Grdinia cu Program Normal Cert

PROIECT TEMATIC

"FARMECUL TOAMNEI!"
GRUPAMARE

ARGUMENT

Anotimpul toamna prin schimbrile variate i ritmice ale naturii, ct i prin bogia de
elemente
specifice activitii umane, asigur cadrul propice de stimulare a curiozitii
copiilor, de incitare la explorare i exersare.
Este suficient o frunz dus de vnt pentru ca mintea iscoditoare a copilului s formuleze o
explozie de De ce-uri.
.
Paleta variat de gusturi i arome oferit de fructe,
legume, flori rspunde nevoii de
cunoatere perceptiv-senzorial.
Grupul int : grupa mare ;
Resurse- umane: copiii, educatoare, prinii, bunici;
-materiale: calendare, fotografii, ilustra ii cu imagini despre toamn, cri cu poveti i
poezii despre toamn, fructe, legume, flori naturale, jetoane, medalioane, ecusoane,
consumabile, D.V.D.- player, televizor, etc;
- de timp: 5 saptamani
Bibliografice M.E.C.T.Curriculum pentru nvmntul precolar-(3-6/7 ani), 2008;
Dima, Silvia Metoda proiectelor la vrste timputii ed. Miron, 2005.
Echipa de implementare: educatoarea grupei;
Metode: observaia, conversaia, explicaia, experimentul, problematizarea, nvarea prin
descoperire, brainstorming-ul.

TEMA: CND, CUM I DE CE SE

NTMPL?
Proiectul tematic: Farmecul toamnei!
Subteme
Adie vnt de toamn!
Mere, pere n panere!
Hora legumelor!
Coronia toamnei!
Cri, cri, cri, toamn gri...

Adie vant de toamna

(fenomene specifice

Hora legumelor
(legume)

FARMECUL TOAMNEI

Cri, cri, cri, toamn gri...

Mere,pere in panere
(fructe)

(pregtiri pentru iarn)

Coronita toamnei
(flori)

SCOPUL:
Stimularea si dezvoltarea capacitii de cunoatere i nelegere a mediului nconjurtor precum i stimularea
curiozitii pentru investigarea acestuia.
OBIECTIVE CADRU
PE DOMENII EXPERIENTIALE
Domeniul Limb i comunicare:
Dezvoltarea capacitii de exprimare oral, de nelegere si utilizare corect a semnificaiei structurilor verbale orale.
Domeniul tiine
Dezvoltarea operatiilor intelectuale prematamatice;
Dezvoltarea capaciti de cunoatere i nelegere a mediului nconjurtor, precum i stimularea curiozittii pentru
investigarea acestuia.
Domeniul Om i societate:
Formarea unei atitudini pozitive fa de mediul nconjurtor;
Domeniul Estetic i creativ:
Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea de desene, picturi, modelaje;
Formarea capacitii de a recepta muzica.
Domeniul Psihomotric:
Formarea i dezvoltarea deprinderilor motrice de baz.

OBIECTIVE DE REFERIN
PE DOMENII EXPERIENIALE
Domeniul Limb i comunicare:
S participe la activitile de grup, inclusiv la activitile de joc, att n calitate de vorbitor, ct i n calitate de auditor.
S neleag i s transmit mesaje simple; s reacioneze la acestea.
S audieze cu atenie un text, s rein ideile acestuia i s demonstreze c l-a neles.
Domeniul tiine :
S-i mbogeasc experiena senzorial, ca baz a cunotinelor matematice referitoare la recunoaterea, denumirea obiectelor,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulimi, pe baza unor nsuiri comune (form, mrime, culoare) luate n
considerare separat sau mai multe simultan;

S neleag i s numeasc relaiile spaiale relative, s plaseze obiectele

ntr-un spaiu dat, ori s se plaseze ei nsui n raport cu un reper dat.
S cunoasc unele elemente ale lumii nconjurtoare precum i interdependena dintre ele;
Domeniul Om i societate:
S efectueze operaii simple de lucru cu materiale din natur i sintetice
S cunoasc i s respecte normele necesare integrrii n viaa social, precum i reguli de securitate personal
Domeniul Estetic i creativ:
S obin efecte plastice, forme spontane prin intermediul picturii ;
S foloseasc tehnici de modelare adecvate.
S redea teme plastice specifice desenului.
S intoneze cntece pentru copii.
S asocieze micrile sugerate de textul cntecului cu ritmul acestuia
S descopere lumea nconjurtoare cu ajutorul auzului;
Domeniul Psihomotric:
S fie capabil s execute micri motrice de baz: mers, alergare, srituri, rostogoliri, crri
S-i formeze o inut corporal corect.

INVENTAR DE PROBLEME
CE TIM?

CE NU TIM I VREM S AFLM?

S deosebim plantele:
Fructe/legume/flori;
Enumerm caracteristicile
anotimpului: plou, este cea,
cade bruma;
Ce recolteaz oamenii toamna;
Ce facem cu legumele, fructele;

De ce-i dezbrac pomii haina?;

Ce se ntmpl cu frunzele care cad
pe pmnt?;
Cum
se
conserv
legumele,
fructele?;
Cum ajutm florile curajoase?.

CENTRE DE INTERES DESCHISE

i materiale puse la dispoziia copiilor :

BIBLIOTECA
fie suport, jetoane,
jucrii, fotografii,
plane tematice,
texte cri, reviste
cu imagini, caiete de
lucru, coli de scris,
creioane colorate
CONSTRUCII
cuburi lemn, ARCO,
piuneze, beioare,
figuri geometrice

ART
caiete de desen,
acuarele, pensule,
creioane colorate,
lipici, frunze, coli,
fructe, legume, flori,
planete, siluete

JOC DE ROL
Jucrii, hinue
pentru copii, ppui,
set buctrie, trus
doctor.

TIIN
frunze, ierbar,
fructe, flori, legume,
cntar, puzzle,
enciclopedii

NISIP I AP

suport
cu
nisip,
forme,
crengue,
flori, unelte de lucru

DRAGI PRINI,
Venind la grdini, copiii au observat cteva frunze nglbenite care cdeau din pomi, duse de
vnt. Unul dintre copii a ntrebat: ,,De ce cad frunzele?.
Acesta a fost nceputul unei discuii cu multe de ce-uri, fapt ce ne-a condus la stabilirea temei
proiectului ce urmeaz a se derula n perioada urmtoare.
Astfel, ne-am gndit s ncercm mpreun s descoperim i s cutm rspunsuri la toate
lucrurile necunoscute precolarilor.
mpreun cu cei mici, n perioada 26.09.2015-21.10.2015 se va derula proiectul tematic
,,FARMECUL TOAMNEI
Prin activitile propuse vom ncerca s transmitem copiilor informaiile necesare despre
fenomenele caracteristice anotimpului toamna, despre bogiile i culorile toamnei.
Ne-am bucura dac dorii s v alturai nou, ajutndu-ne cu orice considerai c ar putea s
ne fie necesar pentru satisfacerea dorinei de cunoatere a celor mici.

