, profesional Prezena cunotiinelor despre terapie- poate fi un factor de amplificare a ncrederii n terapie. 9. Abilitile pentru schimbare ale pacientului- includ deschiderea experienial, controlului, tolerana prezent la frustrare 10. Abilitile terapeutului pentru promovarea schimbrii la pacient- promovarea expectaiilor pozitive, gradul de empatie i sprijin exprimat, modul de stimulare a motivaiei pentru schimbare. 11. Metodele i tehnicile terapeutice folosite- jocul de rol, clarificarea ambivalenei, restructurarea cognitiv, sugestiile directe i indirecte, training al asertivitii, stimularea exprimrii emoiilor .a.m.d. 12. Tipul problemei i severitatea acesteia- dependen, abuz, tulburri depresive impactul socio-profesional i familial asupra faptei etc. 8.

ANDREEA ICHIM MASTER ,,GRUPURI DE RISC SI SERVICII DE SUPORT AN II 4