Capitolul I

Bibliografie:
1. N. Vintila, Tehnologia metalelor, Litografia Institutului
Politehnic Cluj, Vol. I, 1978
2. A. Palfalvi, Tehnologia materialelor, EDP-Bucuresti, 1982
3. A. Nanu, Tehnologia materialelor, EDP-Bucuresti, 1986
4. L. Brandusan, Tehnologia materialelor, Indrumator de
lucrari de laborator, UTPress, Cluj-Napoca, 2002

INTRODUCERE
Echipamente
Masini
Utilaje
Aparate etc.

Piesa
Subansamble

(elementul de baza a unui

echipament, masina, utilaj,
aparat)

150
3,2

3,2
100

3,2

30

20

110

cerinte functionale;
conditii de exploatare (solicitari, siguranta in
functionare, conditii ambientale;
posibilitati de prelucrare etc.

Piesa se realizeaza dintr-un:

MATERIAL
si se caracterizeaza prin:
-forma;
-dimensiuni;
-precizie dimensionala si de forma;
-calitate a suprafetei etc.

Se stabilesc in functie de:

3

In funtie de cerintele impuse piesei (ce doresc sa obtin?) se

stabileste:
Materialul din care sa se realizeze piesa (pe baza proprietatilor cerute);
o Semifabricatul de pornire (o forma primara a materialului ce va suferi
transformari ulterioare: laminat, semifabricat turnat sau forjat etc.);
o Tehnologia de fabricatie (procesul de transformare a unui material dintr-o
stare in alta stare, de la o forma la alta forma).
o

Se pune problema:
- din ce realizez piesa (material+forma si dimensiunile semifabricatului de pornire);
- cum realizez piesa (tehnologia de fabricatie in urma careia sa i se atribuie
materialului forma, calitatea suprafetelor si dimensiunile finale impuse piesei).

Care prezinta cea mai mare importanta?

Sunt la fel de importante
4

Fiecare piesa ridica un anumit set de cerinte

Cerinte fata de material

(proprietati ale materialului)

Sunt satisfacute ca urmate a

aplicarii unei procedeu de
elaborare a materialului si pot
fi imbunatatite (intr-o anumita
masura) in timpul fabricatiei

Fiecare piesa are un alt set

de cerinte fata de material

Cerinte privind:
geometria piesei;
precizia dimensionala;
calitatea suprafetei etc.

Sunt
satisfacute
ca
urmate a aplicarii unei
tehnologii de fabricatie

O infinitate
de materiale

Imposibil
de realizat

Scump
5

O tehnologie completa de obtinere a unui produs

finit cuprinde urmatoarele etape
Minereu

Prepararea
minereului

Extragere
metal brut

Elaborare primara

Afinare

Metale sau
Aliaje

Elaborare secundara

Metalurgie extractiva
Laminare

Tragere

Forjare

Turnare

Metalurgie prelucratoare (la cald)

Produse finite

PRODUSE FINITE

Semifabricate

Tehnologie de fabricatie (prin aschiere

sau deformare plastica la rece etc.)

TEHNOLOGIA MATERIALELOR
Este stiinta care studiaza transformarile la care este supusa substanta
in procesele tehnologice de lucru si le aplica in vederea obtinerii
produselor necesare societatii in conditii tehnico-economice optime
Fizica
Natura transformarilor

Fizico-Chimica
Chimica

Tehnologie
De elaborare a materialelor
Categoria de produse

De prelucrare a pieselor
De asamblare a pieselor
7

ELABORAREA PRIMARA
U

In natura metalele se gasesc

(cu exceptia unora) numai
sub forma de compusi chimici

oxizi;
sulfuri;
carbonati etc.

Mineral (util-U) (compusul

chimic sub forma careia se
afla metalul)
Sterilul (S) sau ganga
(materiale
nefolositoare
care insotesc mineralul
cum ar fi: pamant, roca,
substante organice etc.)

MINEREU

In natura metalele se
gasesc in minereuri
(putine se afla si in
stare pura; aur, cupru)
8

Minereurile se clasifica astfel:

Metal pur
Forma in care metalul se afla in minereu

Numarul de metale ce se afla si se extrag

din minereu

Minereu

Compus chimic
Monometalic
Polimetalic
Bogat

Concentratia metalului un minereu

Mediu
Sarac
Acid

Natura chimica a sterilului

Bazic
Neutru

Concentratia minereului in metal

Rentabilitatea extragerii metalului
din minereu depinde de:

Compusul chimic sub

caruia se gaseste metalul

forma

Natura chimica a sterilului

Minereuri bogate
Cel mai economic este extragerea
metalului din:

Minereuri oxidice
Steril de natura bazica
Fe<30-60%

La ora actuala trebuie ca procentul de metal din minereu sa nu fie:

Cu<3-5%
Mo<0,005-0,02%

Din pacate minereurile aflate in natura nu satisfac aceste cerinte

PREPARARE

10

PREPARAREA MINEREURILOR

Aceasta activitate cuprinde mai multe operati

prin care minereul este adus intr-o stare in
care sa satisfaca anumite cerinte pentru o
extragere economica a metalului din acesta.

