Tehnologia- prieten sau

dusman al copiilor nostri?

Georgeta Staicu- Psiholog
Mihai Madularu- Inginer
Energetician

Argument

In familie traim o viata grabita, nestructurata, relationarea

dintre membrii este deseori aproape accidentala. Timpul s-a
comprimat.
Copilul este lasat in fata televizorului sau tabletei ore in sir, cat
parintii se ocupa de treburile casnice.
Educatorii atrag zilnic atentia asupra izolarii copilului,
raspunsurilor superficiale, stereotipe si capricioase, lipsei de
concentrare a atentiei, agresivitatii. Parintii se intreaba de unde
toate acestea, copilul lor sta nemiscat acasa.
Parintii au observat cum desenul de la televizor si jocul de pe
tableta au devenit principalul scop in viata al copilului, cum
fascinatia si obisnuinta de a-si pierde astfel timpul se
accentueaza pe zi ce trece. Se gandesc insa, ca acesta este un
mod de a-i pregati pentru meseriile vitorului , chiar daca simt ca
ceva este in neregula.

Asadar,...
Partenerii educatiei copilului vor sa
se puna de acord asupra
urmatoarelor aspecte:
Folosirea tehnologiei afecteaza sau
nu starea de bine a copilului?
A expune copilul ore in sir in fata
unui calculator sau televizor este o
forma de grija sau de neglijare?

Oricum traim intr-o baie de radiatii

Fiintele umane sunt sisteme biologice. Inima si creierul nostru functioneaza cu biocurenti.
Expunerile la campurile electromagnetice artificiale interactioneaza cu procesele
fundamentale din corpul uman( distrugerea etansietatii barierei sange- creier, perturbarea
productiei de melatonina- protejeaza impotriva cancerelor, previne depresia profunda-,
perturbarea mecanismelor de reglare membranara a celulelor, vatamari genetice prin
rupturi ireversibile ale ADN-ului).
Traim intr-un mediu toxic, inconjurat de antene, telefoane mobile, antene de satelit, retele
fara fir, aparate de uz casnic, televizoare, calculatoare, cuptoare cu microunde, etc. Ele sunt
surse de radiatii electromagnetice.
. Persoanele care prezinta simptome severe ca urmare a expunerii la radiaii,se numesc c
sufer de "hipersensibilitate electromagnetic" (EHS).
Simptome uoare legate de radiaii includ:
-Oboseal cronic, stres, dureri de cap i migrene, lipsa de concentrare- nvare- memorie.
-Anorexia, ameeli, grea, nelinite,tulburri, cum ar fi ADHD.
- Probleme mentale, depresie, hipertensiune arterial, o stare general de boal
Cazuri grave de sntate, legate de radiaii, identificate de cercetrile la nivel mondial:
- Autismul, epilepsia, Parkinsonul, Alzheimerul, tumorile pe nervul auditiv, cancerul la creier
i diverse alte tipuri de cancere, de asemenea, au fost raportate distrugerea celulei i
deteriorarea ADN-ului .
Organizaia Mondial a Sntii certific faptul c oamenii care utilizeaz telefoanelor
mobile pentru mai mult de zece ani, au un risc ridicat de a face tumori.

Cercetarile actuale asupra efectelor tehnologiei asupra

mintii umane evidentiaza efecte secundare ireversibile.

Folosirea telefonului mobil

Televizorul, calculatorul, telefonul mobil sunt surse de radiatii.

In imaginile urmatoare putem vedea creierul copiilor nostri cand
vorbesc la telefonul mobil.

Folosirea telefonului mobil

Copiii sunt mai susceptibili la deteriorari genetice, deoarece

tesuturile creierului lor sunt inca in crestere, iar celulele lor se
divid repede. Distrugerile materialului genetic in celulele aflate in
crestere conduc la intreruperea functionarii celulelor, moartea
acestora, dezvoltarea tumorilor, deteriorarea sistemului imunitar
si a sistemului nervos

Fapte care ne pun pe ganduri

Cox(2004) a raportat un studiu realizat in Marea Britanie despre simptomele,

specifice electrosensibilitatii, acuzate de utilizatorii telefoanelor mobile sau fixe
fara fir: dureri de cap(85%), ameteli(27%), oboseala(24%), greata(15%),
mancarimi(15%), Inrosirea pielii(9%), senzatii de arsura(61%) si probleme
cognitive(42%)
Neil Cherry, Profesor asociat la Universitatea Lincoln Din Christchurch, Noua
Zeelanda, a afirmat: Desi stiinta arata ca telefoanele mobile sunt mult mai
periculoase decat tutunul, producatorii de telefonie mobila profita de faptul ca
radiatia este invizibila, deci nu poate fi vazuta sau mirosita precum fumul de
tutun.
Pe ntreg teritoriul SUA pe perioada 1992-2003 s-a gsit o relaie aproape liniar
ntre numrul cazurilor de autism diagnosticate n coli i numrul telefoanelor
mobile vndute.In SUA, numrul cazurilor de autism a cescut de la aproximativ
8200 de cazuri n 1992 pn la 148200 de cazuri n anul 2003, n timp ce
numrul telefoanelor vndute a crescut de la aproximativ 15 milioane n 1992
pn la 140 milioane n 2003 (Thornton 2006).
Explicaia const n faptul c femeile nsrcinate care se expun involuntar
radiaiilor electromagnetice generate: de telefoanele mobile, de telefoanele
cordless, de cuptoarele cu microunde i antenele GSM, creaz premizele unui
risc sporit de vtmare al embrionului sau ftului care nu poate fi protejat de
ctre lichidul amniotic.

