MEDII COSTIERE CONTROLATE DE ACTIUNEA VALURILOR

OBIECTIVUL CURSULUI
Prezentarea si discutarea principalelor tipuri de medii costiere controlate de valuri si a proceselor asociate

CUPRINSUL CURSULUI
Tarmuri erozionale Insule bariera Plaje Dune litorale

TARMURI STANCOASE

MECANISMUL DE EROZIUNE A TARMURILOR STANCOASE

Procesele de eroziune implicate: Presiunea hidraulica Evorsiune Abraziune Dezagregare Alterare Eroziune chimica Eroziunea marina cea mai intensa se manifesta in proximitatea nivelului marii. In prezenta mareelor eroziunea marina se produce in principal in zona intertidala. Eroziunea este rezultatul unei balante intre agentii de modelare (valuri, curenti, maree) si fortele de rezistenta (tipul de roca)

ELEMENTELE
TARMURILOR INALTE
Faleza

Cei mai importanti trei factori care afecteaza morfologia tarmurilor stancoase sunt: Climatul valurilor: nivel energetic (H,T) si variabilitate Geologie: litologie si structura Morfologia pre-existenta: din anterioarele intervale glaciare/interglaciare

Platforma de tarm

Stacks

Firide De tip notch Arc (Portal)

SISTEMUL MORFODINAMIC AL FALEZELOR

Morfologia falezelor depinde in primul rand de balanta dintre procesele marine si procesele subaeriene. In plus aceasta balanta este afectata de climatul valurilor si de geologie. Morfologia mostenita joaca de asemenea un rol important.

SISTEMUL MORFODINAMIC AL PLATFORMELOR DE TARM

Platf. cvasiorizontala

Platf. inclinata

BARIERE

SUBMEDIILE BARIERELOR
Barrierele sunt principalele forme depozitionale ale coastelor dominate de valuri. Acestea pot fi separate de continent printr-o laguna (insule bariera), pot inchide partial un estuar (bariere estuariene), pot fi legate direct de continent (spit bariera) sau pot desparti complexe deltaice de acvatoriul marin (bariere deltaice).

FORMA IN PLAN A BARIERELOR

Sunt doua tipuri majore: Aliniate de swash tarmurile sunt aliniate de refractia valurilor Aliniate de curenti tarmurile sunt aliniate de curentii longitudinali de tarm (driftul de tarm)

COASTE ALINIATE DE SWASH (refractie)

Plaje de golf (pocket beach) Golf de echilibru

Tombolo

COASTE ALINIATE DE CURENTI

Spit

Camp de creste de plaja

Bariere crescentice

RASPUNSUL BARIERELOR LA CRESTEREA NIVELULUI MARII

PLAJE

GRADIENTUL PLAJEI
Factorii care afecteaza panta plajei: Granulometria sedimentelor: panta plajei creste odata cu dimensiunea granulelor de nisip Inaltimea valurilor: panta descreste odata cu inaltimea valurilor Inaltimea mareelor: gradientul descreste odata cu inaltimea mareelor

Bare ancorate

ELEMENTE MORFOLOGICE
ALE PLAJELOR

Curenti de tip rip

Berme de plaja

Ripple-marksuri

Caspuri de plaja

CURENTII DIN ZONA DE

SURF
Alaturi de miscarea de du-te vino indusa de valuri (swash), trei tipuri de curenti apar in zona de surf: Curentii longitudinali de tarm indusi de valurile oblic-incidente Curentii de retur de pe fund (bed return flow) indusi de miscarea rezultanta catre larg produsa in proximitatea fundului in zona de surf Curentii de tip rip sunt de asemenea indusi de transportul general catre larg datorat valurilor deferlante

FORMAREA BERMEI/BAREI
Morfologia plajelor cuprinde in general schimbari sezoniere: Furtunile cauzeaza transportul sedimentelor catre larg si implicit formarea barelor submerse. Conditiile de calm marin (energie marina joasa) impun deplasarea sedimentelor dinspre larg catre plaja, avand drept rezultat formarea reverelor fetei plajei din a caror juxtapunere rezulta bermele de plaja (furtuna/hula, bara submersa/berma de plaja si profil de iarna/vara).