Cerintele impuse sunt minereului:

O anumita concentratie in metal;
O anumita granulatie;
O granulatie uniforma;
O anumita rezistenta mecanica;
O anumita porozitate;
Un anumit compus chimic etc.

Aceste cerinte sunt impuse de

procedeul si instalatia de extagere a
metalului brut in conditii economice.

Operatiile de preparare a minereurilor

Minereu

Sfaramare

Clasare

Imbogatire

Aglomerare

Minereu
preparat

11

SFARAMAREA MINEREURILOR

Este operatia prin care minereul este adus intr-o stare de divizare care sa avantajeze
peocesul de sortare, procesul de imbogatire si/sau procesul de extragere a metalului brut.

Cu cat continutul de metal din minereu este mai ridicat si se poate extrage mai usor,
granulatia minereului poate fi mai mare.

Granulatia fina, care favorizeaza imbogatirea, este ceruta nu numai minereurilor sarace ci
si de catre cele complexe.

12

50% U

Exemplu

80% U

100% U
75% U

50% U

99% U
13

Cu ce si cum se face sfaramarea?

Sfaramarea se realizeaza cu diferite tipuri de utilaje numite concasoare
care se aleg in functie de caracteristicile minereului.

Ele difera atat dim punct de vedere constructiv, cat si

din punct de vedere functional

Procesul de sfaramare este progresiv,

dimensiunile mari la dimensiunile mici
Dmax

13

de

la

Concasorul cu falci-Parti componente:

1.Batiu;
7,8. Parghii de legatura;
2.Falca fixa;
9. Excentric;
3.Brat oscilant;
10. Volant;
4.Falca mobila;
11. Resort;
5.Lagar brat oscilant; 12. Parghie de tensionare;
6.Biela;
13. Buncar de alimentare.

dmax

Gradul de divizare este definit ca raportul dintre

dimensiunea maxima a granulelor de minereu ce intra
in instalatiea de sfaramare si dimensiunea maxima a
granulelor ce ies din aceasta.

n=Dmax/dmax

14

d
3

Concasorul conic
Parti componente:
1.Arbore de antrenare;
2.Distribuitor;
3.Falca conica rotativa;
4.Falca conica fixa;
5.Buncar de alimentare.
15

4
2

3
Concasorul cu cilindri
Parti componente:
d

1.Cilindru de sfaramare mobil;

2.Dispozitiv de reglare a distantei d si
de preluare a suprasarcinii;
3.Cilindru de sfaramare fix;
4.Buncar de alimentare.

Procesul de sfaramare este progresiv, de la dimensiunile mari la dimensiunile mici.

Pentru o sfaramare grosolana si mijlocie se utilizeaza concasoare cu falci sau conice,
la care marimea maxima dmax a minereului concazat este determinata de distanta
d si care este cuprinsa intre 10-100 mm.

Pentru sfaramari mai fine se folosesc concasoarele cu cilindri la care

marimea maxima a particulelor de minereu sfaramate depinde de distanta
d dintre cele doua valturi. Aceasta marime se situeaza intre 0-20 mm.
Alaturi de aceste concasoare se mai folosesc concasoarele cu ciocane
utilizate la sfaramarea minereurilor semitari care asigura o productivitate
ridicata si un mare grad de divizare.

16

Macinarea minereurilor

Spre deosebire de concasare, macinarea este un procedeu avansat

de sfaramare. Procesul se desfasoara in instalatii numite mori.

Morile cu bile, utilizate numai in fazele de macinare fina, realizeaza

procesul de divizare a minereului datorita ciocnirilor succesive dintre:
-Minereu si bilele utilizate ca si corpuri de macinare;
-Particulele de minereu intre ele;
-Particululu de minereu si tablia morii (peretii morii).