Telefonul mobil folosit in exces ajuta la

dezvoltarea cancerelor cerebrale la copii?
Conf. dr. Ingrid Miron, efa Clinicii de Oncologie Pediatric a Spitalului
Sfnta Maria din Iasi, a declarat:n ultimii 20 de ani, tumorile
cerebrale au trecut de pe locul patru, cinci, pe doi la cancere. Acum 10
15 ani erau depistate cteva cazuri, iar n 2014 au fost 20 de cazuri in
spitalul nostru. Conform ultimelor studii realizate de Organizaia
Mondial a Sntii, persoanele care vorbesc n medie 30 de minute pe
zi la telefonul mobil au un risc cu 40% mai mare de a dezvolta gliom, o
form de cancer cerebral.
n plus, cercettorii au raportat i alte efecte secundare ale folosirii
celularelor, cum ar fi schimbarea timpului de reacie, somnolen sau
schimbri ale activitii cerebrale.
Cred c ar trebui limitat utilizarea lor. Practic, toi trim ntr-o baie de
unde electromagnetice, unde radio, cu tot felul de dispozitive wireless,
iar cnd apropii i mai mult totul de corpul uman i l foloseti zi de zi
aproape continuu este evident c riscul de a dezvolta ceva va crete,a
explicat conf. dr. Dan Cuciureanu, eful Seciei de Neurologie I, din
cadrul Spitalului de Neurochirurgie Iai.

Cum ne alegem telefonul mobil?

Fiecare telefon mobil are o rat specific de absorbie, sau SAR
(Specific Absorption Rate) exprimat n watt pe un kilogram, ce poate fi
gsit n cartea tehnic a dispozitivului. Potrivit normelor internaionale,
cele mai sntoase telefoane din acest punct de vedere sunt cele care
au o valoare SAR mai mic de 0,2 W/kg, iar cele mai periculoase au un
SAR ce depete 1 W/kg. Limita maxim admis pentru SAR de Consiliul
UE este de 2 W/kg. Efectele produse de fiecare rat specific de absorie
poate fi uor resimit mai ales dup o conversaie de o or-dou, cnd
dispozitivul se nclzete. Acum, ct cldur absoarbe corpul uman,
depinde de tipul telefonului, de anten, precum i de semnal.
Biofizicienii spun c, atunci cnd semnalul telefonului este mai slab,
nivelul de iradiere este mai ridicat. Totodat, specialitii ne recomand
ca, pentru protecie, s nu dormim cu mobilul lng cap sau aproape de
inim, iar n timpul zilei s l inem ntr-o geant. Evitai pe ct posibil s
acoperii cu mna antena sau receptorul de semnal al telefonului. Atunci
cnd situaia o permite, trimitei mai degrab SMS-uri.

Jocurile pe tableta sau smartphone dau

dependenta?

Da.In conditiile in care telefonul a devenit televizor, radio, player

video, player mp3, camera foto s.a.Jocurile reprezinta activitatea
extrem de placuta ce stimuleaza centrul recompensei din creier,
inundandu-l cu un neurotransmitator numit dopamina (aceasta-i
transmite corpului nostru informatia: Acest lucru e bun).
Incepand sa ne dorim tot mai mult acele senzatii placute, ne vom
juca in mod repetat. Dorinta este stimulata de reducerea in timp a
cantitatii de dopamina, scade si numarul receptorilor
dopaminergici, jucatorul nemaisimtind placere decat daca repeta
jocul, iar si iar, pentru a ajunge la un nivel al dopaminei care sa ii
dea satisfactie.Nelinistea, frica, anxietatea, agitatia sunt specifice
utilizatorului impatimit.
In lipsa jocului, apare fenomenul de sevraj, o reactie de raspuns,
care poate varia de la iritabilitate pana la starea fizica de rau.
Avem copii care nu vor sa stea la gradinita pentru ca ii asteapta o
tableta acasa.

Jocurile pe tableta sau

smartphone dau dependenta?