Educatoarele
si
precolarii grupelor mari

INVENTAR DE
ACTIVITI
Domeniul Limb i comunicare:
Poezii : Crizantema E. Drago , Supa de zarzavat O. Cazimir, Poveti /lecturi :
Ridichea uria, Ginia cea moat C. Gruia , Frunza E.Grleanu
Joc didactic : Ghicete la ce m-am gndit, Al cui este? , Ce este si ce faci cu ea,
Cui dm fructul/leguma?, Completeaz propoziia!
Citire imagini : , Bogiile toamnei
Domeniul tiin :
Coul cu legume/fructe-observare, Fructele si sntatea, Flori brumate
convorbire,
Alege fructe/legume/flori de aceeai culoare, Cutm capace pentru borcane
cercul, Gsete locul!joc logic, Aaz fructele/legumele unde spun eu!, La cules
poziii spaiale, Ordonm legumele!, relaii de ordine: irul florilor
Domeniul Om i societate:
Ne plac fructele, Caut greala,( igiena alimentaiei), Salata de legume, Ne
facem singuri compot ( activitate gospodreasc). La cumparaturi
Mototolire Boabe de struguri, Morcovi mari, morcovi mici rupere, Copacul
fermecat lipire
Domeniul Estetic i creativ:
Pictur Culorile toamnei, Buchetul toamnei, modelaj Tava cu fructe, Buchetul
toamnei
Cntece: Toamna, Culesul viilor, Cntecel de brumrel, n pdure, Cum
cnt?, Ciupercua
Domeniul pshihomotric
Alergare Alergm voinicete!, srituraBroscuele n lac, Sri n cerc!, aruncare
i prindere Mingea jucu.

JOCURI SI ACTIVITATI DIDACTICE LA ALEGEREA

COPIILOR
Bibliotec :
Camara toamneialbum, Etichete pentru conserve comentare imagini, Ce conserva
face mama discutii, Cum te-ai pregtit de iarn discu ii, Ce pune mama in camara citire
imagini, Armonie in camarapliant, A sosit toamnacaracteristici, Toamna n grdina de
legume,Ce culeg copiii, Unde cresc legumele (n vrej, sub pmnt, pe plante) citire imagini,
Ploi cu nucicomentare poezie, Prajitura, Ce facem cu fructele discutii, Ghicitori cu
legume, fructe dezlegare, compunere ghicitori, Ce ne povesteste vantul -poveste dup
ilustra ii , Picaturi de ploaie, Nucile (punctul), Araci pentru fasole (linia verticala)
Cum ajunge copilul in parc, Merele la co , Din ce pom a cazut fructul labirint
tiin :
Senzorial:Ce-ai gustat-gustativ, Fructe aromate olfactiv, Surpriza din fructieratactil,
Salata de legume grupare dupa crit.: culoare, forma, consistenta, gust
Ce ne spune culoarea fructelor (stadiul de coacere), De ce cad frunzele?, De ce
pleaca pasarile calatoare?-discutii
Ploaia, Cea a, Bruma observari spontane, De ce plutesc frunzele si pietrele se
scufunda? experiente, Ordonm legume n raft- seriere, Pivim, cercetam cu lupa
experien e
Joc de mas:
Umbra legumelor (frunze), Completeaz ... (fructele, legumele, etc.), Matricea
toamnei, Lotoul toamnei, Surprizele toamnei puzzle, Completeaza tabloul conservelor
loto,
Ce a gresit mama loto (sesizarea elem. in plus), Eticheta -reconstituire , Ajut pe
mama
loto
conserva / legume,fructe necesare, Completeaz borcanul- alternanta de
Jocuri de micare:
legume
(la murat),
capacultufnele
asocire (simulare,
(form . perechi
Adunm
fructe Caut
, S culegem
mers), Albinuele la struguri (alergare,

grupare), Vrejul micator (simulare, prindere), Salata, Fructele la co (alergare, grupare),

Legume neculese, Legumele vesele, Iepurii la morcovi (alergare, ntrecere)
Scuturm pomul, Crizanteme fr vaz, Gradinarul fr floare (in cerc; alearga in
exterior fructele coresp. pomului numit), Scoatem morcovii i cartofii (jocuri la nisip),
Sri peste umbrel saritura in inaltime, Cine umple mai repede cosuletul (ndeplinire de
sarcini),
Fugi dupa conserve (alergare dupa cutia rostogolita),
Vantul si frunzele (relaii
spaiale),

Jocuri distractive:
Plimb conurile de brad, Plimb nucile, Sufla castanele, Sufla petalele
Copilul fara floare,
Festivalul florilor, Ce este gresit sesizarea formularii
eronate a propozitiei, Prinde floarea , Florile danseaz, Pe cine a cazut frunza,
Glasul frunzelor, Hora legumelor, Dulce-acru, Dulce iute, Dulce-amara directia de
cautare, Este dulce denumire
Muratura, Zacusca grupare, La cine ajunge para, La cine s-a oprit conul
rostogolire
Jocuri de atenie:
Deschide guria bine , Ce a greit mama, Potrivete eticheta, Ce nu este la locul
lui n raft, Unde a czut frunza, Se scutur fructele, Unde este ascuns crizantema,
Frunze cltoare. Cu ce seamana frunza -creativ
Jocuri energizante:
Bule de dialog : Cand mananc simt, Imi place toamna, Ce putem face cu
Colaj de sunete : O zi de toamna, Sunetele padurii,
Jocuri n cerc : Cercul fructelor (legumelor), Noi prieteni , Povestea unui fruct,
Povestea crizantemei, Mingi colorate fenomene, caracteristici,fructe, legume,
Stelutele toamnei, Valiza cu calitatile toamnei (fructelor, legumelor, florilor)
Joc dramatic : Povestea unei conserve, Zborul frunzei, Visul frunzelor, Ce viseaza
copacii, Supararea frunzei de stejar
Eticheta : Copacul din padure, Fructul/leguma/ floarea ce i-l ofer
Improvizatii in perechi : Culegatorii, Compotul, Facem salata

Sptmna:
DATA/
ZIUA
Luni,

Subtema: ,,Adie vnt de toamn

ADP
.D.: ,,Sunt verde, galben,
portocalie !
-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru activiti!