Gradul de divizare (macinare) depinde de:

- Durata macinarii;
- Diametrul bilelor utilizate in procesul macinarii;
- raportul de incarcare bile/minereu etc.
17

Mori rotative
Din punct de vedere functional,
morile se clasifica astfei:

Mori vibratorii
Mori planetare

10

11

Moara rotativa-parti componente

1-tablia morii rotative;
2-sine de sprijin;
3-role de antrenare;
4-bunvar de alimentare;
5-cap de colectare;
6-sita;
7-minereu concasat alimentat;
8-corpuri de macinare (bile);
9-minereu in moara de macinare;
10-minereu macinat;
11-buncar de colectare.

18

4
Moara vibratoare-parti componente
1-batiu;
2-traversa mobila;
3-coloane;
4-arcuri;
5-tobe de macinare;
6-excentric;
7-minereu concasat alimentat;
8-corpuri de macinare (bile).

8
3
2
1
2

Moara planetara-parti componente

1-axul mesei rotative;
2-masa rotativa;
3-tobele rotative.

3
19

SORTAREA SAU CLASAREA MINEREURILOR

In urma sfaramarii si/sau macinarii, minereurile rezulta ca un
amestec de particule de diferite dimensiuni

Sunt procedee de extragere a metalului brut (nu toate) , sau

procedee de imbogatire (nu toate) care solicita un minereu de
granulatie cat mai omogena.
SORTAREA sau CLASAREA

Este operatia de impartire pe fractii granulometrice a minereului

Se face pe instalatii numite ciururi care are partea activa

bare incrucisate si sudate
SITA

tabla gaurita
tesatura de sarma

20

Ciururile se clasifica

Din punc te vedere constructiv

cilindrice

Definitii

conice

plane

Din punc te vedere functional

rotative

oscilante

vibratoare

refuz

Materialul care nu trece printr-o sita, adica ramane pe sita

(dimensiunea particulelor fiind mai mare decat ochiul de sita)

cernut

Materialul care trece printr-o sita, adica nu ramane pe sita

(dimensiunea particulelor fiind mai mica decat ochiul de sita)

fractie
granulometrica

Materialul care trece prin sita superioara si nu trece

prin sita urmatoare
21

5
a

b 4
c

IV
I

II

2
3

III

Nf=Ns+1
2 3

4
Ciurul cilindric rotativ

1-ciurul avand sitele a, b si c;

2-roata de antrenare;
3-fus de antrenare si sprijin;
4-lagarele suportului de sprijin;
5-buncar de alimentare;
I, II, III si IV buncare de colectare minereu sortat

a=d1; b=d2; c=d3; d1<d2<d3

Fractii granulometrice I<d1; II=+d1-d2; III=+d2-d3;
IV=>d3
Nf-numarul fractiilor granulometrice;
Ns-numarul sitelor

IV

III
I

II

Ciurul conic rotativ

1-ciurul avand sitele a, b si c;
2-roata de antrenare;
3-fus de antrenare si sprijin;
4-lagarele suportului de sprijin;
5-buncar de alimentare;
I, II, III si IV buncare de colectare minereu
sortat

a=d1; b=d2; c=d3; d1<d2<d3

I<d1; II=+d1-d2; III=+d2-d3; IV=>d3
22

b
IV

a
I

III

7
6
5

II

4
Ciurul plan vibrator

1-batiul;
2-suporti de sprijin;
3-elemente de sprijin oscilante;
4-ciurul cu sitele a, b si c;
5-element de antrenare;
6-biela de antrenare;

7-motor de antrenare;
8-buncar de alimentare;
I, II, III si IV buncare de colectare minereu sortat
a=d1; b=d2; c=d3; d1<d2<d3
Fractii granulometrice I<d1; II=+d1-d2; III=+d2-d3; IV=>d3

23

IMBOGATIREA sau
CONCENTRAREA
Procedeele de extragere a metalului brut in conditii economice impun un utilizarea
unu minereu cu un continut de util care sa depaseasca o anumita valoare.

De cele mai multe continutul de util din aceste

minereuri se situeaza sub aceasta valoare.

Ce trebuie facut?
Materialele trebuie supuse unu proces de imbogatire

Imbogatirea este operatia prin care se urmareste cresterea

continutului de util (metal) prin inlaturarea partiala a sterilului.

Efectul economic al imbogatirii este cu atat mai

mare cu cat aceasta operatie se realizeaza mai
aproape de locul de extragere a minereului

Se evita cheltuielile cu
transportul sterilului
Se
evita
poluarea
zonelor populate
Sterilul se depoziteaza
la locul extragerii
24

Imbogatirea se poate face pe toata perioada de

desfasurare a extragere-sfaramare-clasare
uneori suprapunandu-se peste acestea

Sfaramarea umeda

Clasarea umeda etc.