Un alt aspect al jocurilor ce creeaz dependen este, conform unui studiu

al Asociatiei Britanice de Neurostiinte din aprilie 2013, reprezentat
desuccesul incomplet(atunci cnd i se pare c eti pe punctul de a
ctiga) i deconcluzia greit a juctorului(ideea conform creia, dac
ai jucat att de mult, nu ai cum s nu ctigi).
Scanrile cerebrale au artat csuccesul incompletactiveaz regiuni ale
creierului stimulate n mod normal de ctig, ceea ce arat c juctorii
percep, de regul,succesul incompletca pe un succes, mai degrab
dect ca o nfrngere parial.
Ei retriesc sesiunile anterioare de joc i devin peste msur de
nerbdtori n ateptarea urmtoarei di cnd vor juca.De
asemenea, ei pot folosi jocul ca pe o supap de evadare i de
uitare a problemelor pe care le au de nfruntat n viaa real.
Juctorilor le este foarte dificil s ia hotrrea de a juca mai rar sau de a
renuna cu totul la joc. Dac nu joac, sunt agitai i nervoi. Toate acestea
le pot afecta relaiile sociale, coala sau serviciul. Uneori ajung s-i mint
pe ceilali ca s poat continua s se joace.
n timpul zilei vor fi mult mai obosii, se lupt fr succes s duc
la bun-sfrit ndatoririle zilnice i au parte de un declin al calitii
muncii sau al leciilor de la coal. n cele din urm, ajung s se

Este nociv televizorul?

Cu totii cunoastem astazi nocivitatea informationala a acestuia.

Este important sa stim ca prin petrecerea timpului inaintea

televizorului se dezvolta starea de hipnonarcomanie, adica de
susceptibilitate crescuta la sugestie. Ca urmare, slabeste vointa,
scade capacitatea de analiza a situatiei, are de suferit memoria

Sederea prelungita, produce staza sanguina in organele pelviene,

se ajunge si la disfunctii intestinale. Iradierea atrage dupa sine,
mai ales la copii, diverse tulburari de tip nevroza: irascibilitate,
somn nelinistit, slabire a puterilor fizice si stare de rau general.
Televizorul a spart usile caselor si la noi vin: gramezi de oameni,
extraterestri, fantome create de visatori, cowboy, gangsteri, s.a.
Intalnirea cu aceste personaje nu poate ramane fara urmari. Stari
de anxietate si panica ii cuprinde pe copiii nostri.
Fiecare ora de televiziune in plus pe zi creste cu 7-10% riscul de
aparitie ADHD pentru copiii pana in 7 ani(McCarty, Cristakis,
Zimmerman, 2004)

Este nociv televizorul?

Vizionarea TV i calculatorul duneaz dezvoltrii i functionrii

creierului uman.
Aceasta, deoarece activitatea cortical, atunci cnd ne aezm n
faa ecranului, este complet diferit de aceea ntlnit n mod
obinuit n viaa oamenilor. Cele cteva ceasuri petrecute zilnic de
copii n faa televizorului i a calculatorului, nc din primii ani de
via, vor influena definitoriu modul n care creierul va rspunde
pe viitor la provocrile lumii reale, modul n care va procesa
informaia.
Astfel, se demonstreaz n mai multe studii, mintea tinerilor
ajunge s fie dependent de starea de pasivitate, de
neconcentrare i negndire care i-a fost indus zilnic, cteva
ceasuri, prin intermediul vizionrii. Emisfera stng a creierului, a
crei activitate este inhibat cnd privim la televizor, nu se
dezvolt normal, ceea ce va face ca tinerii acetia s fie deficieni
n ceea ce privete gndire a logic i analitic, n vorbire, n
construirea frazei, n scris i citit procese desfurate n ariile
acestei emisfere. Cele mai grave sunt ns consecintele pe care
televiziunea i jocurile pe calculator le au asupra funcionrii prii
din fa a creierului cortexul prefrontal care l deosebete pe om
de animal. Prin vtmarea produs de televiziune i calculator

Este nociv televizorul?

Acestea sunt doar cteva din motivele pentru care Academia American
de Pediatrie (Reisenberg, 1998), recomand ca pn la doi ani copiii s
nu fie lsai s se uite la televizor, iar dup aceast vrst, pe toat
perioada vrstei colare, s li se limiteze timpul vizionrii (cumulat
televizor, video sau calculator) la una, cel mult dou ore pe zi. Unii
autori opineaz ca mcar pn la 5-6 ani cnd se ncheie prima
perioad esenial n dezvoltarea creierului, copiii s fie tinuti departe
de televizor i de calculator.
Printii constituie cea mai bun cluz pe care copilul o poate avea
pentru a ntelege lumea nconjurtoare i pentru a-i dezvolta mintea.
Dialogul cu acetia, cuvntul rostit rar, cu neles, rbdare i dragoste
de ctre prini, ocup, dup ultimele cercetri, rolul cel mai important
n configurarea reelelor neuronale, mai mult dect oricare alt
experien. Scopul este sa orientam copilul spre cunoastere, lecturi si
descoperire.
Sa se elaboreze acasa un program de activitate coerent, sa se creeze un
spatiu destinat exclusiv sarcinilor de lucru.

Concluzii

In conditiile unei utilizari excesive a mijloacelor moderne, copiii

nostri se indeparteaza de viata reala si de frumusetile ei.
Ei devin robiti, inerti, procesele psihice implicate in relationarea
interumana ca afectivitatea ,gandirea, atentia, limbajul, sunt
afectate, iar sanatatea fizica le este deteriorata. Dezvoltarea unei
personalitati armonioase este amenintata.
Prin nelimitarea timpului de expunere la aceste mijloace moderne
de fapt, ne neglijam copilul, nu il educam.

Spre ce ne indreptam?