ACTIVITI DE NVARE
ALA
Bibliotec: ,,Ascult povestea
Frunza de E. Grleanu!
Art: Amprente ale frunzelor!pictur
Construcii: ,,Alei n parc

Activitate integrat:
,,Adie vnt de toamn !
D: ,,Cum e toamna? - observare
DPM: ,,nvarea mersului organizat
cu porniri i opriri la semnal!
Joc: Cte unul, cte doi!
Activitate integrat:
,,Culorile toamnei !
D: ,,Grupm frunzele dup culoare!
ex. cu mater. individ.
DEC: ,,Copacii-n haina toamnei!
stampilare

Mari,

.D.: ,,Cum i-ai petrecut ziua de

ieri ?
-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru activiti!

Miercuri,

.D.: ,,Sunt vesel/trist c-a venit

toamna!
-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru activiti!

Art: Scen din Povestea

castanelor
tiin: ,,De ce cad frunzele?
Joc de micare: ,,Strnsul
castanelor!

Activitate integrat:
,,De vorb cu Zna Toamna
DLC: ,,Povestea castanelor!
povestire
DEC: ,,Acum e toamn, da!
Cntec

Joi

.D.:,,Eu sunt vntul, eu sunt

ploaia!
-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru activiti!

Art: Picturi de ploaie- desen n

contur
Bibliotec: Scriere dupa conturgrafism
Joc cu text i cnt: ,,Ploaia!;

Activitate integrat:
,,Copacii, vntul i ploaia !
D:,,Separm frunzele dup form !
ex. cu mater. individ.
DOS: ,,Umbrele pentru ploaie!
lipire

Vineri,

.D.:,,ntlnire cu Doamna
Toamn!
-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru activiti!

Art: Copacul toamna- modelaj

tiin: ,,Presm frunze!
Construcii: ,,Tomberoane pentru
frunze
Joc cu text i cnt: ,,Bate vntul
frunzele!

ADE

Construcii:,,Csue pentru
Activitate integrat:
psrele!
,,Vieiutoarele toamna
Art: Proviziile furnicii!-modelaj DLC: ,,ndreptm greeala!
joc didactic
Joc de micare: ,,Psrelele la
DOS: ,,Unde a zburat randunica?
cuib!
lectura educatoarei

Sptmna:

Subtema: ,, Mere, pere n panere!

DATA/
ZIUA
Luni,

Mari,

Miercuri,

Joi,

Vineri,

ADP

ACTIVITI DE NVARE
ALA

ADE

Activitate integrat:
Bogiile toamnei!
D: ,,Mrul i para
observare
Art: Mere i pereDPM: Repetarea mersului
modelaj
organizat cu porniri i opriri
la semnal- Joc:,,Cte unul,
cte doi!
.D.: ,,Noi suntem un
Bibliotec: ,,Din ce pom a
Activitate integrat:
ciorchine!
cazut fructul?- labirint
,,Culesul viilor!
-Singurel m ngrijesc!
Construcii: ,,Gardul
D: ,,Compot cu multe,
-M pregtesc pentru
viei(cu beioare)
puine, tot attea boabe!
activiti!
Joc de micare: ,,Vulpea la ex. cu mater. individual
Opional
struguri!
DEC: Toamna ne imbie cu
struguri aurii- cntec-predare
Activitate integrat:
.D.: ,,Dac-a fi galben,
,,Din livad adunate!
verde, rou a fi un (o)
Bibliotec: Cartea
DLC: ,,Nuca fermecat!
.!
fructelor!
memorizare
-Singurel m ngrijesc!
Construcii plane:
DEC:
,,Coul cu fructedesen
-M pregtesc pentru
Livada!
activiti!
Joc de micare:
,,Culegtorii!
.D.:,,Laud-i prietenul! tiin: De la fructe
Activitate integrat:
-Singurel m ngrijesc!
sntate!
,,Lauda de sine, nu
-M pregtesc pentru
miroase-a bine!
activiti!
Bibliotec: ,,Ghicitori
DOS: ,,Povestea nucii
despre fructe
udroase povestire
Joc cu text i cnt: Bate D: ,,Eu am strns mai multe
vntul frunzele!
nuci!joc didactic-comparare
.D.:,,Sptmna aceasta, tiin: ,,Puzzle cu fructe
Activitate integrat:
cel mai mult mi-a plcut Construcii: Ldie pentru
,,Balul fructelor!
.D.: ,,S-i spun ce fructemi plac?
-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru
activiti!

Bibliotec: ,,Citim imagini

cu fructe de toamna

Sptmna:
Subtema:
,,Hora legumelor!
DATA/
ZIUA

ADP

ACTIVITI DE NVARE
ALA

Luni,

.D:,,Poveste de toamn!
-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru activiti!

Biblioteca: Unete punctele apoi

coloreaz
roia i
vnta!
Art: Legume vesele!- pictura

Mari,

.D: mi plac legumele!

-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru activiti!
Opional

Art: Legumele preferate! -desen

n contur
tiin:,,Cum cresc legumele?stadii de dez voltare;
Joc sportiv: ,,Cursa legumelor!;

.D: ,,Mama mea a cumprat pentru

ciorb
-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru activiti!

Art:,,Rafturi cu legume!;-desen
tiin:,,Preuri pentru legume! convorbire
Construcii: ,,Aprozarul!
Joc de micare: ,,Culesul
cartofilor!;
tiin:,,Borcanul cu legume!

Miercuri,
1

Joi,

Vineri,

.D: ,,i mama are-n cmar!

-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru activiti!

.D: ,,Toamna bun ne-a adus!

-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru activiti!

Bibliotec: ,,Sarea-n bucatevizionare DVD

Construcii: Legume! cu
piuneze
Joc sportiv: ,,Ceapa-n co!
Art:,,Scen din povestea Fata
babei i fata
moneagului!
tiin: Ce ai pipit?-joc senzorial
Biblioteca:,,Ghici, ghicitoarea
mea!;
Joc de micare: ,,Iepuraii la
morcovi!;

ADE
Activitate integrat:
,,n grdina de legume!
D: ,,Roia i ardeiul
- observare
DPM.: Mers cu ocolire de
obstacole
Joc:Printre straturi de
Activitate integrat:
legume
,,Sntate de le toate!
DOS: ,,Hora legumelor de O.
Cazimir
memorizare
DOS: ,,Cosul cu legume
lipire
Activitate integrat:
,,La pia!
DEC: ,,Supa de zarzavat
cntec-predare
D: ,,La cumprturi(consolid.
1-5) joc didactic
Activitate integrat:
,,n cmara bunicii!
DLC: ,,Eu spun o legum, tu spui
multe!
joc didactic
D: Legume conservate!
(consolid.
1-5) jocintegrat:
didactic
Activitate
,,Toamn harnic,toamn
darnic!
DLC: ,,Fata babei i fata
moneagului!
povestire
DEC: Legume vesele
modelaj

Sptmna:
Subtema: ,,Coronia
DATA/
ZIUA

toamnei!
ADP

Luni,

.D :,,Sunt frumos/frumoas ca
o...
-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru activiti!