Cheltuielilor de manipulare

Efectele economice a imbogatirii

timpurii sunt legate de micsorarea:

Cheltuielilor de transport
Cheltuielilor
de
preparare
ulterioara (sfaramare, clasare etc.)
Utilului

Procedeele de imbogatire se bazeaza

pe anumite proprietati ale:

Sterilului

Proprietati

Fizice

Fizico-Chimice
25

Metode mecanice

Bazate pe diferenta de greutate

specifica

Imbogatirea prin spalare

Imbogatirea prin zetare

Cele
mai
utilizate
procedee de imbogatire
mecanica

Cer un inalt grad de

divizare a minereului
Bazate pe diferenta de culoare

Imbogatirea manuala

Bazate pe proprietatile magnetice

Imbogatirea magnetica

Bazate pe proprietatile electrice

Imbogatirea electrostatica

Alte proprietati.

Imbogatirea prin flotatie

Bazate pe reactii chimice ce apar

in procesul imbogatirii

Prajire simpla (calcinare)

Metode fizice

Metode fizico-chimice

Prajire si reactie

26

Imbogatirea magnetica
Forta de atractie;
Forta centrifuga;
Forta de atractie gravitationala;
Rezultanta ce actioneaza asupra

utilului;

Rezultanta ce actioneaza asupra

sterilului.

~
3

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Banda;
Roata de antrenare;
Electomagnet;
Bobina;
Buncar de alimentare;
Util;
Steril;
Buncar de colectare;
Prag separator.

27

Imbogatirea electrostatica

Se aplica tuturor categoriilor de minereuri atat a celor metalifere cat si a

celor nemetalifere, foarte fin macinate

Se bazeaza pe diferenta de susceptibilitatea electrica

2
1
3

1.

2.
3.
4.
5.
6.

Alectrozi plani aflati la o diferenta de

potential de minim 50000 volti;
Buncar de alimentare;
Util;
Steril;
Buncare de colectare util si steril;
Prag separator.

5
util

steril
28

Imbogatirea prin flotatie

Se aplica in general minereurilor neferoase sulfuroase, oxidice sau a sarurilor solubile in apa
Procedeul consta in separarea minereului de steril prin punerea minereului fin macinat in
suspensie intr-un mediu lichid.
Datorita unor forte superficiale care apar la contactul dintre faze (solida, lichida si gazoasa) si
a caror valoare difera in functie de natura si continutul de metal, particulele se comporta
diferit la plutire (flotare), putand fi separate
Pentru marirea capacitati
de plutire a unuia dintre
componenti

minereul se amesteca cu uleiuri minerale (flotatie cu ulei)

se sufla aer in suspensie, pentru a produce o spuma ale
carei bule adera la unul dintre componenti
adaugare in suspensie a unor agenti de flotatie care
asigura unuia dintre componenti o afinitate mai mare fata
de bula de aer (substante colectoare)

Eficienta flotatiei prin

spumare se mareste prin:

o stabilitate mai mare a bulei de aer (spumanti)

modificatori care imprima anumite proprietati fizicochimice suspensiei.

29

Celula de flotatie

10

8
4

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Celula de flotatie;
Clopot;
Motor de antrenare;
Ax de antrenare;
Rotor cu palete;
Bule de aer colectoare de util;
Prag linistitor;
Prag separator;
Rotor cu palete;
Jgheab de colectare minereu.

7
6
1

30

Metode fizico-chimice
Prajirea sau calcinarea
Trateaza un minereu brut sau imbogatit
Contribuie la ridicarea concentratiei si la pregatirea
minereului in vederea unei extrageri mai usoare
Prajirea simpla la maxim 700 oC
Antreneaza
chimice

putine

modificari

Elimina apa si arde substantele

organice

Prajirea la temperaturi inalte, peste 700 oC

Antreneaza transformari chimice in functie de
temperatura si caracteril chimic al atmosferei de prajire

Prajire oxidanta

MeS+3/2O2MeO+SO2

Prajire reducatoare

MeOx+RMeOx-1+ROn

MeCO3MeO+CO2
Transformarile chimice pot favoriza aplicarea eficienta a unui
procedeu de imbogatire

31

AGLOMERAREA MINEREURILOR

Scopul aglomerarii este de recuperare a minereurilor

de granulatie mica rezultate in aceasta forma:
Voit (intentionat) datorita faptului ca
au vost divizate avansat pentru a
facilita procesul de imbogatire

Involuntar, deoarece nu poate fi controlata

dimensiunea minima a granulelor rezultate in
procesul de concasare si/sau macinare
Rezistenta la compresiune

