Interactiunea culturasport.

Sport i globalizare

Globalizarea ca fapt

Oameni de pe toate continentele se conecteaz la

satelit pentru a viziona imagini din meciurile National
Hockey League (NHL)
juctori de top venii din America, Europa, Asia.

Echipamentul (bee, patine, costume) este:

Proiectat n Suedia
Finanat din Canada
Produs n Japonia
Asamblat n Ohio i Danemarca
Vndut pe pia n Europa i America

Imaginile filmate provin de la companii mondiale

Consumul imaginilor susine consumul
echipamentelor de petrecere a timpului liber

Noi forme de via

Reea infinit de relaii ntre state i
culturi
Se configureaz ca o entitate nou n
sine.

Culturi transnaionale
Cultur global unitar
Schimbare: de la culturi etnice sau
naionale la forme culturale
supranaionale.
bazate pe
forme de comunicare cosmopolite
reele de comunicare migratoare

Mai multe dimensiuni ale culturii

globale

Dimensiune etnic dat de migraia global (turiti,

muncitori, sportivi, artiti)
Etnie global

Dimensiune tehnic schimb internaional de tehnic,

maini, echipamente;
Complexuri sportive, cursuri de iniiere,

Dimensiunea financiar circulaia rapid a banilor pe glob

Investiii n timpul liber, mprumuturi financiare, etc

Dimensiunea mediatic fluxul de imagini i informaie

Complex media sport-timp liber.
Media local este tematizat global.

Dimensiunea ideologic - expresii ideologice cu caracter

trans-naional.
Festivaluri, cupe mondiale, etc
Mesaje cu caracter global
A.D. Smith, F.H. Tenbruck, apud Grant Jarvie and Joseph Maguire, Sport and leisure in social thought

Sportul ca motor al globalizrii

Sporturile moderne au jucat un rol decisiv n

globalizare

Trei valuri de sportivizare a naiunilor (Dunning, apud

Jarvie and Maguire)
(1) sec 18-19: emergena primelor sporturi moderne:
cricket, vntoarea de vulpi, cursele de cai, box.
(2) sec 19: fotbal, rugby, tenis, atletism
(3) sec 19 - 20: difuziunea formelor moderne de sport la
scar global.
(4) Putem vorbi de un al patrulea val (sec 21):
Apariia unor sporturi globale: surfing, rolling, urban
biking

Export concomitent de emotivitate, valori, stil de via

Sportul ca mod al globalizrii

Procesele de globalizare nu au un punct zero. Ele

sunt de aceeai vrst cu lumea.

Trsturi
Cretere a numrului de reprezentri internaionale
Creterea formelor globale de comunicare
Dezvoltarea competitorilor globali i a recompenselor
globale
Dezvoltarea noiunilor legate de drepturi i cetenie,
spre o standardizare internaional.

n sport:
Dezvoltarea reprezentrii naionale (echipe) n
competiii globale
Acceptarea pe scar global a regulilor i organizaiilor
de reprezentare
Generalizarea competiiilor globale (Jocuri olimpice,
Cupa mondial, etc)

Sport i audien
Dezvoltarea n sport este
interconectat cu
Fluxul general uman, tehnologic,
financiar,
Circulaie global a sportivilor
Circulaie global a echipamentelor i
peisajelor sportive
Producie global de complexe mediasport.
Evenimente globale: vehicule pentru
circulaia unor ideologii cu consecine
transnaionale

Circulaia ideilor i ideologiilor prin media

Circulaie global a mass-media sportiv
Audiene globale

Rolul sportivizrii asupra societii

Pe plan naional crete consumul de
produse culturale non-indigene.
Crete diversitatea modurilor de
petrecere a timpului liber
Scad diferenele dintre societi i
indivizi
Amestecarea comportamentelor
specifice straturilor sociale
Apariia unor limbaje de comunicare
globale.

Sporturile ca ancore
semantice
nelegerea unor culturi diferite este
facilitat de accesul mai rapid la stilul
lor de a practica (nelege) un sport.
Accesul culturilor mici la cultura
global este mediat de competiiile
sportive
Marile puteri politice pot fi nvinse la
sport: punte de comunicare, rit de
trecere.

Impactul globalizrii asupra

sportului
Standardizarea
regulamentelor
Crete viteza de rspndire
Crete gradul de inteligibilitate

Dezvoltarea organizaional
Autonomizare n raport cu
instituiile civile
Putere de reprezentare,
finanare

Difuziune global

Impact negativ
Sportul ca piedic
Asocierea competiiei
sportive cu nfruntarea
cultural ncetinete
integrarea politic la nivel
regional

Publicul asociaz
competiia sportiv cu o
confruntare ntre valorile
identitare tradiionale