Mari,

.D : De ce i plac florile?
-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru activiti!
- Opional

Miercuri,

.D: ,,Parfum sau culoare?

-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru
activiti!

Joi,

.D: ,,Floarea mea preferat

este!
-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru
activiti!

ACTIVITI DE NVARE
ALA

ADE

Activitate integrat:
,,Parfum de toamn!
D: ,,Crizantema i
tufnica
- observare
DEC: ,,Supa de zarzavatcntec-repetare
Mirosul florilor-joc
muzical-predare
Activitate integrat:
tiin: ,,Bucheele cu 3/5
,,Florresele!
crizanteme!
D:,,La florrie! (consolid.
Art: ,,Aranjamente florale!
1-5)
Joc de micare: ,,Bucheele,
joc didactic
bucheele!
DOS: ,,Cnd i cui oferim
flori
convorbire
Activitate integrat:
tiin: ,,Completeaz ce
,,Flori gingae, flori de
lipsete!;
toamn!
Art: ,,Vaza cu flori! - desen DLC: ,,Crizantema de
Joc de micare: ,, tafeta
Ghe. Zarafu- memorizare
florilor!;
DEC: Buchet de
crizanteme
pictur
Activitate integrat:
tiin: ,,Continu irul dup
,,Coronia toamnei!
model!
D: Unde ai aezat
Joc de mas: ,,Jocul
floarea?
umbrelor!
joc didactic
Joc de micare: ,,Schimb
DOS: ,,Crizantema
locul!
confectie
Activitate integrat:
Art: Crizanteme!- lipire
Construcii: ,,Crizanteme cu
piuneze
Joc de micare: ,,Florile i
grdinarul!;

Sptmna:
Subtema: ,,Cri, cri, cri,
DATA/
ZIUA
Luni,

Mari,

Miercuri,

toamna gri
ADP

ACTIVITI DE NVARE
ALA

ADE

Activitate integrat:
.D :,,Sunt frumos/frumoas ca o... Art: Graunte pentru furnicaD: ,,Greierele si furnica
-Singurel m ngrijesc!
modelaj
- observare
-M pregtesc pentru activiti!
Construcii: ,,Musuroi cu piuneze DEC: ,,Greierasul-cntec
Joc de micare: ,,Alearga la
Spune-mi iubite copulasi!musuroi;
joc muzical
.D : De ce i plac insectele?
-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru activiti!
- Opional

tiin: ,,Din tainele insectelor convorbire

Art: ,,Scena din poezia Balada
unui greier mic- colorare
Joc de micare: ,,Cursa
furnicilor!

.D: ,,Daca as fi insect as vrea sa

fiu
-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru activiti!

tiin: ,,Completeaz ce
lipsete!;
Art: ,,Greieras sau furnicuta
desen la alegere
Joc de micare: ,, Dansul
greierasilor;

Joi,

.D: ,Insecta mea preferat

este!
-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru activiti!

tiin: ,,Unde dispar insectele

toamna?- convorbire
Joc de mas: ,,Jocul umbrelor!
Joc de micare: ,,Schimb locul!

Vineri,

.D: ,,Imi place / nu imi place

pentru ca!
-Singurel m ngrijesc!
-M pregtesc pentru activiti!

Biblioteca:,,Din lumea celor care

nu cuvanta!- lectura educatoarei
Art: ,,Uneste punctele scriere
dupa contur

Activitate integrat:
D:,,Formeaza perechi intre
greierasi si furnicute - (mai
multe/putine )
joc didactic
DOS: ,,Furnicuta sau greieras
convorbire
Activitate integrat:
DLC: ,,Balada unui greier nicde
George Toparceanu
memorizare
DEC: Furnica
pictur
Activitate integrat:
D: Cate graunte a strans
furnica?
joc didactic
DOS: ,,Greierasul
confectie
Activitate integrat:
DLC: ,,Ce mi-a povestit furnica
poveste creata
DPM.: In lumea celor mici.
Saritura inainte cu genunchi
ridicati
Joc:Sari ca greierasul!