FACTORII CARE AFECTEAZA MORFOLOGIA PLAJELOR

Cei mai importanti trei factori care afecteaza morfologia plajei sunt: Valurile Mareele Granulometria sedimentelor Acestea pot fi cuantificate prin doi parametrii: Indicele maree-val (relative tide range): RTR = MSR/Hb Indicele vitezei de cadere a sedimentelor (dimensionless fall velocity): = Hb/wsT unde:

MSR = inaltimea mareelor de sizigii (mean spring tide range) (m)

Hb = inaltimea valurilor deferlante (m) ws = viteza de cadere a sedimentelor (m/s) T = perioada valurilor (m)

CLASIFICAREA PLAJELOR

TARMURI REFLECTIVE
RTR < 3 si < 2 Regim micromareic, valuri mici si medii (inclusiv de hula) cu nisip grosier si pietris Plaje inclinate, frecvent cu caspuri de plaja supraimpuse Zona de surf in general lipseste valurile spargandu-se direct pe fata plajei

TARMURI INTERMEDIARE
RTR < 3 si 2 < < 5 Regim micromareic, valuri de inaltime medie si sedimente nisipoase Plaje moderat inclinate cu morfologie de bare submerse si canale de rip Conditii intermediare ale zonei de surf cu valuri de tip plunging Curenti longitudinali de tarm si curenti rip

TARMURI BARATE DISIPATIVE

RTR < 3 si > 5 Regim micromareic, valuri medii si inalte (furtuni), sedimente fine nisipoase Plaje slab inclinate cu morfologie de bare si santuri submerse Zona de surf disipativa: zona de surf foarte lata si valuri deferlante de tip spilling si plunging Curenti longitudinali de tarm puternici si curenti de retur de fund (bed return flow)

TARMURI CU TERASA DE MAREE JOASA

RTR > 3 si < 2 Regim mezo si macromareic, valuri mici, nicip grosier sau pietris Plaja inalta este puternic inclinata frecvent cu morfologie de tip caspuri Terasa de maree joasa este cvasiorizontala (apar curenti rip in timpul furtunilor) Zona de surf inregistreaza un comportament reflectiv la mareea inalta (valuri deferlante de tip surging/plunging) Zona de surf inregistreaza un comportament disipativ la mareea joasa

PLAJE CU BARE SI CURENTI RIP LA MAREEA JOASA

3 < RTR > 7 si 2 < < 5 Regim mezo/macromareic, valuri mari, sedimente nisipoase Plaja cu panta mica in sectorul intertidal cu morfologie de tip bare si santuri de curenti rip la mareea joasa Sistemul de curenti rip este activ in timpul mareei joase

TARMURI ULTRADISIPATIVE
RTR > 3 si > 5 Regim mezo/macromareic, valuri mari cu sedimente nisipoase fine Plaje cu panta mica incllinand uniform fara subunitati Zona de surf inregistreaza un comportament disipativ in timpul ciclului mareic

DUNE LITORALE

STRUCTURA MORFOLOGICA

A DUNELOR LITORALE

STADII IN FORMAREA DUNELOR LITORALE

Vegetatie pioniera Dune embrionare

Fordune tinere

Cordon de fordune

RELATII IN BUGETUL SEDIMENTAR PLAJA/DUNE

Dezvoltarea fordunelor BUGETUL FORDUNELOR

Formarea de cordoane dunicole paralele

Erodarea fordunelor

Procese de overwash

Formarea campurilor de creste de plaja (beach ridge plain)

BUGETUL PLAJEI

EVOLUTIA DUNELOR LITORALE

Cel mai vechi cordon de dune

Al treilea cordon dunicol 200+ ani vechime

Al doilea cordon de dune 150 ani vechime Cordonul de fordune 20 - 70 ani vechime