In urma procesului de aglomerare trebuie sa i se

atribuie aglomeratului anumite conditii impuse de
procedeul aplicat pentru extragerea metalului brut

O porozitate buna
O permeabilitate ridicata
O anumita granulatie
Brichetarea
Nodulizarea

Procedeele de aglomerare sunt:

Peletizarea
Aglomerarea termica

32

Brichetarea

Consta in presarea minereului marunt (sub 10mm)

prezenta unui liant

in forme, cu sau fara

Au rezistenta mecanica buna

Brichetele corespund numai partial
cerintelor impuse de procedeul de
extragere a metalului

Au porozitate scazuta
Au permeabilitate scazuta

Nodulizarea

Consta in aglomerarea minereului marunt (sub 0,3-0,2 mm) in prezenta apei formand noduli

Se realizeaza in tobe rotitoare cu diametrul de pana la 3 m si lungime de 12 m

Nodulii ajunsi la dimensiuni de aprox. 10 mm se calcineaza

Nodulii capata aceleasi caracteristici ca si a brichetelor

33

Peletizarea
Serveste la aglomerarea minereurilor foarte marunte, sub 0,15 mm, rezultate din procesele de
macinare, flotatie sau recuperare a prafului de minereu din instalatiile de deprafuire

Se obtin pelete a caror marime sunt de 5-30 mm

Procesul de aglomerare se realizeaza in PELETIZOR, in prezenta silicatului de

sodiu, clorura de magneziu, melasa, apa etc.
4
5

Peletele au dimensiunea dorita,

rezistenta
mecanica
buna,
porozitate si permeabilitate scazuta

1
6

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Peletizorul-constructie
Batiu;
Suporti de sprijin;
Axul peletizorului;
Discul peletizorului;
Buncar de alimentare;
Buncar de colectare.

34

Aglomerarea termica sau sinterizarea

Permite recuperarea tuturor fractiilor granulometrice,

atat a minereurilor de fier cat si a celor neferoase

Minereului se adauga 6-10% praf de cocs care prin arderea lui rezulta caldura
necesara trecerii in stare semifluida a sterilului si fondantului (SiO2 si CaO)

CaO se utilizeaza ca fondant pentru modificarea indicelui de bazicitate a minereului

Rezistenta mecanica buna

Porozitate ridicata
Se obtin aglomerate care au:
Permeabilitate buna
Granulatie controlata prin
procesul de sfaramare si sortare
ulterioara

35

Aglomeratorul termic
3

6
V

7
8
1

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

5
minereu
cocs
fondant

2
9
a

b c

10

Aglomeratorul termic-constructie
Banda formata dintr-o succesiune de carucioare ce se deplaseaza in tandem pe o cale cu sine;
Roata de antrenare;
Buncar de alimentare (minereu, cocs, fondant);
Cuptor pentru aprinderea cocsului din amestec;
Camere vacumatice;
Aer aspirat si evacuat prin camerele vacumatice;
Aglomerat;
Concasor cu ciocane;
Ciur pentru sortare;
Buncare de colectare aglomerat, a si b -merge la o noua sfaramare, c-merge la instalatia de extragere a
metalului brut, d-retur cald, merge la aglomerator.

36

Recapitulare
Ce cuprinde elaborarea primara?
Ce cuprind acestea impreuna?
Ce cuprinde elaborarea secundara?
Ce metalurgia prelucratoare?
Ce este utilul?
Ce este minereul?

Ce este sterilul?
Ce este mineralul?

Care sunt principalele

tipuri de minereuri?

Cum
se
clasifica
minereurile?

Criterii de clasificare.
37

Conditii
impuse
minereurilor pentru o
extragere economica a
metalului.

concasarea

Concasor cu falci;
Concasor conic;
Concasor cu cilindri;
Concasor cu ciocane.

macinarea

Moara cilindrica;
Moara vibratoare;
Moara planetara.

Sfaramarea

Ce este gradul de divizare si de cine depinde?

Clasarea

Ciur rotativ cilindric;

Ciur rotativ conic;
Ciur plan vibrator.

ciururi
Ce este sita?;
Ce este fractie granulometrica?;
Ce este refuzul si cernutul?;
Cum se determina numarul fractiilor
granulometrice ?.

Prepararea
minereurilor

Imbogatirea

Scop

Pe ce se bazeaza

Metode si
instalatii

Aglomerarea

Scop

Cerinte
dorite
aglomeratului

Metode si
instalatii

38

Va multumesc pentru

39