FRUNZA
de Emil Grleanu
S-a desfcut din muguri, ntr-o diminea cald a nceputului de primvar. Cea dinti raz de soare s-a
mpletit pe dnsa, ca o srm de aur, fcnd-o s tremure de fericirea unui asemenea atingeri. Ziua nti i s-a
prut scurt i apropierea nopii o mhni. Lumina se stinse, rcoarea o fcu s se zgribuleasc, s se vre ntre
celelalte i s atepte, aipind, pn a doua zi, venirea soarelui.
Cu ce revrsare de strlucire se ridica stpnitorul lumii, pn sus, pe cer!Raza se scobor din nou i toat
ziua, nclzit, frunza se scalda n albastrul vzduhului.n scurt vreme se desfcu mare, verde, mai frumoas ca
toate, mai sus dect celelalte, tocmai n vrf. De deasupra i cdea lumina, dedesubt se ridica pn la ea
mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor.
Un ciripit strin o mir. i cea dinti rndunic, venit de departe, taie albastrul ca o sgeat, nconjur
copacul de cteva ori, cu strigte de bucurie, apoi se aez pe streaina casei, cntnd mereu...
Dar, ntr-o diminea, raza de soare nu mai veni. Cerul rmase acoperit de nori. Cea dinti pictur de
ploaie o izbi rece, greoaie. Cteva zile a plouat. Nici rndunelele nu se mai vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se
mpratia, puternic, umed, o ameea. Dup zilele acestea lipsite de scnteiere, soarele rsri ntr-o diminea
nfocat, vrsnd parc flcri, nclzind totul n cteva clipe. Raza o fripse. n dup-amiaza zilei acesteia, o
psric, cu pene verzi i galbene, un scatiu, veni moleit de cldur, de se furi sub dnsa, la umbr, la
adpost. i frunza se bucura, acoperi cum putu mai bine psrica; iar aceasta ciripi, nti nbuit, din gu, apoi
mai prelung,
mai
dulce,
cum
nu auzise
cntec.
i n Dar
fiecare
pasreagonii
venea
se ascund
de cldura
Ct n-ar
fi dat
acum
frunza
pe o frunza
picatur
de ploaie!
noriizifugeau
des
vnturile
din nlimi,
cerul
cotropitoare,
n
fiecare
zi
frunza
o
ferea
i
seara
cntecul
se
mpratia
vesel.
de sticl, nflcrat, uscase totul. Crinii nu mai miroseau, cnd i cnd rozeta, care i scutura smna coapt,
mprtia mireasma ei n zorii unora din diminei. Prea mult lumin, prea mult cldur.
Nopile senine, cu craiul nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut s fie venic noapte... Pasrea
venea mereu, cteodat i noaptea rmanea acolo, aipind cu cporul sub arip. i trecu mult pn ce, odat,
vntul de toamn ncepu s bat. Zilele erau mai rcoroase, nopile mai reci, cerul arareori curat. Puternic sufla
vntul tomnatic! Apusurile erau ca sngele i parc nroeau i pmntul. Frunza i simi puterile slbite; cu
greu putea s ie piept vntului care o cltina n toate prile. Cteva tovare, smulse, fluturar prin aer, apoi
fuseser duse departe.
Pasrea venea mai rar, nu mai cnta, i asta o mhnea cumplit.
Frunza tnjea, se nglbenea; celelalte, de pe acelai copac parca se nglbeniser i mai repede.
ncepuser s cad. Frunza auzea mereu, de acolo, din vrf, fonetul cobitor al tovarelor ce o prseau,
strecurndu-se uor, ca o oapt, aternndu-se jos, ntr-un lvicer, pe deasupra cruia vntul alerga grbit.
De dimineaa pn seara, i noaptea, frunzele cdeau ntruna. Unele mai repezi, altele mai domoale,
legnndu-se n aer ca o arip de de fluture, aninndu-se de ramuri ca cernd ajutor; numai ntr-un trziu,
dndu-se nvinse, cdeau ngropndu-se ntre celelalte

ntr-o diminea se sperie. n tot copacul rmsese numai ea! Ramurile goale se
loveau unele de altele, tremurnd ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de
bumbac; n largul lui, stoluri ntregi de psri plecau n ir; atunci bg de seam c i
cuiburile rndunelelor rmseser goale.
Un fior o strbatu i se gndi la pasrea pe care nu o vzuse de cteva zile. n
clipele acestea, cnd parc se cutremura la gndul c poate i dnsa va trebui s se
desprind, s moar, ca i celelalte, vederea prietenei, pe care o adpostise atta, i-ar fi
fost de ajutor. i pasrea parc auzi chemarea tovarei de altdat, veni, dar se opri
puin, pe o alt ramur, ca i cnd n-ar fi cunoscut locul obinuit, fr s ntoarc mcar
capul, lovi cu vrful aripii frunza, care, de-abia mai inndu-se, czu la rndul ei.
i lvicerul de jos se mai ngroa, din ce fusese, cu aceasta, cea din urm, moart.

La marginea unei paduri dese de brad se ratacise un castan care isi infipsese radacinile aici, unde
soarele batea mai tare si ploaia ii spala mai
usor crengile CASTANELOR
si frunzele. Desi era tinar, avea o coroana destul de
POVESTEA
frumoasa si bogata, incit umbra lui placuta imbia la odihna pe oarecare trecator ce ratacea cumva pe acolo.
Tatal lui, castanul cel batrin, ii povestise lucruri minunate despre neamul castanilor. Bunaoara, ii spusese
ca se facuse asa frumos, mare si puternic dintr-o castana mica ingropata in pamint, ca florile de castan sunt
roz-albe, inflorite ca niste rochite puse una peste alta, cu margini de danteluta. Ii mai spusese ca florile stau in
sus, intocmai ca luminarile de la pomul de iarna, ca din flori ies castane si cite si mai cite lucruri alese care-i
placeau si pe care dorea sa le vada cit mai repede. Dar ce pacat, era prea tinar! In serile calde, cand vintul ii
mingaia frunzele verzi, late si crestate adinc, de parca erau niste palme intinse, el se gindea cu bucurie la
timpul cand va ajunge sa vada aceste lucruri minunate. Fosnindu-si frunzele, spunea:
- Pe fetitele mele le voi numi castane, am sa le dau numele meu." Si asa facu.
Trecura citeva primaveri si, in sfirsit, veni o primavara calda, cu ploi destule si el inmuguri, apoi infrunzi
si... ce sa vezi? intr-o dimineata castanul se scula cu noaptea in cap, fiindca cineva nu-l lasa sa doarma.
- Scoala taticule si sa vezi ce frumoase suntem. Ne-ai asteptat mult si acuma dormi?"
Castanul, somnoros, nu pricepu ce se intimpla, privi in toate partile, scotoci printre frunze, mai dadu la o
parte niste crengi si auzi un chicotit.
- Hi, hi, hi ce nu ne vezi? De ce ne cauti la intuneric? suntem la lumina, aici sus spre soare!"
Mare i-a fost bucuria castanului cand a vazut floricele stind cu piciorusele infipte in crenguta de care erau
prinse.
- Dar tot nu vad, unde sunteti?"
- Hi, hi, hi ne-am ascuns intre frunzele tale! Cauta-ne!"
Intelegind despre ce e vorba, de bucurie, castanul incepu sa-si clatine crengile, sa-si fosneasca frunzele
si sa murmure:
- Florile mele dragi, florile mele scumpe, de cand va astept". Le ruga apoi ca rind pe rind, sa treaca prin
fata lui sa le vada.
Invirtindu-se pe virful picioarelor cu capul sus, cu rochitele alb-roz infoiate si impodobite cu minunate
dantelute, au trecut pe rand prin fata lui. Mare lucru nu a vazut, dar nu mai putea de fericire. Le privea si nu
mai se satura zicandu-si: acolo in rochitele infoiate sunt fetitele mele, ce fericit sunt!"
Din ziua aceea, nu mai cuteza sa-si miste crengile, nici frunzele pentru a nu supara somnul fetitelor lui.
Dis-de-dimineata castanul se scula in risetele si veselia florilor. Ele se jucau in soare, faceau baie in roua
diminetii, apoi isi infoiau mai tare rochitele in care se prindea cite un bob de margaritar si in care curcubeul isi
oglindea briul cu minunatele-i culori. La amiaza, sedeau tolanite la soare si-si povesteau in soapta. Din cand in
cand, cite o albina venea sa le aduca vesti din locuri indepartate, iar ele, drept multumire, ii umpleau
cosuletele cu pulbere galbena scuturata de pe rochitele lor si ii dadeau sticlute pline cu suc dulce, dulce, pe
care albina il cauta in toate florile sa-l duca acasa, sa hraneasca albinele si sa fabrice mierea.

pasarelelor si-si torceau firul amintirilor de peste zi. Si asa zilele treceau, florile se desfaceau si erau din zi in
zi tot mai frumoase. Intr-o dimineata, s-au sculat mai vesele ca oricind. Se gindeau sa stea mai mult la
soare, sa faca mai multa baie si apoi sa se joace fel de fel de jocuri, cand sa se imbrace, nu si-au mai gasit
rochitele.
- Unde or fi rochitele noastre? Cine le-o fi luat?" au strigat ele suparate. De necaz, au inceput sa
planga. In sfirsit, dupa ce s-au potolit de plins, uitindu-se in jur, au vazut ca rochitele erau cazute jos, rupte
bucatele, bucatele. S-au intristat de tot. Castanul vazindu-le necajite, le-a indemnat sa-si faca alte rochite.
Acestea se cam invechisera si nu mai erau chiar asa de frumoase. In timp ce se sfatuiau ce sa faca, au
vazut o frunza care sedea intinsa la soare, desfatandu-se.
- Draga frunza nu ne dai din culoarea ta sa ne tesem cite o rochita noua?"
- Ba va dau chiar si cate o bucatica de frunza, daca vreti".
In citeva ceasuri castanele si-au croit cite o rochita verde care se parea ca nu era asa de
frumoasa ca cealalta. In seara aceea, in loc sa rada, sa povesteasca, s-au culcat tare triste. Una dintre ele na dormit si se gindea ce sa faca pentru ca rochitele lor sa fie frumoase. Dar minune: a doua zi, pe poalele
fiecarei rochite, sclipeau aceleasi pietre scumpe si stralucitoare ca si pe celelalte. cand a venit albina sa le
mai povesteasca ce este nou prin lume, au rugat-o sa le aduca niste podoabe ca sa-si infrumuseteze
rochitele.
Albina le-a adus o sumedenie de ace pe care si le-au infipt in rochite, pe toate partile, iar
dimineata, in virful fiecarui ac sclipea cite un bob de margaritar, in care razele de soare jucause, dadeau
scantei tare luminoase.
Toata vara castanele au stat la soare, facand o baie calduta sub razele lui dogoritoare, care le
mangaia cu dragoste. Castanul le iubea pentru ca erau cuminti si harnice, le adormea cu soaptele vantului,
care se strecura printre frunze si aducea taraitul greierului sau ciripitul pasarelelor, le mangaia cu frunzele
lui din care le facuse un pat bun, odihnitor.
Vara trecu, cu cerul ei senin, cu cantece de pasarele si cu ploi calde. Frunzele multor copaci,
angalbenite, isi luau zborul plutind in nestire prin aer si, apoi, cazind pe pamant, care unde nimereau. Si
castanului i se ingalbenisera frunzele si au inceput sa-i cada una cite una. Isi facea si el pregatirile de iarna.
Intr-o zi, cand inca soarele mai arunca suliti fierbinti, castanul statu de vorba cu fetitele lui, spunindu-le:
- Vine vremea cand va trebui sa va faceti o alta rochita. Ati crescut mari, rochitele pe care le
aveti vor fi prea mici si se vor rupe ca si celelalte. Ingrijiti-va din timp si bagati de seama sa aiba o culoare
care sa tina caldura, ca, de pilda, cafeniul."
Castanele au ascultat sfatul tatalui si, harnice, au pornit la lucru. Au adunat fire scumpe si lucioase,
cafenii, din crengutele castanului si si-au facut cite o rochita de toata frumusetea. Avea culoarea cafenie, iar
in jurul gitului, i-au pus cite un guleras alb care o infrumuseta si o inviora nevoie mare. Au trecut inca multe
zile in care castanele cautau sa se mai bucure de zimbetul cald al zilelor de toamna. I

Intr-una din aceste zile, vazura ca rochitele cele verzi nu le mai incapeau. Atunci, imbracara pe
cele cafenii si incepura sa se suceasca si sa se invirteaasca in fata soarelui. Tot miscandu-se, uneia ii
scapa un piciorus si, buff! a cazut in iarba. Vai, cum s-a speriat! Clatina capul sa si-l limpezeasca. Privi
in jur, erau numai fire de iarba. Incepu sa planga si sa spuna:
- Nu vreau aici, vreau sus la taticul meu!"
Un fir de iarba mai gros si mai inalt si care parea sa stie tare multe, i-a spus ca inapoi nu va mai
ajunge niciodata, ci, mai degraba, in buzunarul unui copil de gradinita va fi locul cel mai bun. Castana
si-a sters ochii, a zimbit, s-a mai uitat inca o data in jur si, a parut multumita, mai ales cand si-a dat
seama ca rochita cafenie, pe care o imbracase inainte de a cadea, este curata si sclipeste in razele
mangaietoare ale soarelui de toamna. De acolo, din iarba, privi la tatal ei si-i zimbi, el ii raspunse
fosnindu-si frunzele.
Si a stat castana acolo citeva zile minunindu-se de cele ce vedea. Un melc se chinuia sa-si
repare usa la casuta, pentru a nu-l apuca iarna cu ea stricata, niste furnici alergau grabite cu sacii plini
mai grei decat ele, pe care-i duceau in casutele lor, sa aiba cu ce se hrani in iarna grea care va veni,
doar greierasul nu se gandea la ce se va intampla. Stind picior peste picior pe o frunza, se mai desfata
in slabele raze ale soarelui si, din cand in cand, isi incerca vioara la care nu avea sa mai cinte toata
iarna.
Intr-una din zile, privind iscoditor in toate partile sa vada ce mai e nou, castana a auzit
un glas care spune:
-Sa fii cuminte in carucior, pana adun eu castanele cu care ne vom juca acasa: Era o fetita caresi adusese papusa la plimbare, cand a auzit castana una ca asta, se bucura nespus de mult. Fetita o
culese si astfel ajunse in carucior langa papusica. De acolo, zimbi, pentru cea din urma oara
castanului, care privind dupa ea, si-a fosnit frunzele asa de tare, incit toate celelalte castane au cazut
jos si asa a terminat si el pregatirile pentru somnul de iarna, gandind ca in anul care va veni, va avea
mai multe castane, pe care le va da copiilor sa se joace.

Balada unui greier mic

De G.Toprceanu

Peste dealuri zgribulite,

Peste tarini zdrentuite,
A venit asa, deodata,
Toamna cea intunecata.

Lunga, slaba si zaluda,

Botezand natura uda
C-un manunchi de ciumafai,
Cand se scutura de ciuda.

Imprejurul ei, departe,

Risipeste-n evantai
Ploi marunte,
Frunze moarte,
Stropi de tina,
Guturai...

Si cum vine de la munte,

Blestemand si lacramand,
Toti ciulinii de pe vale
Se pitesc prin vagauni,
Iar macesii de pe cimpuri
O intimpina in cale
Cu grabite plecaciuni...

Doar pe coasta, la urcus,

Din casuta lui de huma
A iesit un greierus,
Negru, mic, muiat in tus
Si pe-aripi pudrat cu bruma:

Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Nu credeam c-o sa mai vii
Inainte de Craciun,
Ca puteam si eu s-adun
O graunta cat de mica,
Ca sa nu cer imprumut
La vecina mea furnica,

Fiindca nu-mi da niciodata,

Si-apoi umple lumea toata
Ca m-am dus si i-am cerut...
Dar de-acus,
Zise el cu glas sfarsit
Ridicind un piciorus,
Dar de-acus s-a ispravit...

Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Tare-s mic si necajit.

A ruginit frunza din vii

A ruginit frunza din vii
i rndunele-au plecat,
Pustii sunt lanuri i cmpii
Pustii sunt horele din sat.
Refren:
La,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la
La,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la
Cnd viorica va-nflori
i rndunica va sosi,
Atunci v-a crete iar n boli
Frunza butucilor din vii.
Refren:
La,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la

La,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la,la
Iar cnd cu flori i fn cosit
Va trece vara pe cmpii,
n aur lanurile-or fi
i hora-n sat ne-o-nveseli.

Lauda fructelor de toamn

Mare uoteal-n co!
Adi este curios;
Se apropie."Ce-i oare?!"
Fructele stau la taclale!
E uimit:"Bun reclam!"
Toate fructele de toamn,
Se ludau pe-ntrecute,
Spuneau vrute i nevrute:
-Sunt o nuc, minunat
i de coaj-s protejat;
Pot s cad de la-nlime,
Miezul tot ntreg rmne!
-Dar zemoas, cea mai moale,
Zu, nu am asemnare!
Spune-o par delicioas.
Am i forma mai aleas!
Piersica, iute-a srit:
Ce parfum a rspndit!
-Sunt aa de savuroas
i-aromat i gustoas!
Mrul, ofensat zicea:
-Privii-mi culoarea mea!
Roie, parc-s un mac
Nici nu tii ce mult atrag

de Aurora Luchian
-Hei! ca mine drgla,
Spune mndru-un strugura.
Cu bobie garnisit,
Zic, c-s cel mai ndrgit!
Pruna un pic necjit:
-N-am culoarea potrivit...
Dar gustul e delicios
O s-ajung un gem gustos.
-Dar dulceag-amruie
Strig din pom o gutuie.
Mai am puin i m coc
Sunt gutuia cu noroc!
Toat iarna-s la fereastr
mprosptez ntreaga cas!
Dac nu priveti mai bine,
Zici c-s decor n vitrine.
-St! c vine cineva!
Adi, n co tot privea,
i prea nehotrt:
-Pe care s o mnnc?

Nuca fermecat
Prin pdure, la plimbare,
Azi m ntreba bunicul:
-Tudorel, tu nu tii oare
De povestea cu piticul?
Tot plngnd c-i mare drumul
i c-n brae-ar fi mai bine,
A zmbit iret bunicul,
Nu s-a suprat pe mine.
El din vest-a scos o nuc
i-a rostogolit-o-n iarb.
Nu ghiceti? n ea se afl
Un pitic btrn, cu barb.
Dac o vei da de-a dura
Dar n linite! S tii!
Va cnta ncet piticul
Vreo trei-patru melodii.
Pn am ajuns acas
N-a cntat, nici n-a vorbit!
S-o fi suprat piticul?
Sau bunicul a glumit

Povestea Nucii laudaroase "

de Vladimir Colin

A fost odat o nuc, o nuc ... ei, ca toate nucile! i nuca asta cretea ntr-un nuc. Dar nucul nu
mai era ca toi nucii ... i tii de ce? Pentru c nucul sta se pomenise crescnd n pdure. Nu tiu
cum ajunsese acolo, printre stejari i fagi, dar ce tiu, e c acolo tria de ani i ani de zile. i uite c
printre nucile pe care le fcuse era i nuca noastr .
Ei, i ntr-o bun zi vine un urs mare, mai mare chiar dect nenea Ni, i se ntinde sub nuc s
trag un pui de somn.
-Ah, ce bine o s dorm! spuse ursul i se puse cu burta n sus, cu labele pe dup ceaf i ncepu
s sforie: Sfrrrr-mrrr! Sfrrr-mrrr!
Tocmai atunci, creanga pe care tocmai sttea spnzurat nuca noastr strig vesel
-Ei, nuc-nucuoar! Gata, poi s-i dai drumul, c eti coapt bine ...
Firete, nuca nu atept s i se spun de dou ori. Se arunc de pe creanga ei, fr umbrel sau
paraut, se arunc vitejete, aa cum se arunc nucile i ... drept pe nasul ursului se opri.
-Vleu! rcni ursul, deteptat fr veste, dar nepricepnd ce-l izbise tocmai de nas (care e
partea lui cea mai simitoare) se ridic degrab i-o lu la sntoasa.
-Ehei, ai vzut cine sunt eu? strig atunci nuca. Sunt pesemne nespus de puternic dac pn
i ursul se teme de mine.
Iepurele, care vzuse tot ce se petrecuse, se apropie tremurnd de nuc i o rug cu glas stins:
-Puternic nuc, milostivete-te de un biet iepure! ... S nu m mnnci!
-Bine, i rspunse nuca. De ast dat te iert, dar vezi s nu m superi prea tare i s nu-mi mai
iei nainte c de altfel, nu tiu, zu
Veveria se rug i ea, plngnd:
-Of i of, puternic nuc! ndur-te i de o biat veveri... N-o mnca nici pe ea!
Ia ascultai, fpturi neroade! se supr de ast dat nuca. Ce, vrei s m lsai s mor de
foame?... Pi, mine o s vin lupul s m roage s-l cru, apoi mistreul, apoi cine mai tie care alt
neisprvit...i eu? V-ai gndit c i eu trebuie s m hrnesc? Doar sunt o nuc adevrat, o nuc
puternic, o nuc...Ehei, ce tii voi!
Iar n tcerea aceea se auzeau cnd i cnd nite ipete grozave:
-Unde-s lupii, urii i mistreii? Unde-s leii, zmeii i balaurii?...Vreau s le trag o mam de btaie
i s-i nghit pe nemestecate!
Aa striga nuca de rsuna pdurea, i nici lupii, nici urii, nici mistreii, ba nici chiar leii, zmeii i
balaurii nu cutezau s crcneasc.
Dar ntr-o zi veni un bieel, se plimb prin pdure, gsi nuca i, dup ce-i sparse coaja o mnc.

POVESTE DE
TOAMN
A fost odat un mprat care nu mai dorea s fie toamn, pentru c, zicea
el, plou prea mult i ploaia l face trist. Aa c a pus o vrjitoare s lege
toamna, ca aceasta s nu mai apar. i iat c vara se sfri. Toat lumea
atepta s strng recoltele ce acum trebuiau s se termine de copt. Numai c
n loc de toamn a aprut iarna cu zpad i viscole, iar slujitorii regelui nu mai
puteau strnge nimic.
mpratul dorea s mnnce fructe, s bea must i s fac provizii pentru
iarna ce deja ncepuse, dar era imposibil. Abia atunci i-a adus aminte de cele
ntmplate i a nceput s i par ru de ceea ce a fcut. Apoi s-a hotrt i i-a
poruncit vrjitoarei s dea drumul toamnei. Vrjitoarea a dezlegat-o, dar a zis c
mare minune ar fi ca toamna s mai poat da ceva din roadele pmntului. Totui
toamna a reuit s salveze o parte din recolt, artndu-i astfel mpratului ct de
necesar este ea pentru ca oamenii s se poat bucura de rodul muncii lor i al
pmntului. I-a adus astfel regelui linitea i credina c rnduiala anotimpurilor
are rolul ei n viaa noastr.

SUPA DE ZARZAVAT
de Otilia Cazimir

S-a dus gospodina sa ia zarzavat,

Si vine acasa cu cosu-ncarcat
Cu morcovi,
Cu varza,
Cartofi,
Patrunjel,
Cu sfecla,
Cu ceapa,
Ca toate-s la fel!

Si toate incep sa se certe pe masa:

-Ba, eu sunt mai dulce! - Ba, eu mai
frumoasa!
Dar morcov
Sau varza,
Cartof,
Patrunjel,
Ori sfecla,

Ori ceapa, Nu-s toate la fel?

Le ia gospodina pe rand sa le spele,

Pe urma le taie bucati - bucatele:
Si morcov,
Si varza,
Cartof, Patrunjel,
Si sfecla,
Si ceapa, Pe toate la fel!

Pe oala in clocot capacul tresalta,

Si fierb saracutele, fierb laolalta:
Si morcov,
Si varza,
Cartof, Patrunjel,
Si sfecla,
Si ceapa, Fierb, toate la fel!

Pe urma, tac toate .. Ce vreti sa mai spuna?

Caci supa e gata, si-i strasnic de buna!

Hora legumelor
de Lucia Muntean

Legumele toate, toate

Sunt izvor de sntate!
Fiecare-n felul ei
Ne ajut cu temei:
Usturoiu-alung boala,
Ceapa vindec rceala,
Frunza verde de spanac
Este bun la stomac.
Iar salata neaprat
Face bine la ficat.
Morcovii, cartofii, varza
Roiile i fasolea
Au pornit i ele hora!
Oricum ar fi consumate:
Fierte, crude, toate, toate,
Sunt izvor de sntate!

Invitaie la spectacolul Toamnei

n livad e miracol:
Zna-Toamna d spectacol.
Pentru nceput, o par,
n acorduri de chitar,
Va citi o poezie.
Mai apoi, venit din vie,
Un ciorchine care tie
Multe piese ca s cnte,
Va veni s v ncnte.
Va urma un menuet,
Dup care, n duet,
Mere coapte, parfumate,
Ce sunt foarte talentate,
Vin cu-un cntecel de dor,
Pies veche, din folclor.
Vor sosi i din grdin,
Ca isonul s l in,
Doi cartofi i-un ptrunjel.
Va urma un cntecel
Vesel, acompaniat

De-un taraf improvizat:

Dou prune la vioar,
La ambal, o roioar,
Ceapa la acordeon.
Castravetele, afon,
Va citi o parodie.
O gutuie durdulie
Va cnta la muzicu
Iar castana cea micu
Anecdote va citi,
Pentru-a v nveseli.
La sfrit, cam dup-o or,
Se vor prinde ntr-o hor
Frunze galbene, rocate,
Ce de vnt vor fi purtate.
La spectacol s venii!
V rugm s nu lipsii!

CRIZANTEMA

de Gheorghe Zarafu

Au nflorit iar crizanteme

C-i prea trziu, nici nu le pas
A fost i soare mai devreme
i-acuma ploaia se revars
Hai s privim cu nostalgie
Uimii, de gingaa lumin
Dragi crizanteme din gradin,
Simim c iarna vrea s vin.

Desprire

de Aurelia Panait

Spune-mi rndunica oare

Cu ceva te-am suprat?
Te-ai gtit ca de plecare,
Cuibul gol i l-ai lsat.
Vezi copile, dintr-o dat
S-a pornit pe vnt i ploi
Nu pe tine-s suprat!
Plec, dar vin iar napoi.
Ct e iarna aici la tine
Plec n alte ri cu soare
ns ne vedem cu bine
Primvara viitoare.

UMBRELE PENTRU PLOAIE

UMBRELE PENTRU PLOAIE - LIPIRE

GRUPAM FRUNZE DUPA CULOARE

STRNSUL CASTANELOR JOC DE MISCARE

STRNSUL CASTANELOR JOC DE MISCARE

COMPOT DIN STRUGURI multe, putine, tot atatea boabe

COMPOT DIN STRUGURI multe, putine, tot atatea boabe

FRUCTE HAZLII - LIPIRE

FRUCTE HAZLII - LIPIRE

LEGUMELE PREFERATE colorare

UNIM PUNCTELE SI COLORAM ARDEIUL I VNTA

COUL CU LEGUME - LIPIRE

COUL CU LEGUME - LIPIRE

LA APROZAR

BORCANUL CU LEGUME

CRIZANTEMA - OBSERVARE

CRIZANTEMA - OBSERVARE

LA FLORRIE consolidare 1-5

VAZA CU CRIZANTEME - PICTURA

FURNICA - pictura

GRAUNTE PENTRU FURNICA - MODELAJ

SCENA DIN POEZIE - COLORARE